Tag: cumparare

  • Ţeapă 2.0 ! Românii şi polonezii au un sistem nou prin care îţi fură banii de maşină

    Mulţi dintre noi aleg o maşină second-hand din cauza preţurilor mari pe care le au maşinile noi.Un al doilea motiv este că toată lumea consideră maşina un bun care se depreciază fix a doua zi de la achiziţie. Dacă nu cumpărăm maşina de la o sursă de încredere apropiată, atunci intrăm pe site-uri. Pe oricare am intra funcţionează un nou tip de înşelătorie. Un român care era cât pe ce să ajungă victima acestui sistem a explicat într-o scrisoare tot mecanismul din spatele “scamatoriei” care te lasă fără bani.  

    IATĂ AICI SCRISOAREA ÎN CARE E DESCRIS NOUL MODEL DE ŢEAPĂ ROMÂNEASCĂ VIA POLONIA

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • IKEA recheamă stâlpii pentru sistemul de depozitare ELVARLI ca măsură de precauţie

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat stâlpul pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI să îl dezasambleze şi să îl aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Stâlpul este o parte din sistemul de depozitare deschisă ELVARLI.

    Motivul rechemării produsului este o inserţie incorectă a piuliţei care face dificilă sau imposibilă crearea unei tensiuni suficiente pentru a fixa stâlpul între podea şi tavan. Riscul este ca sistemul de rafturi să se desprindă şi să cadă.

    IKEA nu a primit nicio plângere din partea clienţilor sau sesizări legate de accidentări, şi consideră că riscul producerii unor astfel de incidente este minim. Chiar dacă riscul este considerat scăzut, impactul unui astfel de incident ar putea fi sever şi, de aceea, IKEA ia măsurile de siguranţă necesare şi recheamă stâlpii ELVARLI. Suma plătită pentru produs va fi returnată integral.

    Produsul este rechemat în următoarele ţări: Italia, Olanda, Franţa, Norvegia, Austria, Belgia, Spania, Portugalia, Danemarca, Elveţia, Cehia, Suedia, România, Lituania, Slovacia, Insulele Spaniei şi Finlanda. Nu există produse de la furnizorul afectat în alte ţări. Doar 3.800 de stâlpi au fost vânduţi în toată lumea înainte ca riscul să fie detectat.

    Din magazinul IKEA din Bucureşti au fost cumpăraţi 25de stâlpi pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI, la preţul de 140 lei, începând din vara anului 2016, cu următorul cod de produs: 402.961.70.

    Magazinul IKEA din Băneasa nu mai are aceste produse la vânzare şi nu a primit nicio sesizare de la clienţi în privinţa niciunuia dintre acestea.
     

  • Calea inedită prin care chinezii încearcă să se îmbogăţească

    La începutul acestui an, domnul şi doamna Cai, un cuplu din Shanghai, au decis să-şi pună capăt căsniciei. Motivul nu a fost reprezentat de diferenţe ireconciliabile, ci de bula de pe piaţa imobiliară, scrie Bloomberg.

    Cei doi, care au magazin de articole vestimentare, au vrut să cumpere un apartament cu 3,6 milioane de yuani (532.583 $), pe care să-l adauge celorlalte trei locuinţe pe care le deţin deja. Guvernul local începuse însă, printre alte măsuri menite să combată bula de pe piaţă, să limiteze achiziţiile celor care deţineau deja proprietăţi.

    Prin urmare, cei doi au hotărât să divorţeze.

    “Dacă nu cumpărăm apartamentul ăsta ratăm şansa de a ne îmbogăţi”, a declarat domnul Cai.

    În China, preţurile în creştere ale proprietăţilor inspiră astfel de măsuri disperate, cumpărătorii încercând să acţioneze înainte ca şi alte restricţii să fie impuse. Deşi date recente arată că preţurile au mai scăzut în unele dintre cele mai “fierbinţi” oraşe ca Beijing şi Shanghai, costul locuinţelor noi a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii şapte ani în septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Calea inedită prin care chinezii încearcă să se îmbogăţească

    La începutul acestui an, domnul şi doamna Cai, un cuplu din Shanghai, au decis să-şi pună capăt căsniciei. Motivul nu a fost reprezentat de diferenţe ireconciliabile, ci de bula de pe piaţa imobiliară, scrie Bloomberg.

    Cei doi, care au magazin de articole vestimentare, au vrut să cumpere un apartament cu 3,6 milioane de yuani (532.583 $), pe care să-l adauge celorlalte trei locuinţe pe care le deţin deja. Guvernul local începuse însă, printre alte măsuri menite să combată bula de pe piaţă, să limiteze achiziţiile celor care deţineau deja proprietăţi.

    Prin urmare, cei doi au hotărât să divorţeze.

    “Dacă nu cumpărăm apartamentul ăsta ratăm şansa de a ne îmbogăţi”, a declarat domnul Cai.

    În China, preţurile în creştere ale proprietăţilor inspiră astfel de măsuri disperate, cumpărătorii încercând să acţioneze înainte ca şi alte restricţii să fie impuse. Deşi date recente arată că preţurile au mai scăzut în unele dintre cele mai “fierbinţi” oraşe ca Beijing şi Shanghai, costul locuinţelor noi a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii şapte ani în septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă tendinţă: cumpărături cu abonament

    O ieşire la cumpărături nu mai are farmecul de altădată pentru multă lume; mulţi devin mai comozi sau pur şi simplu nu mai dispun de timpul necesar, aşa că doresc să cumpere ce le trebuie fără mare bătaie de cap.

    Pentru genul acesta de persoane, scrie Financial Times, au apărut abonamentele pentru cumpărături, care pot fi utilizate pentru flori, accesorii sau haine, iar uneori produsele primite pot fi unele surpriză. Un abonament la astfel de surprize oferă Not Another Bill, unde clientul care s-a înscris ori o persoană aleasă de acesta poate primi lunar o cutie cu produse alese cu grijă de un specialist, în care se pot găsi ochelari de soare, creioane de colorat ori un portcard din piele pentru cărţi de vizită.

    Tot cu abonament se poate aranja trimiterea de flori de către Bloomon săptămânal, lunar, ori când doreşte clientul. Glossybox trimite cinci produse cosmetice de lux pe lună pentru femei, iar Birchbox face acelaşi lucru, dar se adresează şi bărbaţilor. Există şi alte servicii care trimit abonaţilor aparate şi lame de ras, şosete ori cămăşi. Unele magazine mai includ în abonament şi asistenţă din partea unui consultant de modă care să ajute clienţii să aleagă, după care aceştia primesc periodic „actualizări“ ale garderobei.

    Modelul de business se pretează, spun cei din domeniu, cel mai bine pentru cumpărarea unor articole care se folosesc o perioadă scurtă de timp, cum ar fi cosmeticele, tricourile, cămăşile ori articolele vestimentare pentru copii, existând, de altfel, deja şi servicii dedicate părinţilor care vor să se asigure că cei mici au tot timpul ceva nou.

  • Nissan achiziţionează Mitsubishi şi devine ce-l de-al treilea grup auto din lume

    Nissan a anunţat oficial că a cumpărat 34% dintre acţiunile Mitsubishi. Tranzacţia a fost anunţată încă din luna mai, dar a fost finalizată ieri după ce a primit acordul autorităţilor japoneze. Astfel, Mitsubishi devine membru al Alianţei Renault-Nissan care devine cel de-al treilea grup auto în funcţie de vânzările globale, 10 milioane de vehicule vândute estimate pentru 2016.

    În primăvară Nissan a anunţat că va cumpăra acţiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Calos Ghosn, preşedinte şi CEO al Nissan şi Renault, va conduce consiliul de administraţie al Mitsubishi Motors, în timp ce Osamu Masuko va rămâne preşedintele şi CEO-ul companiei.

    “Unul dintre motivele pentru care am vrut ca domnul Masuko să rămână CEO a fost faptul că am vrut ca oamenii de la Mitsubishi să ştie că Mitsubishi va rămâne Mitsubishi, nu o subsidiară a Nissan”, a declarat Ghosn.

    Astfel Alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi intră în top trei al celor mai mari producători auto, după Toyota (10,15 milioane de unităţi), Volkswagen (9,93 milioane) şi General Motors Company (9,8 milioane).

  • Ce preţuri au magazinele ANAF şi cum îţi poţi cumpăra o maşină sau o casă care a fost confiscată

    La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri.

    Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.

    De exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.

    Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?

    Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Broker credite: Românii ar trebui să îşi cumpere o casă doar dacă au un avans de 15-20% minim. Nu au educaţia de a economisi

    Românii nu au educaţia de a economisi, iar dacă ar reuşi să strângă un avans de 15-20% la credite şi rata de default ar fi mai mică, este de părere brokerul de credite Mircea Petrilă.

    “În ţara noastră oamenii nu au educaţia de a economisi. De exemplu să nu îşi cumpere o casă decât atunci când au un avans de 15-20%. În felul acesta fac şi un exerciţiu personal: «Sunt în stare să economisesc?», spune Petrilă.

    În prezent, un apartament de 60.000 euro necesită un avans de 12.000 euro, iar 48.000 euro este o sumă pe care o poţi obţine foarte uşor, explică brokertul. ”Deci este suficient să ai un venit de 2.000 lei, iar rata va fi în jur de 1.000 de lei“, spune el.

    În prezent, clienţii care solicită credite ipotecare sunt interesaţi ce fel de apartamente îşi cumpără, ce se întâmplă cu banii şi dacă merită să investească pe o perioadă de 20 sau 30 de ani.

    Luna aceasta a fost o nebunie cu programul Prima casă. Există deja două bănci, respectiv BCR şi Raiffeisen, care şi-au terminat creditele înainte de a primi bani. Am fost şi la ING, iar ei au deja o cerere de 2.000 de dosare, dintre care trebuie să accepte doar 400.“, a mai spus Petrilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro