BusinessMagazin

Tag: buget

  • Demiterea cu schepsis a lui Blejnar de la ANAF

    Efectul benefic al schimbării lui Blejnar pentru imaginea premierului e însă discutabil, ţinând cont că ex-şeful Fiscului a fost înscăunat în fruntea departamentului ANAF de control al marilor averi – proaspăt înfiinţat şi de mare efect în an electoral – chiar după ce premierul a criticat atât ineficienţa din stilul de lucru al ANAF, cât şi incapacitatea instituţiei de a îndeplini sarcina de a aduce la buget în două luni venituri echivalente cu 1,5% din PIB.

    Ulterior, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, Sorin Blejnar a susţinut că iniţial nu era vorba de două luni, ci de tot anul 2012, iar că vina pentru neînţelegere ar avea-o de fapt cei care s-au ocupat de comunicare la Guvern, în ciuda faptului că termenul de două luni nu a fost niciodată infirmat de premier, nici înainte de încheierea celor două luni, nici după demiterea lui Blejnar. Fostul şef al ANAF a spus însă că ţinta de a aduce la buget venituri echivalente cu 1,5% din PIB în două luni era oricum nerealizabilă, astfel încât premierul i-a propus noul şef, Şerban Pop, ca în termen de o săptămână să vină cu propria evaluare legată de ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii ANAF, dacă apreciază că ţinta de 1,5% pentru două luni nu este realistă.

    Liderul PSD, Victor Ponta, n-a ratat ocazia să comenteze că trecerea lui Blejnar la departamentul de control al marilor averi denotă că premierul Ungureanu şi PDL “nu au curajul să ducă o măsură până la capăt” şi să promită că atunci când opoziţia va veni la putere, “vom avea grijă ca domnul Blejnar să ajungă în faţa justiţiei şi să explice câţi bani a dat şi cui a dat din banii obţinuţi în această perioadă din contrabandă fiscală şi trafic”.

    Din punctul de vedere al Guvernului însă, exprimat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, “premierul a spus de multe ori că domnia sa nu urmăreşte să schimbe o persoană cu o altă persoană de dragul schimbării” şi că “s-a făcut această schimbare evident ţinând cont de asumarea unor ţinte şi nerespectarea lor, dar în acelaşi timp de deficienţe manageriale pe care noua conducere are datoria să le implementeze sau să le revizuiască şi să implementeze noi standarde manageriale la acest nivel”. Potrivit lui Suciu, “evident că este un semn de întrebare legat de capacitatea ANAF de a recupera restanţele de plată, legate de evaziune şi de venituri la buget. Noua conducere şi-a luat acest angajament de a încerca să recupereze toate aceste venituri şi plecăm de la premisa, se pleacă de la premisa că poate face acest lucru. Acesta este scopul schimbării”.

  • Comisia Europeană va cere statelor membre o majorare “substanţială” a bugetului pentru anul următor

    Potrivit unor surse apropiate situaţiei, ar putea fi propusă o majorare de 9 miliarde de euro faţă de bugetul pentru acest an. Suma nu a fost confirmată, dar, potrivit unei surse, majorarea va fi “substanţială”. Proiectul va fi prezentat miercuri la o reuniune a Comisiei, iar până la un summit-ul UE din iunie, la care ar trebui să fie adoptat bugetul, vor avea loc negocieri dure, întrucât mai multe state, între care Franţa şi Marea Britanie, refuză orice majorare a contribuţiei naţionale, au spus sursele AFP. Guvernele au limitat bugetul pentru acest an la 129 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai puţin faţă de propunerile Comisiei şi Parlamentului European, în ideea de a alinia cheltuielile UE cu austeritatea din majoritatea ţărilor membre.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 2012 – cel mai bogat an pentru regii asfaltului

    Cu circa 390 de kilometri funcţionali în prezent, România continuă să se afle la coada clasamentului regional, ţări precum Polonia sau Ungaria depăşind deja 1.000 de kilometri fiecare. “Nu cred că trebuie să fii ministru ca să sesizezi presiunea aceasta (presiunea din partea românilor cu privire la construcţia de autostrăzi – n. red.). Mai mult decât atât, e vorba de o aşteptare publică justificată din partea oricărui român. Cu toţii ne dorim ca România să aibă autostrăzi. Cu toţii ne dorim să călătorim pe o autostradă în România aşa cum o facem în multe alte state membre ale UE, care au programe de autostrăzi în stadii avansate”, spunea săptămâna trecută Alexandru Nazare, ministrul transporturilor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar. Dacă promisiunile şi strategia actuală a Ministerului Transporturilor vor fi respectate, în următorii ani România ar urma să inaugureze anual peste 100 de kilometri de autostrăzi. Pentru 2012 sunt programaţi 128 de kilometri de noi autostrăzi, la care se vor adăuga alţi circa 20 de kilo-metri din tronsonul Cernavodă-Medgidia – care vor fi deschişi însă doar pe câte o singură bandă pe sens -, potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şI Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

