BusinessMagazin

Tag: politica

  • Buşoi: Nu cred că se va lua decizia politică de a fi şterse debitele cetăţenilor ce nu au plătit CAS

    Întrebat, într-o conferinţă de presă la Braşov, care este rezolvarea situaţiei în cazul cetăţenilor care primesc somaţii prin poştă, de plată a asigurărilor de sănătate pentru ultimii cinci ani, la care s-au adăugat şi penalităţi, multe dintre somaţii fiind nejustificate, şeful CNAS a spus că nu crede că va fi luată “decizia politică de a fi şterse toate penalităţile şi toate debitele” oamenilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am văzut că există în toată ţara probleme legate de persoanele cărora li se trimit somaţii pentru debite neachitate la Fondul naţional de asigurări de sănătate. Sigur că pentru cei cărora li se trimite în mod nejustificat este o situaţie inaccepabilă. Pe de altă parte, noi avem un termen pe care ni-l cere legea ca până la sfârşitul anului să transferăm către ANAF şi de acolo către direcţiile regionale de finanţe baza de date cu toţi debitorii în sănătate, să aliniem informaţiile pe care le au cele două instituţii, astfel încât odată cu începutul anului viitor să nu mai existe situaţii în care să se trimită somaţii în mod nejustificat. Pentru cei care într-adevăr au de plătit debite la sistemul de sănătate, singura soluţie este să eficientizăm comunicarea pentru că până la urmă aceste debite trebuie plătite. Nu cred că se lua decizia politică de a şterge toate penalităţile şi toate debitele pe care le au”, a spus Buşoi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • Ministrul bulgar de Externe: Vreau să rezolvăm repede cu România delimitarea platoului maritim

     “O problemă este şi delimitarea platoului maritim din Marea Neagră dintre cele două state. Ambiţia mea este să rezolvăm această problemă cât mai repede pentru că are aspecte politice şi economice”, a afirmat Vigenin, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Titus Corlăţean.

    De asemenea, el a arătat că o altă problemă în relaţia cu România este cea a minorităţilor, în special cea privind slujba religioasă în limba bulgară pe teritoriul românesc, însă are încredere că aceasta va fi rezolvată în conformitate cu standardele europene, într-un spirit de cooperare fără a se da voie ca aceasta să “fie hrană pentru naţionaliştii din ambele ţări”.

    Ministrul Corlăţean a arătat că a discutat cu Vigenin despre problema “fostei biserici bulgare din Bucureşti” şi despre liceul bulgar din România, dar şi despre liceul român din Bulgaria şi interesul exprimat de asociaţiile minorităţii româno-vlahe pentru respectarea dreptului la educaţie şi religie în limba maternă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţu, despre ancheta în cazul torţionarilor: Suntem în faza în care studiem toate materialele

     “Suntem în faza în care analizăm, studiem toate materialele depuse de cei care ne-au sesizat şi urmează ca, în curând, materialul este destul de voluminos, să ne stabilim şi direcţiile de acţiune”, a spus Tiberiu Niţu, care a venit la CSM pentru a participa la şedinţa Plenului Consiliului.

    Întrebat dacă Alexandru Vişinescu va fi chemat în această săptămână la audieri, procurorul general al României a spus că nu poate să facă aprecieri “asupra distanţei în timp când se va proceda la audieri”.

    Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-şi asume răspunderea pentru suspendarea plăţii pensiilor torţionarilor comunişti, dacă Parchetul începe o acţiune penală împotriva acestora, şi i-a cerut atunci ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să găsească o soluţie juridică pentru rezolvarea problemei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul preşedinte pakistanez Pervez Musharraf, acuzat oficial de uciderea lui Benazir Bhutto

     “El a fost acuzat de crimă, complot criminal în vederea crimei şi pentru că a facilitat asasinarea” lui Benazir Bhutto, a declarat pentru AFP procurorul Chaudhry Azhar la încheierea unei audieri la Rawalpindi, oraş vecin cu capitala Islamabad.

    Pervez Musharraf, care s-a întors în Pakistan la sfârşitul lui martie după ce a petrecut patru ani în exil, a fost rapid tras la răspundere în mai multe cazuri, între care moartea lui Bhutto, ucisă la 27 decembrie 2007 la Rawalpindi, în timpul unui atac cu armă uşoară dublat de un atentat sinucigaş.

    Fostul general, plasat în reşedinţă supravegheată în vila sa din apropierea capitalei Islamabad, s-a prezentat marţi dimineaţă la această audiere-cheie sub protecţia poliţiei şi a forţelor speciale.

    “Actul de inculpare a fost citit în curte. El a negat toate acuzaţiile”, a adăugat procurorul, precizând că următoarea audiere în acest caz este prevăzută pentru 27 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gâgă de la Externe şi Pristanda de la Senat. Perlele politice ale săptămânii

    “Traian Băsescu nu are cum să declare nici de la Joseni, nici de la Bruxelles sau din altă parte că asumă vreun leadership” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre recentele declaraţii ale unor politicieni maghiari şi reacţiile din România faţă de acestea

    “Acest Pristanda al politicii romȃneşti are ȋndrăzneala de a enumera vizitele externe făcute ca preşedinte al Senatului” – Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, despre Crin Antonescu, liderul PNL

    “Într-o zi, probabil veţi fi obligaţi să redenumiţi Promenada Englezilor Romenada” – Jean-Marie Le Pen, preşedintele de onoare al Frontului Naţional Francez, despre afluxul de rromi de la Nisa

    “S-a trezit si Gâgă de la Externe. După ce el şi ai lui au declanşat un război fără precedent anul trecut împotriva întregii lumi civilizate” – Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial, despre criticile ministrului Titus Corlăţean la adresa preşedintelui Traian Băsescu

    “Spun, că e şi presa aici: programul e foarte simplu – noi cu pâinea, domnul preşedinte, cu circul” – premierul Victor Ponta despre preşedintele Traian Băsescu
     

  • Corlăţean: Există o dezangajare la nivelul Cotroceniului în privinţa pactului de coabitare

     “Am fost unul dintre cei care, fiind interfaţă a statului cu exteriorul, am simţit avantajele climatului de stabilitate politică, de colaborare interinstituţională, după anul trecut care a fost complicat”, a mai spus Corlăţean la Digi 24.

    El a susţinut că va face eforturi să menţină “un minim de colaborare instituţională, în interesul statului”.

    “După toate jocurile politice şi obstacolele din ultima vreme, şi chestiunea cu CFR Marfă, spun clar că există o dezangajare la nivelul Cotroceniului din pactul de coabitare. Nu pot decât să iau notă de acest lucru”, a declarat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul secretarului de stat ungar pentru Traian Băsescu: Ungaria nu este o ţară revizionistă

     Nemeth a răspuns astfel, miercuri dimineaţa, pentru postul public de radio Kossuth, unor declaraţii recente ale preşedintelui român Traian Băsescu, care a declarat luni, în cadrul unui forum în Ţinutul Secuiesc, că Ungaria a devenit un “focar de instabilitate” în privinţa problemelor minorităţilor etnice şi că România îşi va asuma rolul “punerii la punct a Budapestei”.

    El a apreciat că au fost lansate o serie de “acuzaţii nefondate” în privinţa relaţiilor Ungariei cu vecinii săi şi comunităţile maghiare care trăiesc în aceste ţări.

    Cea mai gravă, a apreciat el, este cea potrivit căreia “Ungaria caută să exercite un anumit tip de protectorat al ungurilor care trăiesc în străinătate, care este mai degrabă o acuzaţie îndrăzneaţă de revizionism”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite sunt în căutarea noului preşedinte al Rezervei Federale

     “Sincer, cred că Larry Summers şi Janet Yellen sunt candidaţi foarte bine calificaţi”, a spus Obama, adăugând că decizia finală va fi una dintre cele mai importante decizii economice din mandatul său.

    Plecarea lui Bernanke, numit la conducerea băncii centrale în 2006 de către preşedintele George W. Bush şi reconfirmat în post în 2010 de către Obama, face obiectul unor numeroase speculaţii, într-o perioadă în care Fed este pe cale să hotărască restrângerea politicii de stimulare a economiei.

    “Preşedintele Rezervei Federale nu este doar unul dintre cei mai importanţi lideri politici din SUA, este şi unul dintre cei mai importanti lideri politici din lume”, a declarat preşedintele Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.