Tag: buget

  • Când vor avea loc şi cât vor costa alegerile parlamentare. Cum vom vota

    Alegerile nu vor avea loc pe bază de carte de alegător. Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern au fost prorogate termenele de aplicare a dispoziţiilor legale privind cărţile de alegător şi registrul electoral din cauza faptului că până în prezent nu tuturor cetăţenilor români cu drept de vot le-au fost eliberate cărţi de alegător şi, din cauza subfinanţării, registrul electoral nu e operaţional. Prin urmare, prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2012 se va certifica prin aplicarea ştampilei cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului sau a unui timbru autocolant cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului pe actul de identitate.

    A fost adoptată şi hotărârea care stabileşte bugetul şi cheltuielile alegerilor parlamentare. Bugetul total aprobat este de 199 de milioane de lei, defalcat după cum urmează: 176,01 milioane lei către Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,55 milioane lei către Institutul Naţional de Statistică prin Secretariatul General al Guvernului, 11,2 milioane lei către Autoritatea Electorală Permanentă, 5,25 milioane lei către Ministerul Afacerilor Externe şi 1,99 milioane lei către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    Hotărârea de Guvern mai prevede înfiinţarea în perioada electorală a unei comisii de transparenţă compusă din câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, din doi reprezentanţi ai Clubului Român de Presă şi un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente – această comisie va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor. Totodată, vor fi înfiinţate la nivel central şi judeţean comisii tehnice pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în legislaţia în vigoare în domeniul alegerilor.

    Au fost aprobate, de asemenea, modelul timbrului autocolant şi condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, modelele pentru copia de pe lista electorală permanentă, lista electorală suplimentară, extrasul de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare şi ale altor tipizate ce vor fi folosite pentru alegeri. S-au aprobat şi modelele buletinelor de vot şi ale ştampilelor de vot.

  • Adio, drum ocolitor: centura Capitalei a rămas fără finanţare după rectificarea bugetară

    Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt rea­bi­li­taţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toam­nă sunt compromise. Com­pania Na­ţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Na­ţio­nale din Ro­mânia (CNADNR), în subordinea că­reia se află cen­tura, nu are altă so­luţie decât să suspende con­tractele până în mo­mentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.

    Cel mai mare oraş, cea mai proastă centură ocolitoare: Doar 20 km din centura Capitalei au fost reabilitaţi în cinci ani

    Din sinteza bugetului rectificat al Mi­nisterului Transporturilor publi­cată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a

    Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condiţiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei

    “Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligaţia absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc şi-a asumat-o, aceea de a rămâne şi de a păstra ţara noastră într-o limită clară de disciplină financiară şi de a respecta în totalitate acordurile şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu creditori noştri internaţionali, adică cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Rectificarea bugetară porneşte de la scenariul unei creşteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creşterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noştri parteneri, unde exportam mărfuri şi servicii, de asemenea din cauza secetei şi, sigur, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.

    Rata inflaţiei a fost şi ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta faţă de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “uşor mai ridicat şi din cauza ratei inflaţiei şi a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte şi din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 şi 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiţii, deficitul bugetar creşte, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menţinută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar şi sub 6,9%, cât a fost în 2011.

    UNDE SE DUC BANII

    Conform ordonanţei, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.

    La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor şi restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităţilor publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.

    Rectificarea şi deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenţilor din 2011 şi 2012 în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiţiei au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători şi grefieri, personal magistraţi şi personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă şi a reformelor în justiţie, reforme pe care România şi le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

    La Ministerul Educaţiei au fost alocaţi banii necesari pentru clasa zero, pentru burse şi pentru doctoranzi. În cazul administraţiei publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăţi de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvenţiile pentru crescătorii de porci şi păsări, precum şi pentru producătorii agricoli afectaţi de secetă, în luna octombrie.

    De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investiţiilor cu un grad redus de eficienţă economică sau care erau numai la început şi nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanţelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Aţi auzit, n-au ieşit ţipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanţă are că s-au luat 100 de milioane de colo şi s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

    Tot marţi, Guvernul a aprobat ordonanţa prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.

    Un punct al acestei ordonanţe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în acelaşi timp şi regularizarea plăţilor restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.

  • Proiectul de rectificare bugetară: Guvernul majorează cheltuielile de personal prin derogare de la interdicţiile legii

    Cheltuielile de personal vor creşte, conform proiectului de rectificare obţinut de MEDIAFAX, cu 648 milioane lei (0,1% din produsul intern brut), în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar. Pentru recuperarea reducerilor salariale, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice a fost majorat cu 8% la 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012, şi va fi din nou majorat cu 7,4% începând cu 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. Impactul asupra cheltuielilor bugetare este estimat pentru anul 2012 la 1,52 miliarde lei (0,3% din produsul intern brut).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Autostrada Soarelui, deschisă între Cernavodă şi Constanţa. Pe Cernavodă-Medgidia se circulă însă doar la o bandă pe sens

    Autostrada nu este finalizată în totalitate, pentru că pe Cernavodă-Medgidia se poate circula doar pe câte o bandă pe sens, însă inaugurarea de astăzi are o importanţă deosebită, pentru că această şosea ar urma să faciliteze drumul către mare pentru turişti, dar şi transportul de marfă între Portul Constanţa şi Capitală. Deşi termenul contractual de finalizare integrală a tronsonului Cernavodă-Medgidia este 4 ianuarie 2013, constructorii, nemţii de la Max Boegl şi italienii de la Astaldi şi-au asumat ca termen de finalizare luna noiembrie, cu două luni mai devreme. Valoarea contractului este de circa 116 mil. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Jumătate din banii pentru autostrăzi s-au cheltuit. Pe ce?

    Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai controversate şi “bogate” ministere, cu un buget anual de peste 3 miliarde de euro, a turat motoarele în ultimul an şi a deschis o serie de şantiere de autostrăzi, în special pe Coridorul IV paneuropean, considerat o şosea de importanţă strategică la nivel european. Transporturile au plătit până la începutul lunii iunie circa 1,3 miliarde de euro pe cele 17 şantiere de autostrăzi existente, a căror valoare totală se ridică la 2,6 miliarde de euro, arată calculele BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, până la începutul verii instituţia care se ocupă de şosele a plătit jumătate din banii pentru şantierele de autostrăzi din ţară, pe unele mai mult şi pe altele mai puţin, în funcţie de stadiul de execuţie în care acestea se află.

    Cei mai mulţi bani au mers către autostrada Suplacu de Barcău-Borş, singurul tronson din autostrada Transilvania care mai este construit de americanii de la Bechtel. CNADNR nu a furnizat valoarea plăţilor la 1 iunie, însă cele mai recente date, de la începutul lunii februarie, arătau că americanii au încasat 267 de milioane de euro din contractul total de 527 de milioane de euro pentru Suplacu de Barcău-Borş, drum ce ar urma să fie gata abia la finalul anului viitor. Sute de milioane de euro au încasat şi constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Deşi în ultimele şase luni au fost anunţate patru termene de finalizare pentru acest tronson, niciunul nu a fost respectat. De altfel, autostrada trebuia să fie gata încă din 2010. Actualul ministru al transporturilor, care a mers recent în vizită pe şantierul autostrăzii, a spus că cel mai probabil porţiunea dintre centura Capitalei şi centura Ploieştiului ar urma să fie gata la 1 august, deci o întârziere de încă o lună, pentru că s-au descoperit probleme de planeitate ale şoselei.

    Italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi au încasat peste 133 de milioane de euro pentru o porţiune de nici 20 de kilometri din această autostradă, pe sectorul Bucureşti-Moara Vlăsiei, în timp ce firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) au primit circa 253 de milioane de euro pentru lucrările la porţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti.

    Aproape 115 milioane de euro au încasat şi italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl pentru autostrada Medgidia-Constanţa, care ar trebui inaugurată pe 20 iulie, potrivit ministrului transporturilor Ovidiu Silaghi. Tot atunci ar urma să fie gata şi Cernavodă-Medgidia, dar doar la o bandă pe sens.

    Sume mai mici au mers către firmele care s-au apucat de lucrări în toamna anului trecut, care au primit până acum avansul şi eventual alte câteva milioane de euro pentru lucrările realizate. Spre exemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni au primit circa 33 de milioane de euro din contractul de peste 158 de milioane de euro pentru construcţia autostrăzii Lugoj-Deva (lotul 1).

    Deşi plăţile continuă să fie făcute în contul constructorilor, situaţia companiei de drumuri este în prezent oarecum incertă, în condiţiile în care în ultimele săptămâni şeful acestei instituţii a fost schimbat de două ori. Mai întâi a fost numit Mihail Başulescu la conducerea CNADNR, cel care se afla în fruntea companiei şi pe vremea când a fost semnat contractul cu americanii de la Bechtel, în 2004. Başulescu a fost demis după nici două săptămâni, oficial pentru că lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost întârziate cu o lună, neoficial pentru legăturile sale anterioare cu firma Romstrade, controlată de unul dintre cei mai mari regi locali ai asfaltului, Nelu Iordache. La mijlocul săptămânii trecute ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a numit un nou şef la CNADNR, pe Mircea Pop, al cărui nume se leagă de centura Clujului (Vâlcele-Apahida), pentru că firma sa DP Consult a proiectat această şosea, potrivit presei locale.

    În ciuda inconsecvenţei de la compania de drumuri, prioritatea Ministerului Transporturilor în acest moment ar trebui să fie continuarea proiectelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, precum şi finalizarea autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa, al căror termen a fost amânat de atâtea ori în ultimul an. De asemenea, Transporturile ar trebui să dea explicaţii pentru miliardele de euro pe care le-au avut la dispoziţie în ultimii ani, dar care nu se văd efectiv în infrastructura românească.

    Şi poate că faptul că România construieşte în prezent autostrăzi pe bani europeni ar putea pune o presiune suplimentară atât pe Ministerul Transporturilor, cât şi pe constructori astfel încât în următorii ani să poată fi inaugurate câteva sute de kilometri de autostrăzi. Anul 2012 ar urma să aducă o premieră în România: prima autostradă finalizată înainte de termen. Este vorba de Timişoara-Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pentru care CNADNR a plătit până la începutul lunii iunie 15,6 milioane de euro din contractul de 48,9 milioane de euro. “La sfârşitul lunii iulie Spedition UMB termină şi lotul 1 Timişoara-Lugoj, început pe 20 octombrie 2011”, au spus reprezentanţi ai Spedition UMB pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar, în una dintre rarele declaraţii pe care aceştia le-au făcut. Lotul avea iniţial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcţie era de circa 40%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime foarte mică.

    Zece kilometri. Pare puţin, dar având în vedere că în România există nici 400 de kilometri de astfel de şosele, orice kilometru în plus este important.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5%
    la atât va ajunge dobânda de politică monetară în decembrie 2013, faţă de nivelul curent de 5,25%, conform estimării Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, în timp ce rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor va ajunge la 10% pentru lei şi 15% la valută

    7,23 mld. lei
    deficitul bugetului general consolidat după primele 5 luni, ceea ce înseamnă 1,19% din PIB, faţă de 0,83% după primele 4 luni

    60%
    atât au reprezentat în 2011 preţurile bunurilor de consum şi ale serviciilor în România raportat la media preţurilor pe ansamblul UE, pondere similară cu cea din Polonia

    2%
    cu atât a crescut numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale în luna mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce după primele cinci luni, numărul de autorizaţii a scăzut cu 3,3%

  • Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni

    Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.

    Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.

    Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.

    CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.

    Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.

  • Ponta: Vreau să discut cu Băsescu despre cum facem să obţinem un buget consistent din partea UE

    “În mod sigur vreau să discut cu preşedintele României ceea ce am discutat şi cu Parlamentul – cum facem ca în perioada imediat următoare România să aibă o poziţie cât mai puternică pentru a obţine în perioada 2014-2020 un buget consistent din partea UE pentru fonduri structurale şi de coeziune şi mai ales cum facem în perioada imediat următoare să îmbunătăţim ceea ce ţine de capacitatea noastră administrativă şi instituţioanlă, pentru că, iată, am avut şi în 2007-2013 alocaţi în bugetul UE destul de mulţi bani şi de-abia am ajuns la 9% absorbţie”, a spus Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    446 mil. euro
    fluxurile de capital străin pe ansamblul primelor patru luni, în scădere de la 490 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2011

    11%
    rata ajustată sezonier a şomajului din zona euro în luna aprilie, comparativ cu 9,9% în aprilie 2011 şi neschimbată faţă de luna martie 2012

    5.531.000
    numărul mediu de pensionari în primul trimestru, în scădere cu 97.000 faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 24.000 faţă de ultimul trimestru din 2011

    84.000
    numărul de cetăţeni extracomunitari refugiaţi cărora UE le-a acordat azil în 2011, comparativcu 75.800 în 2010, cei mai numeroşi fiind cei proveniţi din Afganistan (13.300), Irak (9.000) şi Somalia (8.900)

    12,4%
    contribuţia estimată pentru 2010 a energiei din surse regenerabile la consumul final brut de energie în UE, comparativ cu 11,7% în 2009 şi 10,5% în 2008

    6,6%
    scăderea în luna aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de luna precedentă, după ce crescuse cu 10,8% în luna martie