Prinţesa Cristina va fi audiată pentru presupusa infracţiune de “trafic de influenţă”, precizează sursa citată.
Ginerele regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, este cercetat într-un caz de corupţie. Căsătorit din 1997 cu prinţesa Cristina, fiica cea mică a regelui Juan Carlos şi a reginei Sofia, Inaki Urdangarin, în vârstă de 44 de ani, este suspectat că a deturnat fonduri publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“O sursă a confirmat pentru Dojd că decizia de înhumare a lui Berezovski în Marea Britanie a fost luată de copiii defunctului, şi anume de către fiicele sale mai mari Elizaveta şi Ekaterina”, a declarat un corespondent al postului, relatează RIA Novosti în pagina electronică.
Considerat o “eminenţă gri” în timpul fostului preşedinte Boris Elţîn, iar ulterior un opozant dur faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, Berezovski va fi înhumat la cimitirul Gunnersbury. Data funeraliilor nu este cunoscută încă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Hărţile economice ale României au dispărut din şcoli şi din birouri. A dispărut, de asemenea, manualul de geografie economică. Noi trebuie să refacem acest manual ca să ştim exact când vrem să dezvoltăm industria, de unde trebuie să plecăm. Industria românească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.
El a menţionat că există companii puternice în România care constituie o bază promiţătoare pentru industrie, însă dintre cele 23 de mari domenii industriale, 17 se găsesc într-o proporţie ridicată într-un mare decalaj de competitiviate faţă de Uniunea Europeană.
“Din fericire, avem investiţii străine în România. Din păcate, cea mai mare parte a lor înregistrază un decalaj de competitivitate faţă de unităţilor lor din alte ţări”, a mai spus Vosganian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Iar cea mai bună dovadă în acest sens este conflictul în care este implicat miliardarul William Koch. Se pare că el l-a dat în judecată pe Eric Greenberg, iar motivul procesului este vânzarea de către acesta a unui vin contrafăcut extrem de scump. Unele dintre sticlele cu vin au urcat la un preţ de aproape 30.000 de dolari, fapt care l-a contrariat pe Koch şi l-a determinat să refuze o înţelegere în ce priveşte rezolvarea procesului.
Experţii i-au explicat lui Koch că diferenţa între sticlele cu vin de 10.000, 20.000 sau 30.000 de dolari nu este calitatatea ci mai degrabă prestigiul, raritatea şi vârsta. După deschidere, circa cinci sticle cu vin îşi justifică preţul din punct de vedere al calităţii, un exemplu fiind un Cheval Blanc din 1947 care i-a impresionat pe critici. Alte sticle şi-au pierdut aroma din cauza vârstei şi a modalităţilor improprii de depozitare.
Este dificil de anticipat cât din preţul unui vin ultra scump poate fi un indiciu pentru calitatea acestuia. În unele cazuri, preţul nu are legătură cu băutura aflată ăn sticlă, un exemplu fiind una dintre cele mai scumpe sticle cu vin vândute vreodată, parte din colecţia lui Thomas Jefferson, care a ajuns la un preţ de circa 150.000 de dolari la o licitaţie.
S-a descoperit între sticlele Jefferson au devenit între timp considerate fraudă, iar William Koch se află şi în posesia câtorva dintre acestea. De obicei, cumpărătorii nu intenţionează vreodată să bea conţinutul acestor sticle.
De cele mai multe ori, cumpărătorii intenţionează să îşi impresioneze prietenii bogaţi cu experienţa unui vin extreme de vechi, din această categori face parte şi vinul, probabil fals Château Pétrus de la care a pornit procesul miliardarului. Investigaţia cazului a dezvăluit că în 1991, o sticlă uriaşă cu acelaşi sortiment de vin a fost vândut cu 6.800 de dolari.
În 2000, o astfel de sticlă s-a vândut cu 10.000 de dolari, iar Koch a plătit o sumă aproape triplă în 2005. Creşterea preţului vinurilor poate fi o consecinţă a orgoliului miliardarilor care participă la astfel de licitaţii şi ridică preţul în mod nejustificat al produselor.
Preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye, şefa grupului conservatorilor, a discutat luni dimineaţa cu oficiali militari de rang înalt şi cu ministrul Apărării.
“Eu cred că ar trebui să opunem o ripostă violentă şi imediată, fără nicio consideraţie politică, în cazul în care (Coreea de Nord) se aventurează la o provocare împotriva populaţiei noastre”, a declarat şefa statului, în funcţie din februarie.
