Tag: Germania

  • Această româncă şi-a transformat pasiunea într-o afacere. Vinde obiecte de care nicio femeie nu se desparte, în valoare de 100.000 de euro

    „Încă din facultate îmi personalizam elementele din garderobă. Fie că era vorba de haine sau de accesorii, le căutam pe cele mai neobişnuite, colorate sau cu tăieturi şi croiuri speciale, le purtam o perioadă, apoi le «îmbunătăţeam», astfel încât să se plieze pe personalitatea mea”, povesteşte Armina Popeanu despre ideea care a stat la baza înfiinţării Lyria. Tânăra este de profesie arhitect, cu mai multe specializări în design, iar în cazul său antreprenoriatul este o prelungire a pasiunii sale sau, mai popular spus, îmbinarea utilului cu plăcutul. „În materie de genţi, mi le achiziţionam, le purtam o perioadă scurtă, apoi le pictam cu povestea mea din acel moment.

    Aşadar, domeniul fashion handmade a fost ales cumva natural”, spune ea. Primul gând de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în mai 2014, după ce mai multe prietene au apelat la ea pentru a-şi personaliza poşetele. Simţind potenţialul unei afaceri, în acelaşi an, la sfârşitul lui august, Armina Popeanu avea deja 35 de genţi pictate listate pe o platformă online, „gata pentru a-şi găsi perechea”. A plecat la drum cu 2.000 de euro, iar prima comandă a venit la trei luni de la lansarea Lyria ca magazin online.

    „Cea mai mare provocare a fost relaţia cu furnizorii”, îşi aminteşte tânăra. „Trecuse jumătate de an, Lyria era online şi începea să prindă avânt, iar eu nu mă puteam baza până la capăt pe cei cu care începusem să lucrez”, explică antreprenoarea. Iniţial, a căutat pentru colaborări fabrici şi ateliere din ţară, dorindu-şi ca produsele Lyria să fie 100% româneşti, însă acestea nu au reuşit să se plieze pe criteriile sale. „Din păcate, nu am găsit furnizori de genţi care să se încadreze în specifiicaţile şi timpul de producţie, nici producători deschişi pentru o colaborare pe termen lung”, povesteşte Popeanu. De aceea, împreună cu soţul său, a luat decizia de a achiziţiona o fabrică de profil, cu tradiţie de peste 15 ani în producţia articolelor de marochinărie, atât pentru piaţa internă, cât şi cea externă.

    Aşa a luat naştere, în noiembrie 2015, brandul Desirette, care a devenit şi furnizor pentru Lyria. În prezent, toate genţile şi accesoriile Lyria sunt realizate în atelierul propriu, unde are libertatea deplină în transpunerea ideilor din schiţă în realitate. „Aici, cu ajutorul unei echipe entuziaste, am reuşit să manufacturez modelele pe care le doream în parametrii necesari de design şi calitate”, explică ea. Pe de altă parte, toată materia primă necesară este cumpărată din tăbăcăriile italieneşti, iar antreprenoarea călătoreşte de câteva ori pe an pentru a le alege. Cea mai comandată geantă este modelul Sebille Red Poppies – aflată în prezent la un preţ de 459 lei, conform site-ului propriu – , pe care fondatoarea Lyria o descrie ca „echilibrată”. „Are un balans optim între cromatica poveştii, forma şi culoarea genţii. De asemenea, este povestea cu care majoritatea clientelor noastre se identifică şi, ca o confesiune, mărturisesc că a fost prima poveste pictată din istoria Lyria”, declară antreprenoarea. Însă produsele sunt disponibile şi în colecţii de genţi nepictate, dar speciale prin alăturarea unor piei naturale cu texturi, culori şi forme îndrăzneţe, mai precizează aceasta.

    În medie, Lyria primeşte un număr de circa 70-80 de comenzi pe lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 400 de lei, spune fondatoarea; conform site-ului propriu, genţile Lyria se găsesc la preţuri cuprinse între 200 şi 600 de lei. Cea mai mare comandă a fost din partea unei iubitoare de artă din SUA, valoarea totală fiind de circa 2.000 de dolari. Dacă ar fi să stabilească un profil al clientelor Lyria, acesta ar cuprinde femei cu studii superioare, între 35 şi 54 de ani, cu venituri medii spre mari şi, mai ales, cu un stil unic şi nonconformist, având în vedere că produsele Lyria nu sunt de serie. De asemenea, poziţionarea Lyriei în ceea ce ţine de preţuri este una medie. „Elementul diferenţiator faţă de concurenţă este, cu siguranţă, pictura manuală a fiecărei poveşti din spatele genţilor Lyria”, ţine ea să precizeze.

