“Evolutia companiei este in conformitate cu planurile noastre
intr-un an in care intreg mediul economic a resimtit acut efectele
crizei economice”, a spus Millet.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Evolutia companiei este in conformitate cu planurile noastre
intr-un an in care intreg mediul economic a resimtit acut efectele
crizei economice”, a spus Millet.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Realizand relativ devreme ca 2009 va fi un an care va restrange
oportunitatile de crestere a volumului de afaceri, ne-am concentrat
atentia spre dezvoltarea unor programe ce urmaresc mbunatatirea
calitatii serviciilor si a eficientei operationale”, spune Cristian
Constantinescu, directorul general al Allianz-Tiriac Asigurari.
La sfarsitul anului trecut, numarul participantilor la fondurile de
pensii obligatorii si facultative administrate de Allianz-Tiriac
era de peste 1,3 milioane de persoane, dintre care peste 93% (circa
1,2 milioane de clienti) au platit cel putin o contributie.
Valoarea activelor nete apartinand acestor clienti, aflate in
administrarea Allianz-Tiriac, era de 606 milioane de lei.
|n total, valoarea activelor aflate n administrarea Allianz-Tiriac
la nivel consolidat (aferent activitatilor de asigurari generale,
de viata si de pensii) la sfarsitul lui 2009 a depasit 1,5 miliarde
de lei, inregistrand o majorare de aproape 50% fata sfarsitul lui
2008.
Pe segmentul de asigurari generale, subscrierile realizate in
perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009 s-au situat la 1,198 de
milioane de lei, aceasta valoare fiind cu 6% mai redusa decat cea
inregistrata cu un an inainte.
Cheltuielile cu despagubirile, in schimb, s-au majorat cu aproape
90 de milioane de lei, de la 816 la 906 milioane lei, in 2009.
Peste 6-% din majorare a fost generat= de continuarea inregistrarii
unei rate de crestere extrem de ridicata a volumului daunelor pe
clasa de asigurari obligatorii de raspundere civila auto
(RCA).
Asigurarile casco detin, in continuare, cea mai importanta pondere
in structura portofoliului de asigurari generale. In 2009,
veniturile din prime brute subscrise pe aceasta clasa de asigurari
au fost de 720 milioane de lei, evidentiind o scadere cu 8 procente
fata de 2008.
Pe segmentul asigurarilor de ta profitul operational a inregistrat
o crestere usoara de circa 3%, apropiindu-se de 9 milioane de lei.
Comparativ cu 2008, veniturile din prime subscrise au scazut cu 18
milioane de lei, pana la o valoare de 88 milioane de lei in 2009.
Scaderea a fost determinata aproape exclusiv de rascumpararile si
reducerea volumului de polite nou-vandute pe clasa de asigurari de
viata legate de investitii, produsele din aceasta categorie
reducandu-si ponderea in portofoliul de asigurari de viata al
companiei pana la 55% (de la 62% in 2008).
Pe segmentul pensiilor obligatorii (pilonul II), Allianz-Tiriac
administra active nete care, la sfarsitul anului 2009, se situau la
558 milioane de lei, conservandu-si o cotade piata de circa
23%.
Pe segmentul pensiilor facultative (pilonul III), cele doua fonduri
administrate de Allianz-Tiriac au atras aproape 24% din totalul
participantilor activi in cadrul pilonului III, adica 44.183
persoane.
“In ceea ce priveste perspectivele de crestere a afacerilor, nu
avem asteptari foarte mari de la 2010. Proiectiile noastre
anticipeaza scaderea pietei pe ambele segmente de asigurari –
generale si de viata – si, in acest context, vom fi multumiti daca
la nivelul Allianz-Tiriac vom reusi sa ne conservam afacerile”, a
mai spus Constantinescu.
Cele mai mari rate de crestere au fost inregistrate de
internetul broadband si televiziunea digitala, de 24% si 37%
respectiv, reflectate de asemenea în cresterea veniturilor aferente
– 26% crestere pentru veniturile generate de ADSL si 87% crestere
pentru cele generate de televiziune, comparativ cu 2008. de
asemenea, in anul 2009, Romtelecom a atras aproximativ 27.000 de
clienţi pentru serviciul de Internet mobil bazat pe tehnologie
CDMA.
“Rata de descrestere a veniturilor a fost stabilizata la nivelul
ratei de scadere a economiei romanesti, de aproximativ 7%, în ciuda
presiunilor puternice la care a fost supusa compania”, a spus
Yorgos Ioannidis, CEO Romtelecom Romania “Totusi, în ceea ce
priveste profitabilitatea, bazandu-se pe un control riguros al
costurilor, Romtelecom a înregistrat doar o foarte usoara scadere
de 1,2%, nivelul EBITDA atingand 32,3%, la finalul anului trecut.
Acesta este rezultatul strategiei de a contracara scaderea
veniturilor provenite din serviciul tradiţional de telefonie fixa,
prin cresterea cotei de piaţa pe noi segmente de dezvoltare, precum
broadband si televiziune digitala prin satelit”, a completat
acesta.
La finalul anului trecut operatorul telecom avea un numar de
10.995.000 de clienti, in crestere cu 6,2% fata de perioada
similara a anului precedent, o rata similara de crestere cu cea
inregistrata in exercitiul financiar anterior (2008 fata de 2007,
perioada care nu a fost marcata de criza economica), in ulmimul
trimestru al lui 2009 Orangfe castigand peste 300.000 de clienti
noi.
“Performanta companiei este in conformitate cu planurile noastre
intr-un an in care intreg mediul economic a resimtit acut efectele
crizei economice. Dupa doua trimestre consecutive in care Orange a
fost lider in ceea ce priveste numarul de noi clienti atrasi in
retea, si in ultimul trimestru al anului baza de clienti a
continuat sa creasca”, a spus Thierry Millet, CEO Orange
Romania.”Desi consumul in retea a crescut gratie ofertelor lansate
pe piata, nivelul veniturilor a continuat sa reflecte impactul
reglementarilor, scaderea tarifelor si evolutia cursului valutar
comparativ cu anul precedent”, a completat acesta.
Romania are sanse mari de a deveni, in curand, tara in care
salariul nu este stabilit prin lege sau pe baza de negociere cu
patronatul, ci prin sentinta judecatoreasca. Legea salarizarii
unitare in sectorul bugetar nu poate stopa discrepantele care au
aparut ca urmare a unor sentinte judecatoresti ale caror efecte se
perpetueaza indiferent de modificarile aduse normativelor.
Magistratii au deschis o adevarata Cutie a Pandorei in momentul in
care si-au dat castig de cauza in procesele prin care solicitau
statului acordarea de diverse sporuri salariale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Declaratiile au fost facute in cadrul ultimei intalniri a
managerului cu presa, inainte ca acesta sa paraseasca compania la
finalul acestei luni. Reuven Havar a povestit ca, imediat dupa
deschiderea AFI Palace Cotroceni Mega Fun, in toamna lui 2009, a
avut o discutie cu superiorii sai si a ajuns la concluzia ca nu mai
are de ce sa continue in cadrul companiei.
“Fara a desconsidera proiectul de la Laromet (n.red.
dezvoltatorul ar putea incepe, in acest an, constructia unui centru
comercial in zona de nord a Capitalei), acolo este vorba de 20.000
de metri patrati inchiriabili. AFI Palace are aproape 80.000.”
Managerul a precizat ca va ramane, cel mai probabil, in sectorul
de profil, fiind in negocieri pentru preluarea conducerii
operatiunilor unui investitor care are in plan proiecte si in
Romania. “Dupa zece ani in care am facut dezvoltare, executand
totusi indicatiile unor superiori, doresc sa am o alta putere
decizionala”, a mai spus Havar, care, incepand din luna martie, nu
va mai face parte din cadrul echipei dezvoltatorului.
Duster, cel mai mediatizat model din istoria Dacia, companie
care anul trecut a detinut peste 10% din exporturile Romaniei, va
aduce venituri de pana la un miliard de euro constructorului
autohton in 2010. Productia SUV-ului va depasi pragul de 60.000 de
unitati in acest an. Unu din patru modele Dacia care vor iesi in
acest an pe poarta uzinei de la Mioveni va fi un SUV.
Daca in 2004 despre Logan se stia doar ca va fi un automobil
low-cost, Duster, primul SUV 4×4 low-cost, este asteptat de clienti
inca din 2008, interval in care Dacia a prezentat inclusiv un
concept pe baza SUV-ului in cadrul Salonului Auto de la Geneva de
anul trecut.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
“Acum un an si ceva, in perioada sarbatorilor de Craciun,
lucrurile in piata telecom mergeau extraordinar. Cresteau si
numarul de clienti si veniturile. Cand ne-am intors din vacanta
insa, situatia era deja cu totul alta”, isi aminteste George
Makowski, directorul executiv comercial pentru segmentul clientilor
de business din cadrul Romtelecom. Pentru operatorii obisnuiti cu
cresteri indiferent de contextul economic, lovitura a fost destul
de mare in prima jumatate a anului trecut, cand odata cu picajul in
care a intrat economia, au inceput sa planeze si principalii
indicatori ai industriei – numarul de clienti, venitul mediu per
utilizator si implicit veniturile si piata in ansamblu. “Anul
trecut a fost greu pentru intreaga economie, insa industria telecom
a iesit totusi destul de putin sifonata”, apreciaza Catalin
Marinescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Administrare
si Reglementare in Comunicatii (ANCOM).
Este adevarat, se putea si mai rau, iar criza nu a facut decat
sa accelereze o situatie in care ar fi ajuns oricum piata la un
anumit moment dat, cand saturatia deja intalnita pe serviciile de
voce ar fi migrat si inspre cele de internet mobil. Dar aceasta nu
schimbacu nimic faptul ca operatorii nu au fost in totalitate
pregatiti pentru contractia industriei si pentru un nou razboi al
preturilor, pornit in goana dupa cota de piata.
Pe de-o parte, segmentul rezidential a fost compromis din cauza
cresterii somajului si a reducerii consumului si a puterii de
cumparare. Pe de alta parte, cele mai multe dintre companiile care
in perioada de boom nu si-au pus prea mult problema cheltuielilor
cu serviciile de telecomunicatii, considerandu-le marginale, au
intors acum foaia. “Reevaluarea bugetelor pentru comunicatii
inseamna un avantaj strategic pentru operatorii alternativi, cum
este si UPC Business, considerati acum o optiune tot mai
interesanta in competitia cu operatorul traditional”, este de
parere Mihai Struteanu, directorul comercial in cadrul diviziei de
business a operatorului.
Reactia companiilor de telecom la aceste probleme s-a tradus
intr-o redesenare a ofertelor, schimbarea venind nu prin reducerea
tarifelor, ci prin extinderea minutelor incluse in abonament sau
suplimentarea serviciilor din pachet, dupa cum observa Marinescu.
Iar rezultatele s-au vazut, dat fiind ca “anul trecut s-a vorbit cu
30% mai mult la telefon, in conditiile in care baza de clienti si
veniturile s-au mentinut cat de cat la acelasi nivel”. Mai putin
vizibila a fost insa abordarea pe care au avut-o companiile asupra
segmentului de clienti de business, despre care Dinu Malacopol,
seful Digital Cable Systems (DCS), apreciaza ca reprezinta in jur
de 40% din veniturile din intreaga piata de aproximativ patru
miliarde de euro anul trecut.
Per total, consumul de gaze la nivel national a ajuns la 13,2
miliarde de metri cubi in 2009, comparativ cu 15,5 miliarde de
metri cubi in 2008, potrivit datelor publicate de Autoritatea
Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Pe final de
an, insa, consumul de gaze si-a mai revenit, odata cu scaderea
temperaturii, datele reglementatorului pietei indicand un plus de
9% fata de aceeasi luna din 2008. Romanii nu au scapat de frig nici
in lunile urmatoare, in consecinta au consumat mai multe gaze
naturale si la inceputul anului 2010, situatie care se traduce prin
facturi mai mari la utilitati. Romania consuma anual circa 15
miliarde de metri cubi de gaze, din care o treime merge catre
populatie, respectiv un cost de 1,35 miliarde de dolari pe an (la
un tarif mediu de 300 de dolari/1.000 mc). Potrivit specialistilor
din domeniu contactati recent de Gandul, factura unei luni de iarna
cu temperaturi normale este de aproximativ 200 milioane de dolari,
iar in conditii extreme creste cu 50%. Aceasta inseamna ca
diferenta de plata este de 3,33 milioane de dolari pe zi, adica
2,33 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Google se numara printre primele companii din zona IT care au
depasit anul trecut recesiunea, insa raportul financiar pentru
ultimele trei luni, publicat joi, a determinat scaderea actiunilor
gigantului online cu peste 4%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro