BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Tranzactiile – suspendate. Ce urmeaza?

    La momentul cand a fost suspendata sedinta de la Bursa, sapte dintre cele 10 actiuni care intra in componenta indicelui BET, printre care BRD si Petrom (SNP) atinsesera minimele permise pe pascursul unei sedinte de tranzactionare, inregistrand scaderi de peste 14%. Doar actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) scadeau cu 10%, in timp ce titlurile Bancii Transilvania (TLV) si Transgaz (TGN) erau suspendate. Astfel scaderea indicelui BET se ridica la 9,25%. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) scadeau la randul lor cu 14-15%, nemaifiind ordine de cumparare.

    "E incredibil ce se intampla. Ma uit si nu-mi vine sa cred. E ca si cum de astazi s-ar sfarsi lumea financiara si toata lumea vinde si-si retrage banii. Lichiditatea in prima ora a fost destul de ridicata, ceea ce arata ca e panica pe piata. Toata lumea vrea cash", a declarat Adrian Manaila, seful societatii de brokeraj Eldainvest.

    "N-a fost niciodata asa de rau. N-am mai vazut scaderi si evenimente de o asemenea intensitate", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Scaderea survine dupa ce bursa americana a pierdut –5,7%, declinul de la inceputul anului fiind cel mai mare din ultimii 80 de ani. Principalii indici ai burselor europene pierdeau 4-5%. Si Bursa de Marfuri de la Sibiu si-a suspendat astazi sedinta pe tranzactiile de tip futures, ca urmare a inchiderii Bursei de Valori Bucuresti.

     

    SPUNE PAREREA TA DESPRE CRIZA

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Bursa de la Bucuresti, lovita in plin de criza din America

    Falimentul Lehman Brothers si posibila prabusire a gigantului American International Group (AIG) au trimis unde de soc pe pietele financiare din toata lumea. Bursa de la Bucuresti a scazut cu peste 7%, cea de la Moscova a trebuit sa fie inchisa din cauza scaderii cu peste 15% a celor mai importante actiuni. In Europa, bursele au continuat sa scada, trase in jos de actiunile companiilor de asigurari si ale bancilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Cronica unui an pierdut








    Bursa de la Bucuresti traverseaza de un an cea mai importanta criza din istoria sa moderna de 13 ani. In ultimul an, indicele BET al celor mai importante 10 companii listate pe piata de capital romaneasca a pierdut peste 50% fata de maximul atins in iulie anul trecut, ajungand in ultimele saptamani la nivelul din iulie 2005. Accentuarea problemelor din economia americana, dar si izbucnirea unei noi crize in Rusia ar putea prelungi agonia pe Bursa.







     

    Practic, intr-un an, scaderile au anulat castigurile de pe Bursa din precedentii doi ani, astfel ca cine a intrat in piata in septembrie 2005, de exemplu, si a pastrat actiunile in portofoliu pana acum se afla probabil pe pierdere, dupa ce la mijlocul anului trecut avea probabil un castig de 100%. Pentru acesti investitori, situatia actuala este greu de inteles, in conditiile in care Bursa ii obisnuise pana anul trecut doar cu cresteri, iar cele cateva corectii care s-au petrecut in acest interval au fost repede uitate cand piata si-a reluat trendul ascendent.

     

    Multi investitori au asteptat o revenire si in ultimul an, agatandu-si sperantele fie de cresterile de inceput de an, care nu au lipsit de pe Bursa din 2002 incoace, fie de perioadele cu raportari financiare ale companiilor, fie de inceputul de toamna, care aducea in mod traditional mai multi bani pe Bursa. De fiecare data, insa, scenariile din trecut nu s-au mai repetat, iar Bursa si-a croit un trend tot mai accentuat in jos. Astfel, pentru prima data in ultimii zece ani, piata romaneasca ar putea incheia anul pe minus, fiind, pe zi ce trece, tot mai putin probabil ca va reusi in cele trei luni si jumatate care ne mai despart de finalul anului sa recupereze pierderile de pana acum. Pentru asta ar fi nevoie de o crestere de aproape 100% pentru ca indicele BET sa se apropie din nou de 10.000 de puncte, in conditiile in care a reusit aceasta performanta in doi ani.

     

    “Pentru ca societatile de investitii financiare, de exemplu, sa revina la nivelurile din 2007, acestea ar trebui sa inregistreze cresteri de cel putin 150%, iar acest lucru este imposibil. Nu mai putem spera la o revenire a pietei pana la sfarsitul anului”, crede Leonard Visan, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Investica.

     

    Problema cea mai mare este ca, la felul cum arata piata acum si in contextul international tot mai dificil, nu se vad inca semne care sa prevesteasca o revenire.

     

    “Realitatea este ca piata se afla pe un trend major descendent, iar graficele nu pot fi contrazise. Dupa cum arata lucrurile acum in economiile si pe pietele de capital mondiale, ne mai asteapta momente dificile cel putin anul acesta si anul viitor”, spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

     

    Dupa valurile de scadere tot mai accentuate, numarul de investitori pe Bursa a scazut dramatic. In luna august doar 6.000 de investitori au cumparat actiuni, fata de luna decembrie a anului trecut, cand a fost consemnat un numar record de peste 21.000 de cumparatori. La fel ca si in cazul indicelui BET, numarul cumparatorilor pe Bursa a ajuns la nivelul din iulie 2005, ceea ce arata ca odata cu scaderea actiunilor s-a redus si interesul investitorilor pentru piata de capital.

     

    Insa fara cumparatori, este imposibil ca piata sa creasca. Astfel se explica si oscilatiile puternice de pret din ultimele doua saptamani, cand s-a repetat acelasi scenariu: crestere puternica la inceput de saptamana urmate de scaderi la fel de puternice. In lipsa unor cumparatori pe termen lung, care sa sustina cresteri de 6-7% pe SIF-uri, speculatorii si-au marcat profiturile si au dus piata la loc.

     

    Brokerii spun ca, fara aportul unor investitori institutionali puternici, care sa puna piata pe un trend ascendent sau macar sa consolideze nivelurile actuale de pret, investitorii locali nu mai sunt dispusi sa-si asume riscuri si sa reintre in piata. Asta desi cele mai multe companii sunt atractive din punctul de vedere al indicatorilor financiari si ar fi o investitie interesanta pe termen lung. Investitorii nu au uitat insa ca si in martie sau in mai companiile aratau atractiv, insa de atunci au mai scazut cu 30-40%.

     

    “In lipsa investitorilor, si in special a investitorilor straini, se creeaza un cerc vicios. Nu sunt investitori, nu sunt bani, bursa nu creste”, spune Leonard Visan.

  • Capitalul romanesc, cel mai lovit pe Bursa de criza internationala

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • BET-FI mai rasufla

    Indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat cea mai slaba scadere, de 1,77%, iar indicele compozit, BET-C, a suferit cea mai accentuata depreciere, scazand cu 2,69% fata de ziua precedenta.

    Companiile din sectorul energetic au pierdut 2,17%. Indicele celor mai tranzactionate 10 actiuni, BET, a scazut cu 2,52%.

    Valoarea transferurilor a fost de 11.256.975,89 de lei ( 3.144.231,02 de euro), iar cele mai lichide societati au fost Impact Developer & Contractor, Banca Transilvania si SIF-urile.

  • Miracol de doua zile








    Scaderile de la sfarsitul lunii august au dus actiunile unora dintre cele mai importante companii de la Bursa la niveluri pe care nu le mai atinsesera din 2005, in conditiile in care, paradoxal, majoritatea companiilor importante au raportat rezultate in crestere pe primul semestru. In plus, chiar la inceputul saptamanii trecute, Institutul National de Statistica a raportat o crestere economica record pe trimestrul al doilea, de peste 9%, iar pe tot semestrul, avansul Produsului Intern Brut a fost de 8,8%.







     

    Paradoxal, cu cat cresterea economica se ridica mai mult peste asteptari, cu atat Bursa pare sa se incapataneze sa scada mai jos.

     

    De la inceputul anului, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii de la Bursa a pierdut 50%, in conditiile in care in primul semestru, profiturile cumulate ale companiilor listate au crescut cu 45%, la fel ca si veniturile acestora, potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.

     

    O alta statistica, apartinand Bursei de Valori, arata ca sectorul financiar, care a fost cel mai lovit de la Bursa in ultimul an, a inregistrat o crestere a veniturilor totale de 71% in primul semestru, fata de 53% in cazul companiilor non-financiare.

     

    Conducerea Bursei de Valori este de parere ca acest paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari are drept cauza faptul ca investitorii nu se uita suficient de atent la indicatorii fundamentali ai companiilor cand aleg sa investeasca la Bursa. “Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc la Bursa acesti factori de ordin fundamental, si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete”, spune Stere Farmache, presedintele BVB.

     

    Opinia sa este impartasita si de cei mai multi dintre brokerii din piata, care spun ca la nivelurile actuale de pret noi scaderi sunt de domeniul absurdului.

     

    “Actiunile au scazut pana la un nivel la care nu mai era nicio logica pentru alte pierderi. In plus, analizele fundamentale spun ca actiunile sunt bune de cumparat”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

     

    O analiza a societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) arata saptamana trecuta ca SIF-urile ar putea creste cu pana la 100% in urmatorul an, iar calculele erau realizate pe baza unui scenariu pesimist, un asa-zis stress test. Potrivit analistilor RCI, chiar si in cazul in care BCR nu s-ar lista anul viitor, iar actiunile companiilor listate din portofoliile SIF ar mai scadea cu 20%, activele acestor societati tot ar valora de doua ori mai mult decat capitalizarea lor bursiera.

     

    Cei care au reactionat la acest mesaj sunt insa preponderent speculatorii; astfel se explica si faptul ca dupa doua zile in care SIF Oltenia, de exemplu, a crescut cu 15%, cumparatorii au disparut, iar cotatiile au luat-o din nou in jos. Cu toate acestea, brokerii sunt de parere ca decalajul tot mai mare dintre indicatorii financiari ai companiilor si valoarea lor de la Bursa se va regla in cele din urma, iar revenirea va fi una la fel de violenta ca si amploarea scaderilor.

     

    “Este un lucru cert ca atunci cand piata scade rapid va reveni cu aceeasi intensitate. Rapoartele privind economia Romaniei sunt bune, perspectivele de asemenea, iar actiunile au ajuns la preturi extrem de mici, inclusiv SIF-urile”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities.

     

    Totusi, starea de depresie pe care o traverseaza Bursa de un an incoace are si alte cauze in afara de com­por­ta­mentul emotional al investitorilor.

     

    “Scaderile mai mari ale indicilor Bursei de la Bucuresti comparativ cu indicii burselor din regiune se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii, dar si fonduri mutuale”, explica Stere Farmache.

  • O zi buna

    SIF-urile au mai castigat teren dupa scaderile suferite in ultima perioada, inregistrand astazi cea mai mare crestere, de 6,76%.

    Companiile din sectorul energetic, reunite sub indicele BET-NG, au castigat 2,14%.

    BET-ul s-a apreciat cu 2,62%, iar indicele compozit al pietei, BET-C, a crescut cu 2, 05%.

    Valoarea transferurilor a urcat pana la 21.781.145,98 de lei ( 6.040.418,75 de euro).

    Cele mai lichide titluri ale zilei au fost Erste Bank, SIF-urile si BRD.

     

  • Semne bune

    Cea mai mare crestere a inregistrat-o indicele BET-FI care a castigat 4,36%.

    Indicele celor mai lichide 10 titluri, BET, a crescut cu 2,08%, iar indicele BET-C cu 1,3%.

    Companiile din sectorul energetic s-au apreciat cu 0,57%, pe o piata cu o lichiditate de 1.139.734,78 de lei ( 316.074,98 de euro).