    După doi ani de activitate, Lyria a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro şi a înregistrat o creştere de circa 60% faţă de anul precedent. Pentru 2017 îşi propune lansarea unor noi colecţii şi linii de produse, „care să ducă povestea Lyria mai departe”, spune antreprenoarea. De asemenea, în ceea ce priveşte creşterea, ţinteşte plusuri de aproximativ 40% până la finele anului. Antreprenoarea este optimistă şi în ce priveşte planurile pe termen lung: „Atenţia cumpărătorilor s-a mutat în ultimii ani în online – segmentul de cumpărături online a crescut în 2016 cu 30% mai mult ca în anul anterior, atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit raportărilor principalelor magazine online”.

    Cu toate acestea, antreprenoarea este conştientă că un magazin fizic ar consolida imaginea brandului. Aşadar, are în plan deschiderea unui concept store în Bucureşti, care „să invite clienţii în universul Lyria şi să le ofere o întreagă experienţă”.
    Până atunci însă, începând cu luna aceasta, Lyria şi Dessirette vor fi disponibile în ediţie limitată într‑un magazin multibrand din Bucureşti dedicat designerilor români. Pe termen lung, Armina Popeanu consideră că femeile din România se vor îndepărta treptat de brandurile de masă şi vor începe din ce în ce mai mult să caute acele branduri care să le definească personalitatea şi să se fie un statement al stilului propriu. „Piaţa de fashion din România este în continuă creştere – de circa 15 – 25% în fiecare dintre ultimii ani”, observă antreprenoarea.

    Datele arată că apetitul românilor către fashion se află într-o continuă creştere, deşi alături de Bulgaria, România are cea mai scăzută putere de cumpărare din UE. Cu toate acestea, românii au cheltuit 16 miliarde de lei în 2015, faţă de 15,2 miliarde de lei în anul anterior, conform Ziarului Financiar. Din totalul sumei, circa 65% a mers către achiziţiile de haine, 28% către încălţăminte, iar restul către articole sportive. Piaţa locală de modă este dominată de grupurile Inditex (Zara, Massimo Dutti), H&M şi C&A, care sunt, în această ordine, liderii pieţei. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Astfel, un român cheltuie lunar circa 77 de lei pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ.

     

  • ERDOGAN şi-a ieşit din minţi. Acuzaţii HALUCINANTE la adresa Angelei Merkel. Germania îi răspunde pe măsură

    Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o luni seară pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, de susţinerea “teroriştilor”, avertizând că va da Olanda în judecată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, replica Berlinului fiind că nu acceptă “provocările”.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO
     

  • Germania vrea SCĂDEREA alocaţiilor copiilor imigranţilor, inclusiv din România

    Ministerul german de Finanţe a prezentat o listă cu 15 state central, est şi sud-europene ai căror cetăţeni vor fi vizaţi de reducerea alocaţiilor pentru copii primite din Germania. Sunt vizaţi imigranţii din aceste ţări care muncesc în Germania, dar ai căror copii locuiesc în ţările de origine.

    Potrivit proiectului de lege, alocaţiile oferite copiilor imigranţilor din România, Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Ungaria vor fi reduse cu 50%. Pentru alte zece state, inclusiv Grecia, reducerea va fi de doar 25%.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, care speră să rămână la putere după alegerile programate în septembrie, argumentează că nivelul alocaţiilor copiilor trebuie adaptat la standardele de trai din ţările de origine, potrivit cotidianului Handelsblatt şi ediţiei germane a agenţiei Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Muntean lansează pe piaţa din România o nouă casă de vinuri – Domeniul Muntean

    „Domeniul Muntean este un business de familie, născut din dragostea pentru vinuri şi pentru oamenii care trudesc în slujba lui (…). Vom începe producţia de vinuri proprii din recolta acestei toamne, punând în valoare atât soiuri tradiţionale româneşti, precum Fetească Neagră, Tămâioasă Românească, dar şi soiuri internaţionale, binecunoscute românilor – Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay. Păşim cu încredere într-o piaţă dinamică şi extrem de competitive. De la an la an, creşterea apetitului consumatorului român pentru nou, dorinţa de a experimenta gusturi şi arome noi şi abilitatea de a înţelege vinurile de calitate ne dau această încredere”, a declarat Dan Muntean, fondatorul casei de vinuri Domeniul Muntean. 

    Compania este în faza de finalizare a achiziţiei unei crame şi a unei suprafeţe de circa 70 de hectare de viţă de vie în regiunea viticolă Dealu Mare. Portofoliul de importuri al casei Domeniul Muntean cuprinde branduri celebre din Europa, precum Grupul Gerard Bertrand, Grupul Pesquera Alejandro Fernandez, Dr. Loosen, Villa Wolf, Ciela e Terra , cât şi din Lumea Nouă – Luis Felipe Edwards şi Seifried. 

  • Germania vrea SCĂDEREA alocaţiilor copiilor imigranţilor, inclusiv din România

    Ministerul german de Finanţe a prezentat o listă cu 15 state central, est şi sud-europene ai căror cetăţeni vor fi vizaţi de reducerea alocaţiilor pentru copii primite din Germania. Sunt vizaţi imigranţii din aceste ţări care muncesc în Germania, dar ai căror copii locuiesc în ţările de origine.

    Potrivit proiectului de lege, alocaţiile oferite copiilor imigranţilor din România, Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Ungaria vor fi reduse cu 50%. Pentru alte zece state, inclusiv Grecia, reducerea va fi de doar 25%.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, care speră să rămână la putere după alegerile programate în septembrie, argumentează că nivelul alocaţiilor copiilor trebuie adaptat la standardele de trai din ţările de origine, potrivit cotidianului Handelsblatt şi ediţiei germane a agenţiei Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc vrea menţinerea practicii CELIBATULUI preoţilor, dar este favorabil unor EXCEPŢII

    Lipsa preoţilor este o problemă în multe ţări, a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Zeit.

    “Criza vocaţiei preoţiei este o problemă, una enormă, iar Biserica trebuie să o rezolve. În context, se discută mereu despre celibatul la alegere al preoţilor, mai ales pe fondul lipsei clericilor. Dar celibatul voluntar nu este o soluţie”, a afirmat Papa Francisc.

    Problema lipsei vocaţiei preoţeşti nu se rezolvă prin căsătorie, a subliniat Papa Francisc. “Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm. Acesta este lucrul care lipseşte, rugăciunea. Lipsesc şi activităţile prin care tinerii sunt îndrumaţi. Avem o muncă dificilă, dar necesară, pentru că tinerii au nevoie de ea”, a subliniat Papa Francisc, potrivit publicaţiilor Die Zeit şi La Stampa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRM nu e o arie de operă germană

    Andrei închise telefonul şi se lăsă greoi pe spătarul fotoliului, frecându‑se la ochi, obosit. Era telefonul pe care partenerul şi finanţatorul său i-l dădea la începutul fiecărei săptămâni. De-a lungul ultimelor luni analizase activităţile din firmă şi operase schimbări care îşi arătaseră efectele benefice în timp. Una dintre acestea fusese retehnologizarea liniei de producţie; impactul a fost spectaculos. Dar acum, nimic nu mai mergea, iar explicaţiile pe care încerca să le găsească i se păreau tot mai penibile.

    Afacerea începuse bine, cu numai un an înainte. O intuiţie (prietenii i-au spus că a fost o clipă de geniu) îl făcuse să remarce existenţa unei nişe de servicii şi produse neacoperite de principalii jucători; le împachetase într-un mod unic, finanţarea a venit aproape imediat şi, în scurtă vreme, banii au început să curgă. Concurenţa a revenit prompt şi, după 10 luni, bătălia era deja dură. Iar acum părea pierdută. Ultimul raport de vânzări, încă pozitiv, confirma tendinţa de scădere din trimestrul trecut, aproape 7%.Încă două luni la fel de proaste şi afacerea ar intra într-o fundătură din care nu vedea nicio ieşire.

    Avea o zi aglomerată. O şedinţă de management dimineaţă, apoi plecarea la Londra pentru o întâlnire de afaceri cu furnizori strategici, iar seara, la invitaţia partenerilor, un spectacol la Royal Opera House of Covent Garden. Numai asta mai lipsea, opera. Nu-i plăcea deloc, nu-l atrăsese niciodată. Se gândi la o glumă pe care să le-o spună prietenilor săi britanici: „Şi nu vine poliţia să întrerupă spectacolul pentru că au auzit din stradă femei ţipând minute în şir? Şi asta chiar dacă muzica simfonică era dată tare, ca să le acopere?”

    Previzibil, şedinţa cu managerii nu produsese nicio soluţie pentru impasul în care se aflau. Sigur, investiţiile în tehnologie îşi arătau valoarea, timpii de producţie se reduseseră dramatic, iar calitatea era mai bună ca niciodată. Nu acolo era problema. Pur şi simplu nu vindea suficient de mult. Campaniile de publicitate, din ce în ce mai costisitoare, nu aduceau nicio creştere a numărului de clienţi, în timp ce presiunea concurenţei, care făcea ca preţurile să scadă, muşca nemilos din profit. Pentru prima dată, luase o serie de decizii dureroase, dar juste: nu doar că nu va mări bugetul pentru publicitate, ci chiar îl va scădea; diferenţa o va investi tot în marketing, dar nu ştia exact unde. La întoarcere, avea să stabilească împreună cu directorul de producţie primele trimiteri în şomaj tehnic. Cât despre echipa de vânzări, urma o serie de concedieri. Toate aceste reduceri ar fi putut asigura funcţionarea pentru câteva luni bune, dar viitorul rămânea sumbru în lipsa unei soluţii strategice.

    Ca de obicei atunci când călătorea într-o ţară străină, gândurile negre i se risipeau. Nu reuşea să-şi explice de ce. Fie că simpla schimbare de peisaj îl făcea să-şi schimbe dispoziţia, fie că poate pur şi simplu contactul cu mediul de business al partenerilor săi britanici îl inspira, cert este că de fiecare dată se simţea bine.

    Însă acum, întâlnirea cu furnizorii săi nu mai fusese atât de bună ca altădată. Comenzile erau în scădere, termenele de plată pe care încerca să le negocieze erau tot mai mari şi mai greu de obţinut. Cu toate acestea, partenerii săi, deşi îngrijoraţi, nu-şi schimbaseră atitudinea faţă de el, ci păreau mai curioşi ca niciodată să afle cu ce probleme se confruntă. Şi nu doar atât. William, account managerul său, îi furniza tot felul de informaţii din industrie, cu accent pe Europa de Est. Creşterea generală a pieţei în care activa era indiscutabilă, în jur de 8% practic evoluţia era în sens invers decât mersul afacerii lui. Iar informaţiile erau reale şi foarte concrete, confirmând ceea ce citise neîncrezător în studiile de piaţă. Practic tranzacţiile repetate ale clienţilor finali erau exact ceea ce-i lipsea din statisticile sale, care altfel nu arătau deloc rău.

    Conform unui studiu al Ensight Management Consulting, cele mai multe iniţiative în domeniul CRM au început în perioada 2009-2010, în plină criză economică, ceea ce demonstrează că, de fapt, CRM s-a dovedit a fi o soluţie atractivă pentru băncile care şi-au schimbat orientarea de la atragerea de noi clienţi la retenţia celor existenţi, ca urmare a condiţiilor dure existente pe piaţă. (sursa: www.ensight.ro)

    În mod surprinzător, cea mai puternică impresie i-a produs-o spectacolul de operă. Nu-şi imaginase niciodată că i-ar putea plăcea atât de mult. Unde mai pui că era vorba şi de o lucrare mai degrabă modernă, Der Rosenkavalier de Richard Strauss. Se felicită în gând că uitase să spună gluma la care se gândea de dimineaţă şi care acum i se părea truculentă. Şi nu doar muzica îl fascinase, ci şi spectacolul unei săli de 2.400 de locuri, plină până la refuz. Se aştepta să vadă numai public matur şi bătrân, dar tocmai diversitatea acestuia îi dădea de gândit. Opera Regală oferea o seară mult mai complexă decât simpla frecventare a unui spectacol. Barurile şi restaurantele din corpul clădirii permiteau rezervări şi comanda unui meniu care putea fi consumat în pauze. Terasa teatrului oferea o privelişte încântătoare asupra unei zone centrale din Londra.

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro