Tag: politica

  • Au sosit întăriri de la Jobbik. Cearta pe tema autonomiei secuilor atinge culmile ridicolului

    În paralel, la Joseni a avut loc Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, sprijinită financiar de CJ Harghita şi de primărie, cu participarea extraordinară a şefului partidului Jobbik al extremiştilor din Ungaria, Vona Gabor, şi a liderilor celor două partide secuieşti de la noi, având ca principal mesaj lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

    Vona Gabor a declarat că Jobbik va apăra interesele maghiarilor din Transilvania inclusiv cu preţul asumării responsabilităţii unui conflict cu România. “Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

    Gabor a precizat că disputa privind autonomia secuimii nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. “Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a declarat Vona Gabor.

    MAE a criticat, duminică, declaraţiile Jobbik şi a precizat că aşteaptă din partea Budapestei să se disocieze de acestea. Comunicatul MAE afirmă următoarele:

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013.
    Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996.
    În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general.
    MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României.
    MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu “Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.
    Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri.”
     

  • Veşti bune pentru campania doamnei Merkel

    Revirimentul reflectă şi îl anunţă totodată o redresare economică în zona euro: în Germania, comenzile industriale au crescut în iunie cel mai mult pe ansamblul ultimelor opt luni, iar în zona euro, producţia în industria prelucrătoare s-a majorat pentru prima dată în ultimii doi ani, conform sondajului de profil al Markit Economics. Estimarea Bundesbank indică pentru Germania o creştere a PIB de 0,3% pentru tot anul, susţinută de exporturi mai mari către parteneri comerciali cu cerere stabilă: SUA, China, Marea Britanie, iar acum şi zona euro. Potrivit unui sondaj Bloomberg, economia zonei euro cel mai probabil a stagnat în trimestrul al doilea şi va creşte cu 0,1% în trimestrul al treilea.

    În cealaltă mare economie din zona euro, Franţa, banca centrală estimează o creştere de 0,1% a PIB în trimestrul al treilea, în timp ce Italia n-a ieşit încă din recesiune, dar măcar a raportat pentru aprilie-iunie o scădere a economiei de numai 0,2% faţă de trimestrul anterior.

    Lesne de înţeles, pentru campania Angelei Merkel orice ştire cât de cât pozitivă contează ca argument că politicile de austeritate susţinute de ea dau rezultate. Contracandidatul ei, social-democratul Peer Steinbrueck, al cărui partid are 38% din intenţiile de vot, faţă de 45% pentru creştin-democraţii lui Merkel, şi-a construit campania exact pe demolarea ideii de austeritate, ca ansamblu de politici care lovesc în primul rând în cei cu venituri mici.

    Steinbrueck a promis să impună reglementări drastice contra speculaţiilor bancare, măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea impozitelor pentru nemţii cu venituri de peste 100.000 de euro anual, pentru ca statul să poată cheltui mai mult pentru educaţie şi infrastructură.

  • Succesul PDL care nu trebuie pus în oglindă cu Elena Udrea. Perlele politice ale săptămânii

    “Dincolo de atacurile politice ale lui Traian Băsescu, toate în afara Constituţiei, dar încercând cumva să ne oblige să-l mai suspendăm o dată, nu o vom face, pentru că este mai importantă guvernarea” – Cătălin Ivan, europarlamentar PSD

    “Nu subscriu tezei că PDL nu face opoziţie. Cel mai mare succes al PDL şi eşec al Guvernului este blocarea referendumului pentru modificarea Constituţiei” – Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PDL

    “Nu cred că Elena Udrea trebuie pusă în oglindă cu Partidul Democrat Liberal. Ea este un membru PDL, care acum este în concediu la mare, se simte foarte bine şi arată superb” – Raluca Turcan, vicepreşedinte PDL

    “În loc ca persoanele care eventual sunt în vârstă să aştepte cu mâna întinsă la diferite ajutoare din partea statului, ele pot obţine un venit suplimentar prin închirierea unei proprietăţi” – fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, criticând planul guvernamental anunţat în presă de introducere a unei noi taxe pe veniturile din chirii obţinute de persoane fizice

    “Nu putem lăsa statul să funcţioneze după cum pleacă premierul în vacanţă cu bona la Miami” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce a convocat şedinţa CSAT în lipsa lui Victor Ponta

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • Anders Breivik a fost respins de Universitatea din Oslo: “Nu e suficient de calificat”

     “El nu este suficient de calificat pentru a urma un curs de ştiinţe politice”, a declarat pentru AFP rectorul Universităţii din Oslo, Ole Petter Ottersen.

    Ispăşind o pedeapsă de 21 de ani de închisoare – susceptibilă să fie prelungită – pentru 77 de crime, Breivik a solicitat Universităţii să fie înscris la cursuri de ştiinţe politice.

    Candidatura sa, care a provocat confuzie în rândul personalului didactic, nu a fost reţinută. Potrivit lui Ottersen, i-a fost trimisă o scrisoare standard pentru a i se explica refuzul.

    În Norvegia, universităţile admit candidaţii în funcţie de notele obţinute la examenele de la încheierea ciclului secundar, nivelul de admitere variind de la un an la altul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Silvio Berlusconi: Guvernul trebuie să meargă înainte. DISCURSUL fostului premier în faţa a peste 1.000 de simpatizanţi

     “Am spus în mod clar şi direct că Guvernul trebuie să meargă înainte”, a spus Silvio Berlusconi în faţa a peste o mie de simpatizanţi reuniţi în faţa reşedinţei sale de la Roma pentru a-şi arăta sprijinul după condamnarea sa la Curtea de Casaţie.