    Cea mai aşteptată autostradă de anul acesta este Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România. Cei 61,5 kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55 de kilometri vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce primii 6,5 kilometri, ce pornesc din Capitală, au ca termen de finalizare luna octombrie. Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, ce face parte din această autostradă, a fost în urmă cu un an în mijlocul unui adevărat scandal, după ce fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a ameninţat firmele constructoare, Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading ’98 (Dan Beşciu şI Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu), că va rezilia contractul. Motivul era faptul că firmele controlate de cei trei regi ai asfaltului au cerut suplimentarea contractului cu 47%, echivalentul a circa 100 de milioane de euro, şi au părăsit timp de 16 luni lucrările pe un sector de aproape doi kilometri din cei 42,5 ai tronsonului. Ulterior, constructorii au renunţat la pretenţiile financiare şi s-au angajat să finalizeze tronsonul până la finalul anului 2011, lucru care însă nu s-a întâmplat. Acum se vorbeşte despre inaugurarea acestei autostrăzi în mai sau în iunie.
    O altă autostradă care este aşteptată cu sufletul la gură este autostrada Soarelui, care ar trebui să fie finalizată în iulie (mai puţin un tronson de circa 20 de kilometri între Cernavodă şI Medgidia ce ar urma să fie finalizat anul acesta doar pe câte o bandă pe fiecare sens de mers).

    Nici autostrada Soarelui nu a scăpat de rezilieri anul trecut, în contextul în care lucrările se mişcau destul de lent. Astfel, Ministerul Transporturilor a reziliat în primăvara lui 2011 contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă-Medgidia, la care lucrau francezii de la Colas, după un război al declaraţiilor ce a durat săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. În toamna anului trecut contractul a fost din nou atribuit, de această dată nemţilor de la Max Boegl şi italienilor de la Astaldi, care s-au angajat anul acesta să deschidă circulaţia pe Cernavodă-Medgidia la o câte o bandă pe sens. Celelalte două tronsoane Medgidia-Constanţa şi centura Constanţei, cu o lungime cumulată de circa 53 de kilometri, ar urma să fie finalizate complet în iulie, după ce anul trecut au fost deschişi traficului circa 23 de kilometri.

  • Guvernul obligă primarii să restituie banii de alegeri, atenţionând că nu le va mai alimenta bugetul

    Procedura a fost convenită în şedinţa de marţi a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, cu argumentul că este necesar să fie stabilit un mecanism de recuperare din bugetele locale a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. “Necesitatea asigurării într-un termen cât mai scurt a fondurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 2012, astfel încât să se respecte calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale şi să se evite o eventuală blocare a alegerilor în unele localităţi, din cauza lipsei fondurilor, determină stabilirea unui mecanism de recuperare din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvemului, pentru desfăşurarea procesului electoral”, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei, obţinută de MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Efectele a peste 10 ani de război în Afganistan: Bogaţii scot anual din ţară dublul bugetului de stat în valize

    Într-un interviu, viceguvernatorul băncii centrale Khan Afzal Hadawal a afirmat că încrederea în economie a scăzut atât de puternic în peste un deceniu de război încât banii sunt scoşi masiv din ţară în valize şi alte bagaje, fiind duşi în regiuni mai sigure, precum Dubai.

    Economia afgană este puternic dependentă de ajutoarele străine şi de producţia de opiu. Afganistan este cel mai mare producător de opiu din lume.

    În biroul său, în clădirea dărăpănată a băncii centrale din centrul capitalei Kabul, Hadawal s-a arătat puţin încrezător în limita de 20.000 de dolari recent impusă de stat pentru sumele care pot fi scoase din ţară.

