BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Francois Hollande cere ONU să acorde un “sprijin excepţional” Libiei

    “Dacă nu facem ceva serios, la nivel politic, la nivel internaţional, terorismul se va răspândi în întreaga regiune”, a avertizat şeful statului francez, într-un discurs susţinut la reuniunea anuală diplomaţiei de la Paris. El nu a precizat modalităţile de sprijin, de ordin civil sau militar, pe care ONU le-ar putea oferi Libiei.

    Afirmând că Libia reprezintă “principala preocupare”, Francois Hollande a precizat că în această ţară “confuzia este totală”, făcând referire la existenţa a “două Parlamente, două Guverne”, iar în sudul Libiei se află “o serie de grupări teroriste care aşteaptă să intervină”.

    “Franţa solicită Naţiunilor Unite să organizeze un sprijin excepţional pentru autorităţile libiene în vederea restabilirii legitimităţii statului“, a adăugat el.

    De la îndepărtarea regimului lui Muammar Kadhafi, în 2011, autorităţile interimare de la Tripoli nu au reuşit să restabilescă ordinea şi securitatea în Libia.

    Astfel, Libia este cuprinsă de la jumătatea lunii iulie de confruntări între miliţiile rivale.

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a extins, miercuri, sancţiunile internaţionale vizând Libia, prin includerea unor măsuri restrictive la adresa numeroaselor grupări care sunt implicate în confruntări în ţară.

    Sancţiunile, impuse anterior susţinătorilor fostului regim al lui Muammar Kadhafi, includ un embargou asupra armelor, blocarea conturior şi interdicţii de călătorie în străinătate.

  • Bashar al-Assad “nu poate fi un partener în lupta împotriva terorismului”, afirmă Francois Hollande

    “Conflictul (sirian) s-a extins în Irak, ţară care se confrunta deja cu diviziuni, conflicte interreligioase şi instabilitate, astfel că gruparea Stat Islamic a găsit o breşă, pentru că terorismul se hrăneşte din haos”, a afirmat liderul de la Paris, în discursul anual susţinut în faţa ambasadorilor francezi, care fixează principalele linii ale diplomaţiei Franţei.

    “Această grupare ameninţă atât Bagdadul, cât şi Kurdistanul irakian, atacă minorităţi, creştinii din Irak, yazidi şi alţii”, a adăugat el, subliniind că Franţa a livrat arme “forţelor aflate în prima linie în lupta împotriva SI”.

    “O alianţă este necesară, însă trebuie ca lucrurile să fie clare: Bashar al-Assad nu poate fi un partener în lupta împotriva terorismului”, a subliniat Francois Hollande.

    Gruparea sunnită Stat Islamic, care a apărut în Siria pe fondul războiului civil dintre rebeli şi regimul lui Bashar al-Assad, a proclamat la sfârşitul lunii iunie un “califat” în regiunile controlate de grupare în Siria şi Irak, unde a lansat la 9 iunie o ofensivă de amploare la nord de Bagdad.

    Regimul de la Damasc s-a arătat dispus să coopereze cu Washingtonul, care a lansat o serie de raiduri aeriene împotriva grupării Stat Islamic în Irak, însă a subliniat că orice atac pe teritoriul Siriei trebuie să se facă în colaborare cu Guvernul sirian.

    Statele Unite au anunţat luni că urmează să desfăşoare zboruri de recunoaştere în spaţiul aerian al Siriei în eventualitatea lansării raidurilor aeriene împotriva militanţilor islamişti, însă preşedintele Barack Obama nu a luat deocamdată nicio decizie în acest sens.

     

  • ANALIZĂ: Franţa aşteaptă un nou guvern, fără contestatari

    Este vorba despre un guvern mai omogen, fără Arnaud Montebourg, scandalagiul de la Economie, şi fără alţi miniştri de asemenea critici faţă de “politica de austeritate” a Executivului, ca Benoît Hamon (Educaţie) şi Aurélie Filippetti (Cultură), dar există riscul îngustării în mod periculos a susţinerii de care poate beneficia preşedintele socialist ales în mai 2012, comentează agenţia.

    La mai puţin de cinci luni de la nominalizarea lui Manuel Valls la Palatul Matignon, cei doi conducători ai Executivului au decis să tranşeze, luni, dezacordul dintre linia oficială – restaurarea competitivităţii ţării prin ajutarea întreprinderilor şi prin tăieri din cheltuielile publice – şi linia alternativă, reprezentată de cei excluşi, ostili “reducerii în marş forţat a deficitelor publice”, considerată o măsură contraproductivă pentru creşterea economică şi care penalizează păturile populare.

    Menit să le impună autoritatea, acest gest are loc în contextul în care François Hollande, dar şi Manuel Valls, sunt nepopulari în rândul majorităţii francezilor, potrivit sondajelor, pe fondul marasmului economic persistent – o stagnare a creşterii pe primul semestru şi un şomaj la cel mai înalt nivel.

    Dintre toate guvernele Republicii a V-a, deci începând din 1958 încoace, Guvernul Valls I a fost unul dintre cele cu cea mai scurtă viaţă, cu excepţia celor formate între scrutinuri prezidenţiale şi legislative. Nici Manuel Valls şi nici François Hollande nu s-au exprimat despre criza de la vârful statului, pe cât de violentă, pe atât de intempestivă.

    Potrivit Palatului Elysée, alegerea unei demisii a întregului Guvern, în loc de o remaniere de mai mică amploarre, “vizează să asigure că noul (Guvern) se va înscrie total şi în mod real în coerenţă cu linia stabilită de către şeful statului”.

    Pentru a verifica această “coerenţă”, premierul i-a primit unul câte unul pe miniştrii demisionari. Primit la rândul său timp de o oră, luni, de către şeful statului, Valls s-a întâlnit a doua oară cu Hollande luni seara.

    – Act de autoritate

    După acest act de autoritate impusă de către tandemul executiv, este logic ca participanţii la “frondă” din Partidul Socialist, care şi-au multiplicat în ultima perioadă criticile faţă de politica economică şi socială a Guvernului să nu mai facă parte din acesta. Însă consecinţa va fi o slăbire periculoasă a majorităţii parlamentare care susţine Guvernul.

    Socialiştii şi aliaţii lor radicali numără 305 deputaţi, în contextul în care majoritatea absolută este de 298 de voturi.

    Ales cu susţinerrea ecologiştilor şi unei părţi a extremei stângi, François Hollande nu mai poate conta nici pe aceştia din urmă – trecuţi într-o cvasi-opoziţie – şi nici pe Verzi, care nu au făcut parte din Guvernul în exerciţiu şi care au revenit la libertatea de a vota cum doresc.

    “Eu rămân în cadrul majorităţii”, a declarat luni seara Benoît Hamon pentru France 2. De Valls “ne-am despărţit amiabil”, a dat asigurări Arnaud Montebourg după ce a fost primit de către premier. El a anunţat că-şi “reia libertatea”. “Voi continua să apăr ceea ce cred că este drept pentru Franţa”, a adăugat el, dând asigurări că “politica de austeritate” din Europa este criticată, în prezent, de către toate părţile.

    Duminică, Montebourg a declarat că i-a cerut lui François Hollande o “schimbare majoră” a politicii economice a Franţei, după ce a cerut, sâmbătă, o “ridicare a tonului” faţă de Germania. François Hollande declara miercuri că nu vrea o confruntare “faţă-n faţă” cu Berlinul.

    Duminică seara anturajul lui Manuel Valls a apreciat că Montebourg a “încălcat o linie galbenă”.

    Mai mulţi reprezentanţi politici de pe eşicherul politic au preconizat, luni, o disoluţie, ca răspuns la criza guvernamentală, inclusiv preşedinta Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) Marine Le Pen.

    “Este o criză politică şi nu este departe de criza regimului”, a declarat liderul François Bayrou (centru). “În joc este explozia stângii, cu două tabere care se află de-acum în confruntare deschisă”, a subliniat el.

  • Hollande i-a cerut premierului Manuel Valls să formeze un nou Guvern

    “Şeful statului i-a cerut să formeze o echipă în conformitate cu orientările pe care le-a definit el-însuşi pentru ţara noastră”, anunţă preşedinţia într-un comunicat, în contextul în care o criză cu privire la politica economică zguduie Guvernul.

  • Premierul Doneţk: “Specialişti” francezi se alătură separatiştilor proruşi în estul Ucrainei

    “Mâine (luni) voi primi ofiţeri veniţi din Franţa, specialişti. Ei sunt pregătiţi să lupte alături de noi”, a declarat într-o confreinţă de presă Zaharcenko, “premier” de la jumătatea lui august, în locul rusului Aleksandr Borodai. El nu a oferit alte detalii despre aceşti francezi şi nici despre numărul lor.

    Sunt, de asemenea, “sârbi şi elveţieni” printre combatanţii care luptă pentru “ideile europene ale socialismului”, a continuat el. Zaharcenko a citat în acest sens “egalitatea, fraternitatea, Revoluţia franceză, Marseilleza”.

    Faptul că francezi vin să lupte “pentru idealuri care au condus la căderea Bastiliei” “arată că naţiunea (franceză) nu moare”, a spus liderul separatist prorus.

    El a mai declarat că rebelii au lansat duminică o contraofensivă la sud de oraşul Doneţk, încercuit de o lună de către armata ucraineană. Zaharcenko a mai spus că au fost ucise sau rănite câteva sute de persoane din tabăra adversă, o informaţie imposibil de verificat.

    Doi români, dar şi turci, sârbi, italieni şi germani luptă alături de voluntari ruşi în estul Ucrainei împotriva forţelor ucrainene, declara pe 16 august Zaharcenko pentru postul de televiziune pro-Kremlin Life News, citat de BBC News online. “Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, afirmând că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

    El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe”, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

    Kremlinul a dezminţit informaţii răspândite de către “premierul” DNR potrivit cărora Rusia a livrat echipament militar separatiştilor proruşi în Ucraina. “Am repetat în mai multe rânduri că nu livrăm niciun echipament militar acolo”, declara o zi mai târziu Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.

  • Francois Hollande: Franţa a oferit armament miliţiilor opoziţiei din Siria

    “Livrările de armament au avut loc acum câteva luni, când rebelii sirieni erau atacaţi atât de forţele dictatorului Bashar al-Assad, cât şi de cele ale grupului terorist Stat Islamic”, a declarat Hollande.

    “Nu îi puteam lăsa singuri şi neînarmaţi pe insurgenţii sirieni care luptă pentru democraţie”, a argumentat Hollande.

    “Decizia de a trimite arme a fost luată în conformitate cu angajamentele şi reglementările Uniunii Europene”, a spus Hollande.

    “Situaţia din Siria este teribilă şi în prezent”, a subliniat Hollande.

  • Fostul premier francez Alain Juppé a anunţat că va candida la primarele UMP

    “Doresc să particip la această frumoasă construcţie”, a anunţat fostul premier francez într-un articol publicat pe blogul său şi intitulat “2017, în curând …”, după o expunere a felului în care vede Franţa de astăzi.

    “Acesta este motivul pentru care am decis să candidez la (…) primarele” prevăzute să aibă loc în 2016, a declarat Alain Juppé.

    Fostul premier François Fillon, în vârstă de 60 de ani, şi un fost ministru, Xavier Bertrand, în vârstă de 49 de ani, şi-au anunţat deja candidaturile într-un context de tensiuni în cadrul UMP, afectat de un scandal de amploare legat de emiterea de facturi false şi cheltuieli exorbitante.

    Fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, în vârstă de 59 de ani, a cărui posibilă revenire în politică alimentează numeroase speculaţii, încă nu a anunţat dacă ia în cacul să candideze.

    Potrivit lui Alain Juppé, în vârstă de 69 de ani, UMP trebuie să câştige alegerile prezidenţiale “pentru a scoate Franţa din marasmul în care stagnează astăzi”.

    Alain Juppé este omul politic cel mai popular în rândul francezilor, conform unor sondaje efectuate recent.

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Franţa va livra arme “sofisticate” kurzilor din Irak, anunţă Fabius

    “Este vorba despre arme sofisticate, care vor fi livrate în următoarele ore”, a declarat ministrul pentru postul de televiziune TF1.

    El a refuzat să răspundă întrebărilor despre natura şi cantitatea materialelor care vor fi livrate, deoarece “nu poţi să furnizezi adversarilor planul bătăliei prietenilor tăi. Însă acestea vor răspunde necesităţilor urgente ale kurzilor”, a afirmat Fabius.

    Preşedinţia franceză a anunţat anterior trimiterea, “în următoarele ore”, a unor arme în Irak, “pentru a susţine capacitatea operaţională a forţelor angajate împotriva Statului Islamic”, jihadiştii care avansează spre Bagdad.

    “Vrem să-i ajutăm pe kurzi şi iranieni să evite masacrele, pentru aceasta livrăm arme care permit combatanţilor să lupte şi sperăm să câştige”, a declarat Fabius, potrivit căruia obiectivul este “reechilibrarea forţelor”.

    “Teroriştii au arme extrem de sofisticate sustrase de la trupele irakiene şi care la origine erau arme americane”, a subliniat el.

    Miniştrii europeni de Externe vor participa vineri , la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă pe tema crizei din Irak, o întâlnire cerută “cu multă forţă” de Paris, a subliniat Fabius.

     

  • Fabius: Convoiul umanitar rusesc nu trebuie să intre în Ucraina fără acordul Kievului şi al CICR

    Dacă aceste condiţii (acordul CICR şi al Kievului) nu sunt întrunite, “nu trebuie autorizaţi să intre”, a declarat Laurent Fabius la postul de radio France Info.

    “Rusia spune că trimite camioane din motive pur umanitare, dar există o regulă în aceste operaţiuni, anume că nu sunt posibile decât cu acordul ţării în care se trimit ajutoare umanitare şi cu ajutorul Crucii Roşii. Ori această chestiune nu a fost rezolvată încă, evident”, a subliniat ministrul francez al Afacerilor Externe.

    Un convoi umanitar rusesc de 280 de camioane se afla în drum, marţi, către frontiera cu Ucraina, scriu agenţiile ruseşti de presă, la o zi după ce Kremlinul a anunţat că acordarea unui asemenea ajutor populaţiei din estul ucrainean este iminentă. CICR nu a fost în măsură să comenteze aceste informaţii.

    “Trebuie să fim foarte prudenţi, deoarece aceasta ar putea fi o acoperire din partea ruşilor pentru a se instala în apropiere de Lugansk şi Doneţk şi a practica politica faptului împlinit”, a declarat Fabius. Întrebat dacă se teme că acesta nu este doar un convoi umanitar, ministrul a răspuns: “Da, tocmai aceasta este problema”.

    Ucraina a avertizat că nu va accepta vreun ajutor umanitar unilateral rusesc destinat populaţiilor din estul ţării, afectate de confruntările armate dintre armata ucraineană şi separatişti proruşi. Kievul suspectează Moscova că vrea, sub acoperirea unui asemenea ajutor, să sară în ajutorul rebelilor, vizaţi de mai multe săptămâni de o ofensivă ucraineană de amploare şi obligaţi să se retragă în ultimele două bastioane pe care le mai controlează, la Doneţk şi Lugansk.

    “Trebuie să facem presiune asupra ruşilor, Crucea Roşie, care este o organizaţie respectată şi respectabilă, să acţioneze cum vrea, cu comunitatea internaţională”, a continuat Laurent Fabius.