    “Guvernul trebuie să continue să ia măsurile economice, iar noi am spus în mod clar şi direct că Parlamentul trebuie să meargă înainte pentru a vota aceste măsuri economice”, a continuat el.

    Manifestaţia a fost organizată de Poporul Libertăţii (PdL), partidul lui Il Cavaliere, sub sloganul “Duminică în stradă pentru democraţie şi libertate”.

    “Aceasta va fi ocazia de a ne aduna în jurul liderului nostru şi de a confirma, împreună cu el, marea forţă şi marea determinare a unui popor care nu cunoaşte ura şi care crede cu adevărat în libertate şi democraţie”, adaugă partidul pe site-ul său de Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Definiţia politicii: pâine, circ şi Cartea Junglei. Perlele politice ale săptămânii

    “Noi, ardelenii, ne-am săturat ca Bucureştiul să administreze Ardealul ca pe un soi de colonie” – europarlamentarul Laszlo Tokes, justificând de ce a cerut Ungariei să instaureze protectorat asupra Transilvaniei “aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”

    “Iată, coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ, deci toată ţara va fi mulţumită” – premierul Victor Ponta

    “Important este să se limpezească apele, pentru că oamenilor nu le plac duplicitarii, nu le plac cei care sunt şi-n căruţă şi-n teleguţă, sunt şi-aşa şi-aşa” – Cezar Preda, vicepreşedintele PDL, cerându-i Elenei Udrea să se hotărască dacă rămâne în PDL sau pleacă la Mişcarea Populară

    “Mă gândesc să contribui la unitatea dreptei, să încerc să sprijin ca PDL, Partidul Mişcarea Populară, Forţa Civică, PNŢCD, de ce nu şi PNL, când va fi dat afară de la guvernare, să construiască un pol politic puternic care să se lupte cu PSD” – Elena Udrea, deputat PDL

    “O monstruoasă coaliţie nu poate propune decât o monstruoasă Constituţie, pentru că nu poţi propune o reformă a Constituţiei care distruge principiile statului de drept” – fruntaşul PDL Emil Boc despre USL

  • Comoara din gunoaie. Cum arunca omenirea aur in valoare de milioane de dolari anual fara sa-si dea seama

     Gunoiul pe care il aruncam contine aur. Aceasta nu este o figura de stil. Aur in valoare de milioane de dolari zace in gropile de gunoi din toata lumea, metalul pretios fiind ascuns in componentele electronicelor uzate.

    Odata cu cererea tot mai mare pentru electronice, productia de gadgeturi a crescut si ea. Folosind niste tehnici de reciclare speciale, aceste metale pot fi recuperate si repuse in vanzare, contra unor profituri insemnate, intr-un proces care poarta numele de “minerit urban”.

    Iata o serie de date interesante, stranse de Global e-Sustainability Initiative, despre acest proces:

    – La nivel mondial, in electronicele de pretutindeni se gasesc 320 tone de aur, in valoare de 16 miliarde de dolari si 7.500 tone de argint in valoare de cinci miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Banca centrală a SUA acuză BCE că nu a înţeles criza din zona euro şi a acţionat incoerent

     “BCE nu are o strategie coerentă pentru a construi baza monetară necesară pentru susţinerea creării de bani pe care să se sprijine o economie în creştere”, potrivit unui document pregătit de Rezerva Federală din Richmond, una dintre cele 12 instituţii de supraveghere ale Sistemului Rezervelor Federale din Statele Unite.

    Documentul, consultat de Daily Telegraph, a fost redactat în luna iulie şi este semnat de economistul şef al Rezervei Federale din Richmond, Robert Hetzel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica Mişcării Populare transformate în partid: prin noi înşine

    Atât noul şef, Eugen Tomac, cât şi o serie de fruntaşi ai noului partid sunt, în mod previzibil, foşti membri PDL sau consilieri prezidenţiali (Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim), iar numărul celor plecaţi din PDL cu destinaţia PMP e de aşteptat să crească, la fel cum a fost de aşteptat şi în cazul precedentelor încercări de pregătire a unor forţe politice capabile să preia simpatiile electoratului de dreapta, fără a prelua şi resentimentele faţă de PDL (Noua Republică, Forţa Civică, Partidul Popular condus de fermierul Costel Caraş şi chiar fundaţia România Liberală a disidenţilor din PNL).

    Principala necunoscută care priveşte noul partid rămâne identitatea candidatului său la prezidenţiale, având în vedere lipsa dorinţei PMP de a se alia cu orice altă formaţiune. Dacă diverse voci din PDL sau Forţa Civică au pledat pentru unificarea dreptei, pentru un candidat comun al formaţiunilor de dreapta la prezidenţialele de la anul şi pentru liste comune la europarlamentare, iniţiatorii Mişcării se opun colaborării cu PDL sau FC şi în general unificării dreptei: consilierul Daniel Funeriu consideră că noul partid al fundaţiei trebuie să meargă singur în alegeri, fiindcă unirea dreptei “este o dorinţă a oamenilor slabi, care au dubii că ar putea atinge pragul la europarlamentare”.