Peninsula Coreea este teatrul unui nou episod cu invective şi ameninţări, începând din decembrie, când Coreea de Nord a procedat la o lansare cu succes a unei rachete cu rază lungă de acţiune considerată de către Washington şi Seul un tir de rachetă balistică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorul Bogdan Staicu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a precizat că, în acest caz, nu a existat “un creier” al afacerii, totul derulându-se în baza simplei înţelegeri dintre laboratoarele de analize şi medicii în cauză.
În afara fraudelor realizate prin decontări fictive, cele două laboratoare medicale au făcut şi analize reale, folosind în unele cazuri reactivi vechi sau chiar expiraţi, care nu mai puteau oferi rezultate exacte, a mai spus Staicu. În alte cazuri, laboratoarele ar fi întocmit buletine de analize fictive pentru că au pierdut probele biologice ale pacienţilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorii şi poliţiştii au descins joi la 85 de adrese din Bucureşti şi 16 judeţe, fiind vizate 70 de persoane care ar fi falsificat carduri şi ar fi retras ilegal două milioane de euro din mai multe state, simultan având loc percheziţii în Germania, Marea Britanie, SUA şi Republica Dominicană.
Procurorii DIICOT au emis ordonanţele de reţinere pe numele a 20 de falsificatori capturaţi în România, au precizat sursele citate.
Percheziţiile de joi au avut loc în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vâlcea, Vrancea, Braşov, Constanţa, Olt, Sălaj, Cluj, Suceava, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Satu Mare, “la locuinţele membrilor unor grupuri infracţionale organizate transfrontaliere suspectaţi de acces fără drept la un sistem informatic, deţinere de echipamente în vederea falsificării şi falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată falsificate şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică”, informa Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Începerea mandatului la Curtea Constituţională nu este data decretului prezidenţial sau a hotărârilor Senatului sau Camerei Deputaţior, ci data depunerii jurământului, respectiv 8 iunie 2013”, a spus preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la ieşirea din sediul instituţiei, întrebată dacă Daniel Morar este în incompatibilitate cu funcţia deţinută la Parchetul General şi calitatea de membru desemnat la Curtea Constituţională.
Oana Schmidt Hăineală a precizat că articolul 69 din Legea 47 şi articolul 33 punctul 15 din Legea 303/2004 prevăd că judecătorii şi procurorii care sunt numiţi judecători la Curtea Constituţională îşi pot relua postul de magistrat la încetarea mandatului de judecător la CC.
Preşedintele CSM a adăugat că este vorba de o suspendare “sui generis” din calitatea de magistrat, dar aceasta se produce după începerea mandatului la Curtea Constituţională, în cazul lui Daniel Morar fiind vorba de 8 iunie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Puţini cred în riscul unui atac iniţiat de Coreea de Nord, deşi experienţa şi raţiunea lui Kim Jong-un au fost puse la îndoială după recentele teste de rachetă şi nuclear, precum şi după anularea armistiţiului cu Coreea de Sud şi retorica belicoasă, neobişnuită chiar şi pentru stardardele Phenianului, relatează CNN.
Deşi strategii militari se pregătesc pentru orice eventualitate, iar cetăţenii sud-coreeni cred că este posibil un nou conflict, posibilitatea unei invazii nord-coreene ca cea din 1950 este improbabilă.
Analiştii se tem că un atac limitat din Nord ar provoca un răspuns al Seului, generând o spirală a escaladărilor şi temutul “mare război”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu vreau să inflamăm lucrurile, dar nici nu vrem să lăsăm nesancţionate încălcări ale legii. Suntem toţi egali în ţara asta, şi români, şi maghiari, şi germani, şi romi, şi orice altceva, avem respect pentru însemnele fiecăruia, naţionale şi locale, şi nu îmi doresc niciun fel de inflamare, pentru că asta ar da apă la moară extremiştilor, dar nici nu vreau să lăsăm lucrurile, nu acceptăm abuzuri din nicio parte, nici din partea majorităţii, nici a minorităţii”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.
Presa a relatat că în 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, câţiva elevi din clasa a IX-a de la liceul din Covasna au mers la şcoală cu accesorii în culorile tricolorului românesc, iar una dintre eleve, care purta o bentiţă tricoloră şi a cărei fotografie a fost postată pe o reţea de socializare, susţinea că ar fi primit ameninţări.
Cititi mai multe pe www.medifax.ro