“Scenariul de baza ramane o revenire moderata a economiei, cu
accent pe moderat. Nu ne asteptam la accelerarea brusca a cresterii
somajului. Daca expansiunea continua, si consideram ca asa se va
intampla, vor fi infiintate locuri de munca”, a afirmat Lipsky.
Remarcile oficialului FMI vin in contextul cresterii
ingrijorarilor legate de inregistrarea unei noi scaderi economice
in SUA, pe fondul publicarii unor date tot mai slabe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Relatia dintre Ministerul de Finante si grupul
Rompetrol, detinut de compania KazMunaiGaz din Kazahstan, care
datoreaza statului roman circa 600 milioane de dolari (aproximativ
2,4 miliarde de lei) in contul datoriilor istorice ale rafinariei
Petromidia, a ajuns intr-un impas care s-a mutat la tribunal.
Statul a pierdut deja primul proces impotriva Rompetrol, care este
reprezentat in instanta de patru dintre cele mai mari case de
avocatura din Romania.
Oficialii Rompetrol spun ca
discutiile cu statul roman raman deschise, pentru ca o decizie
finala nu s-a luat inca. “Ambele parti vor beneficia daca
solutionam corect. Contribuim cu o multime de taxe la stat si cu o
multime de produse, producem o treime din tot ceea ce consuma
Romania”, a spus directorul financiar al KazMunaiGaz, Dmitri
Grigoriev. El a vorbit chiar de inchiderea
rafinariei Petromidia, tinand cont de argumentele economice: “Daca
nu ar fi functionat aceasta rafinarie, am fi economisit 50 milioane
dolari”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Situatia centralizata a fost prezentata in Guvern de ministrul
Finantelor, la solicitarea premierului Emil Boc, dupa ce
presedintele Traian Basescu a declarat ca pentru orice venit
trebuie introdusa cota unica de impozitare.
Documentul, obtinut de MEDIAFAX, indica o serie de exceptii de
la cota unica de impozitare, precum activitatile de natura
barurilor si cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau
pariurilor sportive. Astfel, materialul elaborat de Ministerul
Finantelor releva ca acei contribuabili care lucreaza in aceste
domenii, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste
venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora
impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din venituri sunt
obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri
inregistrate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Plata acestor donatii este prevazuta in proiectul primei
rectificari bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.
Documentul stabileste ca operatorii economici cu capital
majoritar de stat pot dona la bugetul de stat, in cursul anului
2010, sume neutilizate pana in prezent, aferente anilor precedenti,
reprezentand surse proprii de finantare, constituite din profitul
anilor precedenti, din sume rezultate din vanzarea activelor si
participatiilor detinute la filiale, precum si sume din cota de 35%
din pretul tonei de titei extras si al gazelor naturale livrate,
care este folosita de companii pentru modernizarea productiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.
Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).
Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
insemnau aproape 4% din PIB.
Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
Dumitru.
Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
ultimul loc intre cele 10 noi state membre.
Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).
Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, la postul public de
radio, că această situaţie salarială rezultă din analizele
Ministerului Finanţelor.
“În 2011, salariile bugetarilor vor creşte în raport cu
diminuarea pe care au suferit-o acum, de 25%. Dacă nu se acordă al
13-lea salariu, aşa cum există prevăzut, putem avea din start
pentru 2011 o creştere a salariilor, în raport cu cele diminuate,
cu 10%. În funcţie de succesul procesului de restructurare, vom
putea să avem o creştere a salariilor în medie şi cu mai mult de
10%, şi vom vedea asta la sfârşitul procesului de restructurare”, a
spus Boc.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit Newsweek.com, angajatii de la Washington au castigat
38,7 milioane de dolari anul trecut, suma care poate parea
consistenta, dar acopera salariile a peste 460 de angajati si, ca o
paranteza, reprezinta doar o mica parte din veniturile directorilor
generali ai unor companii precum Hess sau Oracle.
De fapt, doar doi angajati ai Casei Albe castiga mai mult de
172.200 de dolari, in timp ce aproape douazeci de consilieri
primesc o retributie consistenta pentru serviciile prestate. In
suma calculata de jurnalisti nu au fost incluse veniturile
presedintelui si vicepresedintelui, desi ambele salarii reprezinta
un record pentru sectorul public american. Mai exact, Barack Obama
castiga 401.000 de dolari pe an, iar Joe Biden, 221.000. Sumele pot
parea ridicate, dar sunt
semnificativ mai mici fata de cele ale altor presedinti de pe
mapamond.
Privind inspre Romania, consilierii presedintelui Traian Basescu
de la Palatul Cotroceni castiga lunar 5.361 de lei, adica 1.758 de
dolari. Printr-un calcul simplu, rezulta un salariu anual de circa
21.000 de dolari, adica a cincea parte a venitului unui consilier
american.
Măsura a intrat în vigoare pe data de 23 iulie, odată cu
publicarea în Monitorul Oficial a Legii 175 care o modifică pe cea
referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor de
proprietari. Potrivit noului act normativ, “proprietarii care îşi
achită integral cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor
de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi scutiţi de la plata penalităţilor generate
de suma restantă cu titlu de bază. Prin cotele de contribuţie la
cheltuielile asociaţiilor de proprietari se înţelege datoria cu
titlu de bază fără suma rezultată din penalităţi”.
Aceste prevederi se vor aplica familiilor al căror venit net
lunar pe membru de familie, respectiv al unei persoane singure, nu
depăşeşte suma de 1.000 lei.
Cititi mai multe pe www.gandul.info