    Planurile SUA de a se retrage din Afganistan produc nervozitate în rândul oficialilor precum Hadawal, notează Reuters. Autorităţile americane vor să aducă în locul trupelor, care se pregătesc să se retragă la sfârşitul anului 2014, consilieri şi posibil trupe speciale. Controlul securităţii, esenţiale pentru economie, va reveni astfel trupelor afgane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La îndatorarea externă stăm bine

    Din perspectiva ratei critice a randamentului obligaţiunilor (randamentul mediu la care costurile cu dobânda depăşesc 10% din veniturile guvernamentale), cel mai bine stau Cehia, România şi Slovacia, conform calculelor Erste.


    Statul a redeschis în această săptămână licitaţia pentru obligaţiunile în dolari pe zece ani de la sfârşitul lunii ianuarie (când a atras 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%), atrăgând 750 mil. dolari la un randament de 6,45%. “Suma cumulată atrasă de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate anul acesta. Atragerea acestor bani de pe acum înseamnă că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă”, apreciază analiştii ING.

    Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că este posibil ca România să lanseze încă o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, în a doua parte a anului, pentru a completa programul de împrumuturi de 2,5 mld. euro pentru 2012.

  • Circa 600 de milioane de euro din bugetul UE dispar anual din cauza fraudelor

    “Avem cifre care ne fac să credem că 600 de milioane de euro din bugetul UE continuă să dispară în fiecare an din cauza fraudelor”, a declarat Le Bail. Bugetul UE pe 2012 se ridică la 129 de miliarde de euro. “Este doar partea vizibilă a aisbergului”, adaugă Le Bail. La rândul său, preşedintele Eurojust, Aled Williams, a afirmat că progresele tehnologice şi deschiderea pieţelor europene au facilitat activităţile infracţionale.

    Mai multe pe mediafax,ro

  • Buget de 116 milioane de lei pentru susţinerea IMM-urilor, cu 60% mai mare decât în 2011

    Alocarea bugetară pentru acest an pentru implementarea programelor naţionale pentru IMM-uri este cu 60% mai mare faţă de anul 2011, în special ca urmare a majorării bugetului alocat pentru Programul Kogălniceanu, de la 24 milioane lei în 2011 la 70 milioane lei în 2012, se arată într-un comunicat al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM). Reprezentanţii AIPPIMM apreciază că bugetul alocal pentru acest an pentru Programul Kogălniceanu, prin care IMM-urile pot beneficia de credite subvenţionate, ar putea fi susţinute circa 12.000 de firme mici şi mijlocii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • UE către greci: acum tăiaţi şi pensiile!

    Ca atare, guvernul elen va trebui să economisească 3 mld. euro în 2012 şi încă 10 mld. până în 2015, prin reducerea salariului minim cu 22% şi cu încă 10% pentru tinerii sub 25 de ani, îngheţarea indexărilor de lefuri până ce şomajul va fi redus de la 19% la mai puţin de 10%, reducerea la 3 ani a duratei maxime a contractelor colective de muncă, tăierea cu 2% a contribuţiilor angajatorilor la asigurările sociale şi cu 3% a celor plătite de angajaţi la fondul de asigurări sociale.

    Singura cerinţă neacceptată, potrivit presei elene, a fost reducerea cu 15% a cheltuielilor cu pensiile. Creditorii i-au trasat însă Greciei un termen de 15 zile să găsească o altă zonă din buget din care să taie 300 mil. euro, posibil în domeniul apărării.

    Ministerul pentru Reformă în Administraţie a anunţat deja că guvernul intenţionează să concedieze 15.000 de angajaţi din sectorul public şi să desfiinţeze sau să reducă numărul agenţiilor din sectorul public, până la sfârşitul acestui an. Guvernul are ca obiectiv ca numărul angajaţilor din sectorul public să fie redus cu 150.000 până la sfârşitul anului 2015.

    Circa 3.500 de persoane au manifestat sâmbătă la Atena şi 4.000 la Salonic, la apelul sindicatelor, contra măsurilor de austeritate. Planul cu noile măsuri de restrângere a cheltuielilor va fi prezentat duminică în parlamentul elen.

  • Isărescu: Nicio ţară din UE nu a redus salariile bugetare cu 25%, dar n-a avut nici creşteri de 120%

    “Înainte de 2008 am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%?, a arătat Isărescu.

    Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toţi politiceni argumentau creşterile salariale prin faptul că “bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit”.

    “Nu ştiu dacă acum este mai puţin corupt (bugetarul – n.r.). Şi asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.000 de noi bugetari”, a continuat Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro