BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Concedierile in constructii si industrie continua. Blocajul financiar persista, cererea ramane slaba

    Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
    lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
    constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
    personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
    angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
    intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
    cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
    angajat.

    In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
    industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
    tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
    mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
    alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
    textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
    angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
    echipamente si aparate electrice.

    Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
    cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
    continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
    dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
    Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
    9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
    schimb – de 10%.

    Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
    sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
    investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
    pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
    la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
    anticipeaza cresteri sau stagnari.

    In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
    companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
    raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
    cu 28% mai mare decat a celor pozitive.

    Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
    acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
    cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
    alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
    industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.

  • Inflatia anuala scade usor in noiembrie: 7,73%

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna octombrie, s-au
    consemnat la cartofi (10%), oua (8%), fructe proaspete (4,3%),
    legume si conserve de legume (3,6%), si faina (3,5%). S-au ieftinit
    insa citricele si fructele meridionale, cu 4,3%. Fata de luna
    decembrie 2009, cele mai mari cresteri de preturi le-au avut
    cartofii (36%), conservele de legume (19%) si uleiul (19%),
    singurul aliment care s-a ieftinit fiind ouale, cu peste 7%.

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,38%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (6%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu decembrie
    2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate de
    combustibili (12%), carti si presa scrisa (11,2%), respectiv
    energie termica (12%) si electrica (8,6%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,2%,
    cresteri putin semnificative au avut serviciile de apa, canal si
    salubritate (0,4%), cele de telefonie (0,3%) si transportul aerian
    (0,3%). In raport cu sfarsitul anului trecut, cel mai mult s-au
    majorat tarifele la aceleasi doua categorii – apa si canal (15,8%)
    si CFR (14%); in schimb, s-a ieftinit transportul aerian, cu
    3,5%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia la
    sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al BCR.
    “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de politica
    monetara de la sedinta din 2 noiembrie incoace, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentru acest
    scenariu.”

    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a comentat recent
    pe marginea numeroaselor discutii despre o posibila iesire a
    Romaniei din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare,
    discutii sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat
    intretin iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin
    metode artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza
    prin inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana
    la inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu. Romania ocupa
    in octombrie prima pozitie in UE in functie de cresterea preturilor
    de consum, de 3,4 ori mai mare decat avansul mediu din UE.

    BNR estimeaza o inflatie de 8,2% pentru sfarsitul anului 2010,
    respectiv de 3,4% la finele lui 2001. Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 BNR sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • The Economist: Multi romani vad Banca Nationala drept cea mai solida institutie a tarii

    “Multi romani vad Banca Nationala ca pe cea mai solida
    institutie a tarii”, sustine publicatia
    britanica    , insa banca centrala nu poate face prea multe ca sa
    relanseze cresterea economica a tarii, estimata sa ajunga la 1,5%
    la anul.

    Un capitol pozitiv sunt exporturile, care au
    crescut cu circa 25% fata de anul trecut, ceea ce este o veste buna
    pentru multi producatori cu actionariat strain, insa exporturile
    sunt doar o parte relativ redusa a economiei, in timp ce
    constructiile, investitiile si consumul sunt inca la pamant. Din
    cele 30 de miliarde de euro alocate ca fonduri europene pentru
    modernizare, Romania n-a cheltuit pana acum decat 1,5 miliarde,
    ceea ce explica, intre altele, de ce nu exista nici macar un drum
    rutier bun intre Bucuresti si Constanta.

    Pe hartie, programul de reforme initiate de
    PDL, partidul presedintelui Traian Basescu – descris de The
    Economist drept “fermecator, dar dificil” – arata impresionant,
    insa intrebarea e daca ele pot eradica bolile cronice ale tarii:
    coruptia, birocratia excesiva si serviciile publice proaste.
    “Romania ar putea deveni un back office al Europei”, declara un
    bancher strain, “incercand sa-si pastreze optimismul”. Sau un
    centru regional pentru companiile care vor sa patrunda in tarile
    vecine. Investitorilor “le plac insa certitudinile, nu labilitatea
    si opacitatea cu care se iau deciziile in politica romaneasca”.

    Revista britanica reia indemnurile
    investitorilor catre lupta cu coruptia, dereglementarea pietelor si
    reforma sistemului judiciar, pentru a se opri in final din nou la
    presedintele Basescu, despre care afirma ca scandalurile, in parte
    politizate, au afectat imaginea lui de fost capitan de nava, “desi
    cand i se incheie mandatul, in 2014, s-ar putea reintoarce, ca
    Putin, in postul de prim-ministru”.

    Cu oarecare ironie, The Economist sustine ca
    majoritatea fanilor lui Basescu la ora actuala s-ar regasi mai
    curand peste hotare, in Republica Moldova, gratie deciziei de a
    emite pasapoarte pentru locuitorii de acolo, si in Georgia, tara pe
    care a sustinut-o la NATO chiar cand cei mai multi dintre aliatii
    ei au renuntat la aceasta.

  • Clientii nemultumiti ai bancilor pregatesc noi actiuni de protest

    In aceasta saptamana, Comisia
    a esuat in incercarea de a continua discutiile la OUG 50, care ar
    trebui trimisa la Parlament in urmatoarea perioada. Cvorumul n-a
    fost intrunit, iar parlamentarii au intrat in conflict dupa ce
    reprezentantii PDL au introdus un amendament care sustine ca
    bancile au optiunea, dar nu si obligatia de a aplica prevederile
    OUG 50 la creditele aflate deja in derulare. Amendamentul este in
    linie cu cerinta FMI, a bancilor si a BNR in acest sens.

    Grupurile formate anterior pe internet, majoritatea pe
    Yahoo!Groups, s-au unit intr-unul nou, ce actioneaza in numele
    tuturor clientilor care se considera nemultumiti de aplicarea OUG
    50, indiferent de banca unde au contract. In numele a “peste 15.000
    de clienti nemultumiti inregistrati pe internet”, cu contracte de
    credit incheiate la un numar de 13 banci din Romania,
    grupul     intitulat “Stopati abuzurile bancilor” cere sprijinul
    ANPC, al BNR si al ONG-urilor din domeniul protectiei
    consumatorilor pentru ca Ordonanta 50 sa se aplice si la creditele
    in derulare, “pentru a nu crea discriminare in cazul celor peste 4
    milioane de clienti bancari care au contractat deja credite”,
    precum si pentru eliminarea de catre banci a comisionului de
    gestiune a creditului si a comisionului de risc.

    Clientii anunta si formele de protest pe care le au in vedere:
    solicitari adresate bancilor de rambursare anticipata a creditelor,
    dar numai in sume infime (1 leu sau 1 euro), depunerea repetata de
    reclamatii la ANPC, astfel incat bancile sa fie sanctionate cu mai
    multe amenzi, precum si redactarea unor scrisori adresate
    consiliilor de administratie ale bancilor si solicitarea de
    intalniri cu conducerea acestora. De asemenea, clientii propun
    inceperea negocierilor de refinantare a creditelor cu alte
    institutii de credit, care le pot oferi conditii mai
    avantajoase.

    Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a declarat la
    inceputul lui noiembrie ca FMI doreste ca “ordonanta sa asigure un
    echilibru intre interesul consumatorilor si stabilitatea sistemului
    financiar”, referindu-se explicit la o prevedere a OUG 50 care
    permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sa
    decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru
    anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale prevederilor
    ordonantei. “Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci
    ar trebui sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC”, a spus reprezentantul
    FMI. El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI
    conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea
    OUG 50, ca si de aprobarea celorlalte masuri de politica economica
    si fiscala convenite cu autoritatile romane.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”

  • Revista presei economice din Romania

    “Cum pot romanii sa cumpere haine, telefoane,
    televizoare cu pana la 50% mai ieftine”     isi intituleaza
    Gandul un articol despre Black Friday si Cyber Monday din
    SUA – doua zile in care comerciantii americani ofera, in magazine
    si online, reduceri semnificative de preturi. Concurentul de
    odinioara al cinematografului Patria cand venea vorba de premiere,
    sala Favorit din cartierul Drumul Taberei va deveni mall cultural,
    cu mediateca, sala de spectacole si sala de film.

    “Criza va continua cu somaj si bani scumpi”, declara Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului
    BNR    , intr-un interviu pentru Romania Libera, atragand
    atentia asupra unui nou pericol care ar putea aparea la nivel
    mondial in cazul in care China ar intra in recesiune – “s-ar putea
    sa vedem ce nu a vazut omenirea pana acum”. Sistemul de plati
    online e-Romania va fi lansat oficial in decembrie, urmand ca in
    cel mult un an si jumatate cetatenii sa poata plati darile catre
    stat prin internet.

    Folosirea termenului de iminenta a incetarii de plati in legatura
    cu un stat de catre un inalt oficial al FMI este o greseala,
    declara pentru Adevarul fostul ministru de finante Daniel
    Daianu, referindu-se la controversata afirmatie a sefului FMI
    despre situatia financiara a Romaniei si a altor tari
    europene. Pretul mediu al gigacaloriei va fi mai mare in aceasta
    iarna fata de sezonul trecut cu aproximativ 10%, dar acesta se
    aplica deja si a fost majorat dupa cresterea TVA de la 19 la 24%,
    explica autoritatile.

    Circa o treime din firmele infiintate in primele zece luni ale
    anului au ca obiect de activitate comertul, urmat de agricultura, consultanta si
    constructii    , informeaza Evenimentul Zilei, iar daca anii
    trecuti majoritatea firmelor infiintate erau organizate SRL, anul
    acesta s-au inmultit persoanele fizice autorizate. Firmele de
    recrutare estimeaza ca oferta de locuri de munca din domeniul
    energiei eoliene o va egala pe cea din IT in 2011.

    Conform unor surse de pe piata citate de Ziarul Financiar,
    principalii finantatori ai statului sunt BCR,
    BRD, Raiffeisen si Banca Transilvania, care aveau si cele mai mari
    sume plasate la vechiul imprumut de 1,4 mld. euro si au licitat si
    acum pentru emisiunea de obligatiuni de stat pe trei ani pe piata
    interna in valoare de 1,3 mld. euro. Hotelierii din Capitala vad
    semne pozitive anul viitor, pe fondul unei cereri in crestere cu
    7%, cei mai optimisti fiind directorii hotelurilor de cinci
    stele.

  • Revista presei economice din Romania

    Angajatii din constructii reprezinta categoria
    de personal care genereaza cele mai mari profituri angajatorilor, a
    socotit Gandul, in conditiile in care fiecare astfel de
    salariat ii aducea, in 2009, patronului sau 6.430 de lei in timp de
    un an. Guvernul estimeaza ca bancile cu profit vor cumula castiguri
    de maxim 2 mld. lei in acest an, usor mai mici decat in 2009, iar
    veniturile obtinute din impozitul pe profitul institutiilor vor
    insuma 320 mil. lei, cu un miliard sub bugetul initial.

    Silviu Cerna, fost membru in CA al BNR,
    explica, intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, de ce
    Romania se afla in una dintre cele mai bune perioade din istoria sa
    moderna si propune cateva solutii pentru iesirea tarii din criza.
    Executivul a transmis catre CE un plan de masuri privind absorbtia
    banilor comunitari, pentru a nu risca retragerea fondurilor
    incepand cu 2012; printre masuri figureaza salarii mai mari in
    autoritatile de management si conditii mai dure in contracte.

    Guvernul va solicita Consiliului de Ministri ai UE ca plafonul peste care firmele sunt obligate sa
    plateasca TVA     sa creasca la 50.000 de euro, in conditiile in
    care maximul practicat in majoritatea statelor UE este de 35.000 de
    euro, informeaza Adevarul. Topul tarilor cautate de
    lanturile de supermarketuri: din 220 de retaileri chestionati
    intr-un sondaj CBRE, aproape o cincime au declarat ca intentioneaza
    sa deschida un nou magazin in Romania.

    Calea ferata Bucuresti-Constanta se scumpeste
    si va mai intarzia un an, desi calendarul initial prevedea
    definitivarea lucrarilor in acest an, anunta Romania Libera;
    una dintre explicatii este ca fiscul a sechestrat vagoanele CFR,
    iar din acest motiv compania cere bani in plus de la buget. Se
    pregateste America de o noua criza a ipotecilor? Scandalul
    executarilor silite frauduloase din SUA ameninta solvabilitatea
    bancilor, sustine acelasi ziar.

    Banca Transilvania, institutie de credit cu
    capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului
    al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de
    piata de 6,2%, calculeaza Ziarul Financiar. Investitorii
    locali vor putea acces la actiunile Daimler AG, producatorul
    automobilelor Mercedes, direct de la Bucuresti incepand cu 23
    noiembrie, dupa ce conducerea BVB a aprobat introducerea la
    tranzactionare a titlurilor pe sistemul alternativ ATS.

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.