Tag: Franta

  • Hollande a decis să desfiinţeze cu 7.500 de posturi mai puţin în armată, după atentatele de la Paris

    Şeful statului a cerut, astfel, “să se actualizeze până în vară Legea programării militare (LPM)” aferente acestei perioade, potrivit unui comunicat difuzat de către preşedinţie la finalul unei şedinţe a Consiliului Apărării.

    Tăierile vor fi, astfel, cu 30% mai mici decât în proiectul iniţial, care prevedea desfiinţarea a câte 7.500 de posturi pe an în 2015, 2016 şi 2017 şi a 3.500 de posturi în 2018. Începând din acest an, numărul posturilor desfiinţate va fi redus la aproximativ 6.000.

    Preşedintele a anunţat pe 14 ianuarie, când şi-a prezentat urările armatei, că ţinând cont de “situaţia excepţională” creată de atentate, “ritmul reducerii” efectivelor din Apărare urma să fie “revizuit şi adaptat”.

    Adoptată în decembrie 2013, LPM prevede credite în valoare de 190 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2019 şi menţinerea bugetului anual la 31,4 miliarde de euro până în 2016, adică 1,5% din PIB, urmând ca ulterior să crească uşor.

    Această “ajustare” bugetară a fost posibilă cu preţul a numeroase restructurări şi reduceri de efective, care vizau iniţial 33.600 de posturi, în cadrul legii programării aferente perioadei 2015-2019, dar care au fost reduse la aproximativ 26.000.

    Armata franceză număra 280.000 de angajaţi civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 54.000 de posturi au fost deja desfiinţate în cadrul LPM precedente (2008-2014).

  • Patru bărbaţi, inculpaţi şi încarceraţi în Franţa în legătură cu atentatele de la Paris. Aceştia ar fi cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly

    Trei dintre ei sunt urmăriţi pentru că au cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly, ucigaşul unei poliţiste şi autorul luării de ostatici soldate cu patru morţi la un magazin cu specific evreiesc din Paris, a precizat el.

     

  • Parisul şi Berlinul vor să-şi consolideze cooperarea împotriva terorismului cibernetic

    “Este necesar ca riposta noastră să fie comună, europeană, internaţională (…). Ne confruntăm toţi cu aceeaşi provocare”, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la Forumul Internaţional pentru Securitate Cibernetică (FIC), după care a evocat propunerile în domeniul luptei împotriva terorismului ce urmează să fie prezentate miercuri într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri din Franţa.

    În urma atentatelor comise în perioada 7-9 ianuarie la Paris, în care au fost ucise 17 persoane, aproximativ 1.300 de atacuri cibernetice au fost înregistrate contra unor site-uri din Franţa, iar aproximativ 25.000 de mesaje de promovare a urii ori de susţinere faţă de atentate au fost semnalate, potrivit lui Cazeneuve.

    “Adaptarea securităţii noastre la ameninţare” este “un subiect major de reflecţie în rândul serviciilor europene de informaţii”, a adăugat el.

    Ministrul francez a subliniat că grupări jihadiste se folosesc de Internet pentru “propagand㔺i “recrutare” în rândul persoanelor “celor mai vulnerabile” din societate.

    Omologul său german Thomas de Maizières şi-a exprimat voinţa de a “împinge cooperarea mult mai departe”, între organismele specializate în supravegherea Internetului din cadrul ministerelor de Interne din cele două ţări.

    Bernard Cazeneuve a subliniat asupra necesităţii unui compromis cu Parlamentul European (PE) în vederea adoptării rapide a unui Registru cu privire la pasagerii transportatorilor aerieni – numit PNR (Passengers Names Record) – blocat din 2011, din cauza garanţiilor pe care le cer majoritatea eurodeputaţilor în domeniul protecţiei datelor personale.

    Este necesară “găsirea unui acord cu PE în vederea adoptării PNR”, a declarat el. Altfel, “nu putem urmări teroriştii”, a subliniat ministrul. În acest scop, “este necesar să oferim garanţii că suntem capabili să atingem acest echilibru” între respectarea libertăţilor individuale şi securitate, răspunzând astfel îngrijorărilor parlamentarilor.

    Thomas de Maizière a apreciat, la rândul său, că “ar fi o eroare extrem de gravă să se creadă că PNR nu este util” în faţa ameninţării teroriste.

  • Cinci cetăţeni ruşi acuzaţi de pregătirea unor atentate, reţinuţi în Franţa

    Procurorul regional, Yvon Calvet, a declarat că cei cinci suspecţi au fost reţinuţi în localitatea Béziers, unde au avut loc şi percheziţii.

    Atacurile teroriste comise în regiunea Paris în perioada 7-9 ianuarie s-au soldat cu 17 morţi.

     

  • Incident la Paris: O dronă a survolat Palatul Elysee în noaptea de joi spre vineri

    “Reperată imediat” de echipele poliţiei şi jandarmeriei care asigură garda palatului prezidenţial, drona s-a “îndepărtat imediat de Elysee”, situat în centrul capitalei franceze, a precizat sursa citată.

    Potrivit preşedinţiei franceze, o “anchetă judiciară este în curs” în urma acestui incident.

  • Peste 1.300 de atacuri informatice atribuite hackerilor islamişti au avut loc în Franţa

    Ministrul a precizat că a fost dat “un răspuns judiciar comun”, a cărui natură nu a precizat-o. El a subliniat, de asemenea, mobilizarea subdirecţiei poliţiei judiciare franceze care a activat platforma naţională Pharos, unde sunt semnalate în Franţa conţinuturile ilicite legate de Internet şi unde poliţiştii care se ocupă de Internet sunt foarte activi, relatează L’Express, în ediţia electronică.

    De la atentate, ei au supravegheat Internetul “zi şi noapte” pentru a monitoriza consecinţele acestora. Platforma “Pharos a tratat peste 25.000 de semnalări de conţinut ilicit pe Internet”, a declarat ministrul, vorbind despre “atacuri malware” asupra unor site-uri instituţionale şi private.

    Au fost realizate “contacte privilegiate” cu Facebook, Dailymotion sau Google şi au fost depuse “cereri de retragere” a unor site-uri sau înregistrări video “legate de atacurile teroriste”. “Puterea publică trebuie să ia iniaţitiva şi să îşi afirme puterea de a proteja internauţii” în faţa “ameninţărilor”, “în respect faţă de libertăţile publice”, a reafirmat Bernard Cazeneuve.

    Premierul francez, Manuel Valls, i-a cerut marţi ministrului de Interne propuneri “în următoarele opt zile” privind controlul Internetului. “Ele vor trebui să vizeze (…) reţelele sociale, folosite mai mult ca niciodată pentru crearea de contacte şi pentru achiziţii tehnice care să permită trecerea la act”, a asigurat Valls.

  • Faţa nevăzută a masacrului de la Charlie Hebdo: ascensiunea extremismului şi ipocrizia în susţinerea unei publicaţii controversate

    Actuala criză îşi are originea în prăbuşirea hegemoniei europene în Africa de Nord, după Al Doilea Război Mondial, şi nevoia Europei de forţă de muncă ieftină, explică George Friedman, preşedintele Stratfor. Felul în care au luat sfârşit relaţiile imperiale a făcut ca europenii să fie obligaţi să permită migraţia musulmanilor pe continent, iar graniţele permisive ale Uniunii Europene au făcut ca aceştia să se poată stabili după plac. În ceea ce priveşte musulmanii, aceştia nu au venit pentru o transformare culturală. Au venit să muncească şi să facă bani, cele mai simple motive. Apetitul europenilor pentru forţă de muncă ieftină şi apetitul de muncă al musulmanilor s-au combinat pentru a genera o mişcare masivă a populaţiilor.

    Problema este complicată de faptul că Europa nu mai este doar creştină. Creştinismul şi-a pierdut dominaţia asupra culturii europene, în secolele trecute, Europa adoptând doctrina secularismului. Pe continent au fost invitaţi şi primiţi oameni care nu numai că nu împărtăşesc această doctrină a secularismului, dar o şi resping. Ceea ce creştinii văd ca un progres care elimină conflictul sectar, pentru musulmani dar şi pentru unii creştini este pur şi simplu decadenţă, slăbirea credinţei şi lipsă de convingere.

    Zeci de lideri mondiali şi circa un milion şi jumătate de oameni au demonstrat la Paris pentru a deplânge asasinarea a 10 editori şi caricaturişti de la Charlie Hebdo şi a altor şapte oameni, poliţişti şi clienţi ai unui magazin evreiesc, de către trei islamişti radicali născuţi în Franţa, vrând să arate că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa.

    Guvernul preşedintelui francez François Hollande insistă că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită de teama unor noi atacuri. Dar scepticismul a apărut în rândul supravieţuitorilor de la Charlie Hebdo, care resping ca nesincer o parte din sprijinul primit, al celor care consideră publicaţia pur şi simplu ofensatoare, dar şi al unora care contestă respectarea drepturilor omului de către unii dintre cei peste 40 de lideri mondiali participanţi la marşul pentru unitate de la Paris. Între timp, tirajul primului număr al Charlie Hebdo de după atacul armat care i-a decimat redacţia, scos miercuri, 14 ianuarie, a fost mărit de la trei la cinci milioane de exemplare, pentru a face faţă unei cereri excepţionale în Franţa.

    Amploarea fără precedent a marşului de la Paris a vrut să demonstreze că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa. Un eveniment mai elocvent pentru actuala atmosferă europeană ar putea fi însă o contrademonstraţie care a avut loc în Beaucaire, Franţa, condusă de Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional de extremă dreapta. Demonstraţia din Beaucaire s-a încheiat cu intonarea imnului naţional al Franţei şi cu scandarea „Aceasta este casa noastră“.

    Le Pen se află în prima linie a resurgenţei naţionalismului european, al cărui scop este izgonirea de pe pământul natal a celor consideraţi drept musulmani subversivi. La fel ca alţi lideri naţionalişti extremişti, Le Pen profită de îngrijorarea legitimă provocată de islamismul militant – 10.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi în Franţa ca măsură de siguranţă – pentru a eticheta toţi musulmanii ca ostili valorilor culturale şi religioase ale Europei.

    Le Pen aseamănă prezenţa musulmanilor în Franţa cu ocupaţia nazistă, iar programul ei, autoritarist, prevede un moratoriu asupra imigraţiei, reintroducerea pedepsei cu moartea şi o primă politică franceză în domeniul beneficiilor sociale şi angajărilor.

    La mult timp după Al Doilea Război Mondial, fascismul este un spectru care încă bântuie continentul, dar dacă poziţia lui Le Pen şi a altor lideri naţionalişti europeni este fascistă este discutabil, notează Jacob Heilbrunn, editor la The National Interest, într-un articol publicat de Reuters.

     Graniţa între populismul afişat de aceşti lideri şi fascismul deschis al anilor ’20 şi ’30, când Adolf Hitler şi Benito Mussolini exprimau doctrinele superiorităţii rasiale, este una alunecoasă. Istoricii continuă să dezbată dacă Mussolini a fost fascist sau pur şi simplu un naţionalist oportunist.

    Obiectivul real al autoritariştilor de astăzi, politicieni care apelează la dorinţa publică pentru o mână de fier, este să se prezinte ca lideri legitimi care spun ce gândesc oamenii care se tem să o exprime public. Şi aceşti lideri de extremă dreapta sunt tot mai populari. Cartea pe care o joacă este cea a naţionalistului nedreptăţit. Ei îi consideră pe europeni drept victime ale imigranţilor musulmani rapaci.

    Le Pen, britanicul Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei, şi alţii ca ei vor să pară rezonabili şi acceptabili din punct de vedere social, în timp ce vorbesc susţinătorilor lor despre imigranţii paraziţi sociali care fie le fură locurile de muncă, fie trăiesc din ajutoare sociale.

    Spre deosebire de anii ’30, Le Pen şi alţi compatrioţi ai săi nu vorbesc despre exterminarea altor rase. Le Pen evită limbajul demagogic al tatălui său, Jean-Marie Le Pen, fost ofiţer în serviciile secrete în timpul războiului francez din Algeria, care a numit Holocaustul „un detaliu“. Mai mult, Le Pen vrea să atragă votanţii evrei care se tem de terorism. Ea oferă un autoritarism mascat, care etichetează imigranţii musulmani drept noul inamic intern.

    Noul argument naţionalist este că statele europene trebuie să îşi apere valorile tradiţionale prin respingerea himerei liberale a unei Europe unite, unice, cu graniţe deschise. Această politică a recompensat Frontul Naţional în alegerile parlamentare europene din luna mai a anului trecut cu 25% din voturi, iar acest scor este, potrivit analiştilor, în creştere.

  • Un ziar chinez denunţă “indecenţa” ultimei coperte a revistei satirice franceze Fluide Glacial – FOTO

    În ultimul său număr, Fluide Glacial a publicat pe prima pagină o caricatură cu titlul “Pericol galben, şi dacă ar fi deja prea târziu?”, în care un francez conduce pe străzile din Paris o ricşă în care se află un chinez şi o blondă vizibil încântată.

