BusinessMagazin

Tag: online

  • Twitter si nimic mai mult








    In doi ani, de cand a fost lansat si pana in prezent, serviciul online Twitter, care le permite utilizatorilor sa publice mesaje scurte, formate din mai putin de 140 de caractere, s-a transformat dintr-o joaca a unor tineri antreprenori intr-o metoda rapida si foarte eficienta de comunicare. Numai in ultima perioada, Twitter a fost accesat de aproximativ doua milioane de utilizatori pe luna, de zece ori mai multi decat in urma cu mai bine de un an, dintre care 40% sunt americani, potrivit statisticilor companiei din spatele serviciului de micro-blogging. Restul traficului inregistrat pe paginile Twitter, indiferent ca mesajele sunt publicate online prin intermediul telefonului mobil, browserului web, e-mail-ului sau serviciilor de mesagerie, provine in principal din Japonia, Spania, Marea Britanie si Brazilia.




     

    Serviciul prin intermediul caruia sunt publicate zilnic in jur de trei milioane de mesaje este considerat deja un fenomen, inclusiv in Romania. Greu de spus insa cati membri are Twitter pe piata locala, serviciul fiind accesat nu numai de utilizatori obisnuiti, dar si de diferite companii care-l folosesc in scop de marketing si comunicare. Cel mai recent exemplu ar fi Vinexpert, reteaua de retail de vinuri care a devenit membra a serviciului online la inceputul lunii iulie, cu scopul de a-si imbunatati comunicarea cu actualii, dar si potentialii consumatori. “Pe Twitter navigheaza tinerii si oamenii informati sau aflati in cautare de informatii noi, un public interesant pentru companie”, spunea la acel moment Catalin Paduraru, actionar si fondatorul companiei. Si LG Electronics Romania a pornit pe Twitter, tot in luna iulie, o campanie de promovare pentru cateva modele de televizoare cu ecran plat cu clientii. Iar companii precum Orange sau Vodafone detin deja de mai multa vreme un cont Twitter. Cu toate acestea, in ciuda succesului pe care-l are, serviciului ii lipseste un element estential: modelul de business.

     

    “In acest moment, am atras suficienti bani din partea fondurilor de investitii incat sa nu ne preocupam de conturarea si finalizarea unui model de business”, explica aceasta lipsa Biz Stone, antreprenorul in varsta de 34 de ani care a fondat Twitter impreuna cu Jack Dorsey si Evan Williams. Practic, Stone si partenerii sai incearca sa urmeze drumul deja batatorit de mai multe afaceri online de succes, precum reteaua sociala Facebook sau serviciul de continut video YouTube, care s-au concentrat initial pe formarea unei baze consistente de utilizatori si de-abia apoi si-au stabilit si sursele de venit.

     

    Insa nici macar asemenea companii nu au ajuns sa fie inca profitabile, oficialii Google, proprietarul YouTube, spre exemplu, afirmand cu diferite ocazii ca inca se lucreaza la un model de business viabil pentru serviciul de continut video online. Si Twitter este in aceeasi situatie, serviciul generand venituri neglijabile, motiv pentru care nici nu a atins pana acum pragul de profitabilitate. Dar spre deosebire de multe alte companii din era web 2.0, serviciul de micro-blogging are avantajul ca a reusit sa atraga destul de repede finantarile necesare. Cea mai recenta runda de finantare a avut loc in luna iunie, cand Spark Capital si omul de afaceri din spatele Amazon, Jeff Bezos, au investit 20 de milioane de dolari (13,2 de milioane de euro) in Twitter, pe baza unei evaluari a companiei la 100 de milioane de dolari (66,5 milioane de euro). Prin urmare, este explicabil de ce fondatorii serviciului de micro-blogging nu-si fac inca griji in ce priveste lipsa profiturilor. “Fara un serviciu care sa functioneze fara probleme de natura tehnica, sa ne orientam atentia asupra modelului de business este ca si cum ne-am vedea deja cu sacii in caruta”, apreciaza Biz Stone.

     

    Totusi, fondatorii Twitter sunt destul de optimisti. “Toata lumea are idei pentru monetizarea afacerii, idei pe care le analizam atent pentru a o alege pe cea mai potrivita”, spune Jack Dorsey (31 de ani), directorul executiv al companiei. Serviciul in sine s-ar putea dovedi o sursa stabila de venituri strict prin prisma faptului ca le poate oferi consumatorilor acces rapid si in timp real la informatie. “Exista atatea exemple de companii care au avut de castigat pornind tocmai de la acest concept, de a furniza stiri si informatii de interes in timp real”, observa Biz Stone, dand drept exemplu Reuters, Bloomberg sau chiar bursele de valori care ofera informatii despre actiuni si indici bursieri in timp real.

     

    Serviciul a devenit deja o sursa de informare pentru utilizatori, mai ales ca in unele situatii, informatiile au fost publicate pe Twitter inainte sa fie disponibile online sau in presa. Spre exemplu, in urma cu cateva saptamani, cand Los Angelesul a fost zguduit de un cutremur, primele informatii despre catastrofa nu au fost transmise prin media traditionale, ci prin Twitter.

     

    Unul dintre cele mai la indemana modele de business pentru Twitter este insa vanzarea de publicitate pe paginile sale. Dar fondatorii serviciului sunt de parere ca o asemenea metoda ar indeparta multi dintre consumatorii care s-au obisnuit sa foloseasca serviciul fara sa fie inundati cu reclame online. In acest caz, o posibilitate viabila ar fi sa le acorde consumatorilor puterea de a decide ce tip de mesaje publicitare vor sa urmareasca. Pe de alta parte, Twitter ar putea strecura reclamele online pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor, compania achizitionand recent Sumarize, un motor de cautare proiectat special pentru a cauta printre mesajele publicate pe Twitter, pentru o suma estimata in piata la 15 milioane de dolari (putin peste 10 milioane de euro). Nu in ultimul rand, Twitter si-ar putea creste veniturile daca ar cere companiilor care folosesc serviciul un abonament lunar in schimbul unor functii mai complexe decat cele la care au acces utilizatorii obisnuiti.

     

    Acest model de business este considerat de o serie de specialisti cel mai potrivit, dat fiind ca firmele au de castigat de pe seama Twitter. Vinexpert, de exemplu, estimeaza o crestere de 7-8% a cifrei de afaceri anul acesta, pe fondul adoptarii serviciului de micro-blogging drept canal de comunicare. Iar la nivel international, Dell sustine ca promovarea pe Twitter s-a tradus pe parcursul ultimului an, de cand a devenit membra a serviciului cu o baza de aproape 1.500 de utilizatori care-i citesc mesajele, in vanzari de peste jumatate de milion de dolari (336.000 de euro). Totusi, Bob Pearson, vicepresedinte in cadrul Dell, considera ca posibilitatea ca Twitter sa mizeze pe un asemenea model de business este destul de redusa. “Exista atatea metode de a monetiza serviciul, mult mai adecvate erei web 2.0, cum ar fi, spre exemplu, publicitatea online, incat un abonament pentru companii nu pare necesar”, spune Pearson. “Dar aceasta depinde de conducerea Twitter.”




  • Da-mi factura pe mail








    “Ideea site-ului a pornit tocmai de la nevoia noastra de gestiona mult mai simplu activitatile birocratice de care se loveste pana la urma orice firma”, spune despre factureaza.ro Stefan Gabriel Tarnovan, asociat si director general in cadrul companiei sibiene Cubus Arts.




     

    Prin intermediul serviciului de facturare, care poate fi accesat de oriunde, cu conditia sa existe o conexiune securizata, similara celor folosite in aplicatiile de tip e-banking, orice firma din Romania poate emite online facturi, proforme, chitante sau avize. Pana acum, pe factureaza.ro au fost emise in total peste 28.000 de astfel de documente care pot fi trimise ulterior pe e-mail clientilor, tiparite pentru a fi expediate prin posta sau pentru a fi trimise firmei sau departamentului de contabilitate. “In plus exista diferite functii de administrare a clientilor si a produselor, posibilitatea de emitere automata a facturilor si de retrimitere automata a facturilor scadente”, subliniaza Tarnovan.

     

    Lansat in prima parte a anului trecut, serviciul de facturare online a necesitat o investitie initiala de aproximativ 30.000 de euro, la care s-au mai adaugat pe parcurs cheltuieli de inca 25.000 de euro. Factureaza.ro este adresat tuturor companiilor romanesti, indiferent de dimensiune, cu toate ca firmele mari sunt de multe ori reticente sa foloseasca un asemenea serviciu, preferand in schimb aplicatii software dedicate. De altfel, chiar Tarnovan admite ca serviciul este destinat in primul rand firmelor mici si persoanelor fizice autorizate din diverse domenii, de la IT&C la transporturi sau de la constructii la consultanta juridica.

     

    In prezent, numarul companiilor inscrise pe factureaza.ro este de aproape 1.400, directorul Cubus Arts estimand pentru anul acesta o crestere de 150% a membrilor comparativ cu 2007. Iar 300 de utilizatori folosesc zilnic serviciul online de facturare, ceea ce situeaza site-ul factureaza.ro pe primul loc in Romania, conform spuselor lui Stefan Gabriel Tarnovan, fiind urmat de realvirtual.ro, print-facturi.ro sau aifacturi.ro.




  • Magazin de crocodili








    “Ideea shop.trilulilu.ro a pornit de la faptul ca, de-a lungul timpului, am tot primit cereri pentru tricouri sau alte produse Trilulilu”, spune Sergiu Biris. Antreprenorul a investit in jur de 10.000 de euro pentru a lansa, la jumatatea lunii iulie, Trilulilu Shop, un magazin online de unde pot fi cumparate diverse produse personalizate, precum tricouri, insigne, brelocuri, cani sau rucsaci.




     

    Cea mai mare parte a acestei investitii nu a fost insa alocata, asa cum ar fi fost de asteptat, platformei software din spatele magazinului online, care a costat numai 1.000 de euro, ci formarii unui stoc de produse, astfel incat livrarea sa se faca pe cat posibil rapid. Investitia destul de redusa ar putea fi explicata si prin faptul ca promovarea Trilulilu Shop nu a fost o prioritate, dat fiind ca “magazinul este dedicat fanilor si nu publicului larg”, dupa cum spune Biris. Cu alte cuvinte, clienti ai shop.trilulilu.ro pot fi numai membrii site-ului de continut video Trilulilu. Acestia fie pot converti punctele primite pentru activitatea pe Trilulilu in produse, fie pot face cumparaturi direct din magazinul online, caz in care plata se face deocamdata numai ramburs, sistemul de plati cu card bancar urmand sa fie introdus in urmatoarea perioada.

     

    La doar doua saptamani de la lansare si in conditiile in care traficul inregistrat nu este foarte mare, Trilulilu Shop numara deja aproape 100 de comenzi, cu o valoare medie de 50 de lei pe comanda.

     

    “Nu avem asteptari foarte mari din punct de vedere financiar, mai ales ca magazinul nu va reprezenta niciodata baza incasarilor Trilulilu”, mentioneaza Sergiu Biris. Cu toate acestea, shop.trilulilu.ro este primul proiect lansat in completarea site-ului de continut video. Si, desi nu exista deocamdata planuri concrete pentru alte asemenea proiecte, fondatorul Trilulilu sustine ca este foarte posibil sa lanseze si altele. Totul depinde numai de cerere.




  • Internetul suna mai bine




    Sono.ro a trecut printr-un proces de relansare in urma cu mai putin de doua luni, motivul fiind insa strict nevoia de modernizare. “Lansat la jumatatea lui 2006, cu o investitie de 200 de euro, site-ul a fost mai degraba o joaca”, spune Cosmin Boitan (30 de ani), proprietarul site-ului, justificand astfel faptul ca aspectul si designul erau destul de rudimentare.








     

    Cu toate acestea, chiar si sub infatisarea invechita, Sono.ro s-a transformat dintr-un mic magazin online dedicat echipamentelor audio pentru masini intr-unul unde gama de produse s-a extins considerabil, de la sisteme audio in general la echipamente multimedia si chiar IT. Marketingul si promovarea au fost esentiale, in opinia lui Boitan, mai ales in situatia in care piata era intr-o oarecare masura deja formata de competitori precum Neomax.ro, Be-loud.ro, Dvdplanet.ro, Accesoriiauto.ro sau Aoy.ro. “De la 100 de euro pe luna, cat cheltuiam pentru promovare la inceput, am ajuns la sume de 2.500-3.000 de euro”, spune Cosmin Boitan.

     

    Acum, Sono.ro atrage in medie putin peste 2.000 de vizitatori unici pe zi, dintre care aproximativ 20 comanda produse de pe site. In 2007, valoarea acestor comenzi a fost de un milion de lei (peste 280.000 de euro), in timp ce in prima jumatate a acestui an, vanzarile Sono.ro aproape ca le-au echivalat pe cele din intreg anul precedent. “Pentru 2008, cred ca vom obtine vanzari de 1,8 milioane de lei (aproximativ jumatate de milion de euro) si vom ajunge la aproximativ 3.500 de vizitatori unici pe zi”, estimeaza Boitan.

     

    Cele mai profitabile produse sunt accesoriile, dupa cum spune proprietarul site-ului, in unele cazuri marja de profitabilitate fiind chiar mai mare de 30%. In medie insa, profiturile Sono.ro reprezinta 15-20% din cifra de afaceri, produsele cu profitabilitatea cea mai mica fiind cele de la sectiunea buy-back. “Aici sunt produse achizitionate si returnate de clienti in cel mult 10 zile de la comanda. Nu toate pot fi returnate, dar cele pe care le acceptam sunt bine intretinute, motiv pentru care le scoatem din nou la vanzare la un pret mai mic cu cel putin 10%”, afirma Boitan.

     

  • Celelalte fete ale Facebook








    Mark Zuckerberg, tanarul care a infiintat la doar 22 de ani reteaua sociala Facebook, in 2004, cocheteaza de mai multa vreme cu ideea de a-si creste prezenta in unele tari europene sau asiatice, dar pana acum si-a tot amanat planurile, pentru a-si consolida pozitia in interiorul granitelor SUA, unde competitia cu rivalul MySpace este tot mai stransa.




     

    O prima initiativa a luat-o Zuckerberg la inceputul acestui an, cand a lansat o invitatie in randul membrilor retelei, cu scopul de a gasi cativa voluntari pentru traducerea paginilor Facebook in orice limba straina, de la italiana, portugheza sau spaniola si pana la mandarina. Iar la scurt timp a lansat cate o versiune a retelei sociale in limba germana, franceza si spaniola. Dar americanul nu se multumeste numai cu atat, planurile sale urmarind ca reteaua lui sa fie disponibila in cat mai multe limbi straine.

     

    Germania este o piata pe care Facebook a ajuns sa o cunoasca indeaproape, in special prin prisma concurentei cu reteaua nemteasca StudiVZ, care a atras pana acum peste sase milioane de utilizatori. Disponibila si in franceza, italiana si poloneza, reteaua mai are inca patru milioane de utilizatori si in alte tari europene, precum Austria sau Elvetia, popularitatea ei fiind tocmai motivul pentru care grupul Hotzbrink, actualul proprietar al StudiVZ, a cumparat in 2006 reteaua de la fondatorii sai pentru o suma de aproximativ 110 milioane de dolari (aproape 70 de milioane de euro).

     

    Dar nu competitia in sine este cel mai ingrijorator lucru pentru Zuckerberg, ci faptul ca StudiVZ este de fapt o copie aproape fidela a Facebook. Singura diferenta semnificativa este culoarea rosie predominanta in locul celei albastre; in rest, reteaua nemteasca foloseste aceeasi structura si design adoptate initial de Facebook, asemanari care l-au determinat in urma cu mai putin de doua saptamani pe Mark Zuckerberg sa actioneze in justitie StudiVZ pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

     

    “Acuzatiile sunt nefondate din punctul nostru de vedere. Pe internet exista o multime de retele sociale si, evident, Facebook nu este nici prima, nici ultima”, a comentat Marcus Riecke, directorul executiv al StudiVZ, cand a aflat acuzatiile care i s-au adus companiei sale. “Acum ca a constatat ca nu prea are sanse de extindere in Germania, Facebook incearca de fapt sa ne impiedice pe noi sa ne dezvoltam printr-o decizie a justitiei.”


    Mark Zuckerberg isi sustine insa punctul de vedere, argumentand ca este destul de evident ca StudiVZ este un “produs contrafacut”, avand la baza modelul Facebook. Iar pentru prejudiciile aduse prin furtul de proprietate intelectuala, se asteapta ca reteaua germana sa-i plateasca despagubiri, desi suma nu a fost specificata.

     

    StudiVZ este numai una dintre primele zece cele mai profitabile clone ale Facebook din lume, problema in acest sens fiind mult mai veche, iar pe langa cele cateva afaceri cunoscute, exista zeci de antreprenori care au sperat ca pot obtine faima si castiga bani frumosi pe seama unei idei copiate chiar fara a mai incerca sa-si creeze propriul concept de retea sociala, mai ales ca pentru Facebook au fost lansate inclusiv aplicatii software pe care oricine le poate folosi pentru a-si concepe propria clona a retelei.

     

    Compania Agriya Infoway din India vinde cu 400 de dolari (250 de euro) o asemenea aplicatie, denumita Kootali, prin care pot fi copiate in amanunt designul si functionalitatile Facebook pe o alta pagina de internet. “In ultimele sase luni, aplicatia a fost vanduta in 50 de exemplare, in timp ce alte cateva sute au fost distribuite in mod ilegal, prin intermediul retelelor de piraterie software”, spune Aravind Kumar, directorul tehnic al Agriya Infoway. Totusi, compania nu isi face griji ca ar putea incalca legea prin vanzarea aplicatiei care copiaza Facebook. “Atat timp cat nu am furat continutul sau imaginile Facebook, ci le-am creat pentru clientii nostri, nu am gresit cu nimic”, sustine Kumar.

     

    Clientii despre care vorbeste, in cea mai mare parte site-uri necunoscute precum FaceClub.com sau Umicity.com, nu sunt insa o amenintare foarte mare pentru Facebook. “O problema este mai degraba aplicatia software a Agriya Infoway si altele de acest gen”, considera Jeremiah Owyang, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Forrester Research. Cu alte cuvinte, nu platforma software este avantajul principal al Facebook, mai ales ca orice doritor o are la indemana, ci baza de peste 30 de milioane de vizitatori unici care ii acceseaza paginile in fiecare luna. Numai ca in tarile unde Facebook nu este prezenta, aceste copii au sanse mai mari sa castige utilizatori, lucru care s-a si intamplat. Dincolo de exemplul Germaniei, clone ale Facebook exista si in Rusia, China sau Australia.




  • iHarta Bucurestiului




    Denumita Mobione Maps, aplicatia software disponibila pe www.maps.mobione.ro ofera acces la hartile Yahoo! Maps atat prin iPhone, cat si prin playerul iPod Touch, care este de fapt versiunea fara modul de telefonie mobila a iPhone. “Ideea aplicatiei a pornit de la faptul ca serviciul deja disponibil pe iPhone, Google Maps, nu include harti detaliate ale Romaniei si in principal ale Bucurestiului”, spune Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Telefonul mobil iPhone a castigat interesul multor romani, iar serviciile Yahoo! sunt oricum destul de populare la noi, iar aceste argumente au contribuit la decizia companiei de a crea un asemenea program.








     

    Lansata in prima parte a lunii iunie, aplicatia Mobione Maps a fost accesata deja de peste 8.000 de utilizatori din 101 tari din lume, cei mai multi dintre acestia fiind din SUA, in proportie de 35%, potrivit statisticilor Mobione, divizia de marketing mobil a MB Dragan – care se ocupa cu reclame pe telefoane mobile si cu campanii de marketing prin SMS si MMS.

     

    Investitia in Mobione Maps a fost destul de redusa, calculata mai degraba in timpul necesar echipei de 14 oameni ai MB Dragan pentru dezvoltarea aplicatiei decat in termeni financiari. Aplicatia nu genereaza venituri, fiind oferita gratuit utilizatorilor, dar “exista posibilitatea folosirii aplicatiei in scopuri comerciale, prin implementarea separata a acesteia la cererea clientilor”, afirma Dragan. Succesul Mobione Maps ar putea fi insa masurat si prin interesul acordat la nivel international aplicatiei romanesti. La doar doua zile de la lansare, pe site-ul Apple a fost publicata o recomandare a aplicatiei in sectiunea care prezinta programele software disponibile pentru produsele companiei. “Timp de doua saptamani, Mobione Maps a fost cea mai populara aplicatie software din lume la categoria programelor utile pentru calatorii”, mentioneaza Mihai Dragan.

     

  • Centimetrul virtual








    “Prin natura noastra suntem reticenti la nou, iar vanzarile pe internet de haine si obiecte vestimentare nu fac exceptie”, sustine Cristina Berdea, project manager la Garderoba.ro, un magazin online de haine lansat in luna martie. Comerciantii incearca sa inlature aceasta reticenta prin diverse strategii, cum ar fi consilierea clientilor inainte de achizitie sau faptul ca accepta returnarea produselor cumparate, in termen de 10 zile, indiferent de motivul adus de client.




     

    “Garderoba.ro a lansat inclusiv o campanie, Centimetrul Garderoba, prin care a trimis cate un centimetru tuturor vizitatorilor inregistrati pe site, astfel incat acestia sa-si poata determina exact masurile pentru produsele dorite”, afirma Berdea. In perioada campaniei, care va fi reluata in perioada urmatoare, au fost create peste 300 de conturi.

     

    Garderoba.ro a necesitat o investitie de 5.000 de euro, in cea mai mare parte pentru dezvoltare si design, promovarea (prin bloguri si site-uri pentru femei, de genul kudika.ro sau flu.ro) avand o pondere redusa. Site-ul numara peste 4.000 de vizitatori unici pe luna, cifra care s-ar putea dubla pana la finalul anului, potrivit estimarilor Cristinei Berdea. In ce priveste vanzarile, magazinul inregistreaza in jur de 30 de comenzi lunar, valoarea medie a unei cumparaturi fiind de 135 de lei. “Pana acum, oamenii au cumparat in general cate un singur produs, testand astfel modul de livrare si calitatea hainelor achizitionate”, spune project managerul Garderoba.ro. Cu toate acestea, incasarile de pana acum ale magazinului se ridica la aproximativ 15.000 de lei, cu o marja de profit de 10-15%.

     

    Singura problema ar fi faptul ca pe site sunt disponibile momentan doar haine din colectia Otto Hermann. Insa proprietarii Garderoba.ro – Cristina Berdea, Vasile Berdea, Adrian Gut si Istvan Hoka – nu exclud colaborari viitoare si cu alti furnizori de articole vestimentare.




  • Vrei credit, alege-ti

    Cam 30% din timpul necesar obtinerii unui credit inseamna informare si consultare a ofertelor. “Pe internet, tot acest timp este economisit, cautarea si informarea despre credite facandu-se in functie de caracteristicile creditului dorit”, spune Mircea Rasovan (29 de ani), managing partner la VreauCredit.ro, un site care ofera spre comparatie peste 750 de oferte de credit, destinate atat consumatorilor, cat si companiilor.

    Lansat in urma cu doi ani, site-ul a necesitat investitii totale de 90.000 de euro si este un intermediar intre consumatori si banci, oferind inclusiv posibilitatea de a solicita online un credit. Dintre cei aproximativ 115.000 de vizitatori unici pe care ii are VreauCredit.ro in fiecare luna, in jur de 2.500 solicita credit, fiind contactati de banca pentru demersurile ulterioare. “Valoarea creditelor acordate prin intermediul site-ului depaseste un milion de euro lunar”, declara Rasovan.

    In luna iunie a acestui an, cele mai cautate credite pe VreauCredit.ro au fost cele de nevoi personale fara ipoteca, reprezentand 12,27%, urmate de creditele imobiliare (9%), cele ipotecare (8,9%), creditele de nevoi personale cu ipoteca (7,6%) si cele auto (7%). “In ce priveste informarea, in jur de 20% din cautarile efectuate pe site se refera la creditele de refinantare”, spune Mircea Rasovan. In schimb, creditele pentru persoane juridice au o pondere mult mai mica in cautarile online, dat fiind ca produsele bancare nu sunt standardizate pentru acest segment de clienti.

    Orice credit obtinut prin intermediul VreauCredit.ro se traduce in venituri pentru companie, comisioanele obtinute de la banci fiind una dintre sursele de castig, alaturi de publicitatea online. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei, care detine si site-ul VreauCard.ro, a fost de 60.000 de euro, in crestere cu 50% fata de 2006, in timp ce estimarile pentru 2008 vizeaza cel putin o dublare, mai ales ca vor fi lansate alte doua proiecte financiare online similare: VreauLeasing.ro si VreauPensie.ro.
     

  • Acesta e pamantul meu








    www.colliers.imobiliare, www.happytour.turism sau www.vodafone.telecomunicatii. Asa ar putea arata, incepand cu anul viitor, adresele de internet ale companiilor, locul sufixelor de genul .com sau .ro fiind luat de cuvinte care denumesc direct domeniul de activitate al respectivelor companii. O alta posibilitate ar fi folosirea numelui companiei pe post de sufix – .colliers, .happytour sau .vodafone, ceea ce inseamna ca un brand va putea sa aiba oricate site-uri. Dincolo de mediul de business insa, si oamenii obisnuiti isi vor putea crea adrese de internet care au drept terminatie, spre exemplu, numele lor; un internaut ar fi liber sa aiba site-uri precum www.poze.ionescu, www.personal.ionescu sau www.afacere.ionescu. Si n-ar fi exclus ca locuitorii si companiile dintr-un anumit oras sa aleaga inclusiv numele orasului drept sufix, cum ar fi www.ubisoft.paris, www.nokia.londra sau www.emag.bucuresti.




    “Internetul va trece prin cel mai mare proces de schimbare din ultimele decenii”, spune Paul Twomey, presedintele Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), autoritatea de reglementare in domeniul adreselor web. “Impactul acestei schimbari presupune ca in principiu orice companie, individ sau comunitate locala isi poate crea propria identitate pe internet.”

    Schimbarea despre care vorbeste Twomey este rezultatul relaxarii, la reuniunea de saptamana trecuta a ICANN, a restrictiilor in ce priveste terminatiile numelor de site-uri. De la anul pot fi folosite drept domenii orice fel de cuvinte sau combinatii de cel mult 64 de caractere, cu conditia sa fie inregistrate la ICANN. Pana acum, adresele web cumparate de companii sau de indivizi puteau avea o serie limitata de terminatii, cum ar fi traditionalul .com, terminatii atribuite site-urilor dintr-o anumita tara – .ro, .uk ori .it, respectiv .org sau .net pentru diverse institutii. Si cu toate ca anumite companii au reusit sa ocoleasca restrictiile, stabilind sufixe proprii (unul dintre cele mai la indemana exemple este .tv, terminatie folosita de mai multe companii de televiziune din lume), numarul alternativelor a ramas limitat.

    Paul Twomey a pornit aceasta miscare de liberalizare a domeniilor web inca de acum trei ani, aducand drept argument aglomerarea de adrese de internet pe domeniile deja cunoscute. Anul trecut, numai 17% din cele 4,3 de miliarde de posibile nume de site-uri in domeniile definite mai erau disponibile, iar autoritatea de reglementare estima la acea vreme ca in cel mult patru ani nu vor mai exista deloc adrese web de vanzare.

    Primele semne ale initiativei ICANN s-au vazut chiar din 2005, cand a fost aprobat domeniul web .travel, dedicat companiilor legate intr-un fel sau altul de domeniul turistic. Liniile aeriene, agentiile de turism, statiunile turistice, hotelurile, restaurantele si orice alte companii care au legatura cu domeniul au avut astfel posibilitatea sa-si schimbe adresa site-ului folosind terminatia .travel, desi nu foarte multe au facut aceasta trecere.

    Presedintele autoritatii de reglementare are insa convingerea ca situatia s-a schimbat si ca pe parcursul anului viitor vor fi inregistrate cateva mii de domenii noi de internet, mai ales ca a fost luata in considerare si posibilitatea scrierii sufixelor cu alte caractere in afara de cele latine. “In India, de exemplu, peste 100 de milioane de oameni cunosc alfabetul latin, dar un miliard de oameni nu-l stiu”, spune Twomey.

    Introducerea adreselor web scrise in alfabetul chirilic sau in cel chinezesc este considerata de ICANN o necesitate, in contextul in care internetul acopera tot mai mult zone ale lumii care nu folosesc alfabetul latin. Cum spune Edmond Chung, reprezentantul ICANN pentru tarile asiatice: “Cum ar fi fost daca internetul era inventat in China, iar utilizatorii din toata lumea ar fi trebuit sa foloseasca alfabetul chinezesc pentru a avea acces online?”. Exista insa evident probleme: pentru Rusia, spre exemplu, care foloseste in prezent sufixul .ru, trecerea la alfabetul chirilic pentru sufixe nu poate fi facuta cu usurinta, intrucat literele chirilice echivalente se aseamana cu secventa “py”, care reprezinta sufixul online folosit de Paraguay. “Solutia problemei ar fi sa se adopte echivalentul chirilic al terminatiei .rf, care provine de la Federatia Rusa, caracterele neavand nicio asemanare cu vreo litera din alfabetul latin”, explica Michael Yakushev, membru al ICANN.

    O alta problema a fost ridicata si in ce priveste tarile arabe. In jur de 600 de milioane de oameni folosesc alfabetul arab, dar numai 35% dintre acestia si vorbesc limba araba, ceilalti folosind alfabetul arab pentru scrierea unor limbi ca farsi, urdu sau sindhi, ceea ce ar putea duce in practica la confuzii cand aceleasi combinatii de litere trimit de fapt la sensuri diferite, dupa cum atrage atentia Siavash Shahshahani, un membru iranian al autoritatii de reglementare. Exista apoi problema sufixelor locale ce ar putea fi alocate unei tari; India are, de pilda, peste 20 de limbi oficiale si deci ar fi in masura sa ceara 20 de sufixe locale, profitand de reglementarea ICANN ca o tara poate obtine dreptul la atatea sufixe de tara cate limbi oficiale sunt acceptate pe teritoriul ei. Iar de aici pana la perspectiva ca proliferarea sufixelor locale sa duca la o fragmentare mult prea mare a internetului nu e mult.

    Paul Twomey se arata insa optimist, declarand pentru BBC ca liberalizarea aprobata de ICANN va da posibilitatea comunitatilor si grupurilor sa-si exprime identitatea in spatiul virtual: “Ca in SUA in secolul al XIX-lea, devin disponibile noi terenuri, iar oamenii vor veni si vor reclama parcele pe care le vor folosi cum cred de cuviinta. Este o expansiune uriasa a geografiei internetului”. Numai ca parcelele respective nu se vor da gratis. Inregistrarea unui sufix va costa in orice caz peste 10.000 de dolari (estimarile date de presa au variat de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de dolari), incomparabil cu cele cateva zeci de dolari ce se plateau pana acum. “Suma nu este inca stabilita exact, dar trebuie sa avem in vedere recuperarea investitiilor noastre in acest proiect, investitii care depasesc 10 milioane de dolari (6,4 de milioane de euro)”, a declarat Paul Twomey.

    Si nici macar cu bani nu se va cumpara totul. Daca multi se gandesc ca a venit in sfarsit vremea liberalizarii unor domenii refuzate pana acum, ca .xxx sau .sex, ICANN isi rezerva insa dreptul sa respinga anumite cereri de inregistrare a unor domenii, invocand ratiuni de “moralitate sau ordine publica”. Iar ICANN s-a gandit la toate: daca doua persoane sau companii sunt interesate sa inregistreze acelasi nume de domeniu, nerezolvarea amiabila a disputei intr-un interval de trei luni va conduce la scoaterea la licitatie a respectivului domeniu. Un sufix nu poate fi inregistrat de doua ori, iar numele domeniilor nou inregistrate nu pot fi foarte asemanatoare cu altele deja existente. Aceasta inseamna ca speculatorii nu vor mai putea profita, ca pana acum, de eventualele greseli de scriere ale utilizatorilor pentru a atrage trafic pe site-uri cu nume terminate in .comm sau .kom, alese anume ca sa semene cu domeniul.com.




  • Online sa fii, noroc sa ai

    Ideea Konkurs.ro a pornit de la o observatie simpla: numarul concursurilor cu premii lansate de diferite companii cu scopul de a-si promova produsele sau serviciile a crescut intr-un ritm alert in ultima perioada. Deloc surprinzator deci ca in baza de date a site-ului recent lansat, care nu este nimic altceva decat un agregator de astfel de concursuri, exista in prezent aproximativ 700 de concursuri, dintre care 200 sunt active.

    “Suma totala a premiilor este foarte mare. Pentru concursurile publicate pana in prezent, vorbim de aproape 2 milioane de lei, cifra care include insa numai concursurile care specifica in regulament valoarea premiilor”, explica Matei Pavel (20 de ani), proprietarul site-ului Konkurs.ro.

    Posibilitatea castigurilor frumoase, fara prea mari eforturi, a atras in ultimele doua luni, de cand a fost lansat site-ul, in jur de 21.000 de vizitatori unici, amatori de concursuri, numarul de afisari fiind de aproape 300.000. Cele mai cautate concursuri sunt cele cu premii in bani, excursii si diferite echipamente electronice si IT. “Aproximativ jumatate dintre cei care acceseaza un concurs pe Konkurs.ro merg mai departe catre site-ul organizatorilor si aproape toti se si inscriu la respectivul concurs”, explica fondatorul site-ului.

    Pentru a reduce investitia initiala si costurile la minimum, Matei Pavel s-a ocupat in intregime de dezvoltarea proiectului, avand o experienta de cativa ani in dezvoltarea web. In ce priveste promovarea, antreprenorul online a mizat pe optimizarea site-ului pentru a aparea cat mai sus in rezultatele returnate in urma cautarilor pe Google.ro; la o cautare dupa cuvintele cheie “concursuri” sau “concursuri online”, site-ul Konkurs.ro este al doilea rezultat.

    Deocamdata, site-ul are rol strict informativ, modelul de business urmand sa fie stabilit cand numarul de vizitatori unici va fi reprezentativ. Totusi, Matei Pavel sustine ca veniturile nu vor proveni din taxe percepute companiilor pentru publicarea concursurilor, mai ales ca aceasta atributie ii revine momentan singurului angajat al Konkurs.ro.