    “Poate că această revistă încearcă să atragă atenţia lumii întregi, urmând exemplul Charlie Hebdo”, a scris cotidianul Global Times.

    “Câtă indecenţă”, a continuat ziarul, apropiat de Partidul comunist chinez, într-un editorial cu titlul “Moda libertăţii de exprimare ar putea agrava conflictele”.

    De la apariţia mişcării “Je suis Charlie”, în reacţie la atentatul care a decimat redacţia săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo, presa chineză critică dur concepţia franceză asupra libertăţii de exprimare, apreciind că Franţa este marcată de conflicte culturale şi religioase în creştere.

    “Nu putem decât să sfătuim societatea franceză să înceteze să mai reprezinte imaginea profetului”, a insistat luni Global Times.

    “Este mai dificil pentru musulmani să îşi schimbe credinţa decât pentru Europa să-şi ajusteze concepţia asupra libertăţii de exprimare. Dacă francezii consideră că o asemenea ajustare ar fi pentru ei un regres, atunci dorinţa lor de libertate de exprimare seamănă cu o religie”, a adăugat cotidianul chinez.

  • Zece trenuri Eurostar anulate, în urma unui nou incident în tunelul de sub Canalul Mânecii

    Acest incident a avut loc în contextul în care traficul era sensibil perturbat, în urma unui început de incendiu, sâmbătă, care a obligat la suspendarea livrărilor.

    “Eurotunnel a avut alt incident de infrastructură, un incident tehnic cu privire la electricitate, către ora 10.00 (11.00, ora României), deci cele două tuneluri au fost reînchise de la ora 10.00 şi până la prânz (13.00, ora României)”, a declarat Nicolas Petrovic.

    Începând de la prânz, traficul a fost reluat într-unul dintre cele două tuneluri, dar “am acumulat întârzieri suplimentare. Asta înseamnă că în această (duminică) după-amiază vom fi obligaţi să anulăm zece trenuri”, a adăugat directorul.

    Numărul trenurilor anulate va fi anunţat pe site-ul Eurostar, iar clienţii afectaţi vor putea să-şi schimbe biletul sau să fie rambursaţi, a adăugat el.

    Trenurile vizate sunt două curse dus-întors Paris-Londra şi trei curse dus-întors Bruxelles-Londra.

  • SONDAJ: Patru francezi din zece susţin evitarea publicării de caricaturi cu Mahomed

    În acest sondaj al Institutului Ifop publicat de către săptămânalul Le Journal du Dimanche (JDD), la o întrebare care aminteşte că “anumiţi musulmani se simt răniţi sau agresaţi de publicarea unor caricaturi cu Profetul Mahomed”, 57% dintre cei chestionaţi afirmă că “trebuie să nu se ţină cont de aceste reacţii şi să continue să se publice acest tip de caricaturi”, în timp ce 42% cred că “trebuie să se ţină cont de aceste reacţii şi să se evite publicarea acestui tip de caricaturi”. Un procent nu a răspuns.

    Jumătate (50%) dintre persoanele chestionate declară că susţin “o limitare a libertăţii de exprimare pe Internet şi pe reţelele de socializare”, în timp ce 49% se opun, iar 1% dintre cei chestionaţi nu au o opinie.

    În total 81 dintre persoanele intervievate susţin “retragerea cetăţeniei franceze celor cu două cetăţenii condamnaţi pentru acţiuni teroriste pe teritoriul francez”, 68% sunt de acord cu “interzicerea revenirii în Franţa a cetăţenilor francezi suspectaţi că s-au dus să se bată în ţări sau regiuni controlate de către grupări teroriste” şi tot 68% privesc favorabil “interzicerea de a ieşi de pe teritoriu a cetăţenilor francezi suspectaţi că vor să se ducă în ţări sau regiuni controlate de grupări teroriste”.

    În schimb, 57% nu susţin “alte intervenţii militare franceze în Siria, Yemen sau Libia”, iar 63% nu se pronunţă în favoarea unei “intensificări a operaţiunilor militare franceze în Irak”.

    Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 16-17 ianuarie, pe un eşantion de 1.003 persoane, şi este reprezentativ pentru populaţia franceză adultă (metoda cotelor).