Tag: CEO

  • Hobby de CEO: Anca Bidian, CEO Kiwi Finance: „Dacă nu ai pasiune, mai bine nu intri în joc, nici în sport, nici în afaceri”

    Anca Bidian conduce Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, companie pe care a înfiinţat-o în anul 2003 şi care, iniţial, s-a numit Gemini Capital. Compania a încheiat 2014 cu o cifră de afaceri de 6,3 milioane de lei şi un volum de credite intermediate de 300 de milioane de lei, mai mult cu 11% faţă de anul precedent. Cifra de afaceri a fost în creştere cu 10% faţă de 2013.

    La finele lunii august 2015, Kiwi Finance avea aproximativ 300 de consultanţi şi o reţea de 65 de sucursale. Valoarea creditelor intermediate se ridică la 700 de milioane de euro. Volumul de credite intermediat în primele nouă luni din 2015 are o valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, în creştere cu 45% faţă de perioada similară din 2014.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestei activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Principalul meu hobby a fost să am hobby-uri. Unele dintre ele s-au schimbat de-a lungul timpului, dar dacă ar trebui să le aleg pe cele mai reprezentative aş spune: citit, bridge, schi, colecţii (schimb obiectele, dar colecţionez cu aceeaşi pasiune). De-a lungul timpului am colecţionat miniaturi, clopoţei, figurine, globuri pământeşti, magneţi, obiective reprezentative ale ţărilor / oraşelor vizitate, jucării de pluş, maşinuţe, sticle de diverse forme, obiecte vechi. Îmi place să merg în orice târg de vechituri şi am o pasiune dintotdeauna pentru Monchhichi, cea mai simpatică maimuţică din lume. Iar cea mai valoroasă „colecţie” pe care o am sunt prietenii mei.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Pasiunea. Dacă nu ai pasiune, mai bine nu intri în joc, nici în sport, nici în afaceri. De aceea cred că afacerile care au viaţă (nu numai proceduri) şi sunt poveşti de succes sunt în esenţă hobby-uri pentru cei care le-au creat.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În mod direct poate fi, dar nu este obligatoriu.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Pasiunea, anduranţa şi disciplina.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Fair play, respect, efort, antrenament, anduranţă, ambiţie, competitivitate.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Scuba diving.

    Înainte de a intra în sectorul financiar, Anca Bidian a lucrat în sectorul IT în Toronto. În cei şapte ani petrecuţi în Canada, a fost programator şi project manager pentru Globe-Tek Corporation, o companie specializată în soluţii informatice de gestiune şi management, înfiinţând ulterior compania de consultanţă Actis Consulting, specializată pe probleme de legislaţie canadiană şi programe de studii. Este inginer informatician de profesie, dar a urmat şi o serie de cursuri de specializare în economie, management şi legislaţie. Din 2007 în acţionariatul Kiwi Finance a intrat şi fondul de investiţii Oresa Ventures.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Încredere
    CARTE: Cititul este unul dintre hobby-urile mele, nu am putut niciodată să reduc preferinţa la o singură carte. Am o bibliotecă întreagă de cărţi preferate.
    PERSONALITATE: Steve Jobs
    SPORTIV: Ivan Patzaichin

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • CEO-ul care a renunţat la acţiuni în valoare de 14 milioane de dolari pentru a le oferi angajaţilor

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, a renunţat la acţiunile, în valoare de 14 milioane de dolari, pe care trebuia să le primească bonus pentru a le oferi angajaţilor, informează Business Insider. Mişcare care sigur va îmbunătăţii moralul angajaţilor după ce preţul acţiunilor LinkedIn au scăzut cu 40% după raportul de la finalul lunii februarie, de la 192 de dolari pe acţiune la 108 dolari. După acest anunţ preţul a crescut la 119 dolari.

    “Jeff a decis să renunţe la bonusul anual, iar, în schimb, a decis să dea acţiunile către angajaţii LinkedIn”, a declarat un reprezentant al companiei. De asemenea, compania a confirmat că este pentru prima dată când Weiner face acest lucru.

    Totuşi Jeff Weiner nu este primul CEO de la o companie de tehnologie care face acest lucru.Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a renunţat la 1% din companie şi le-a donat acţiunile angajaţilor.
     

  • De ce nu mai avem femei de serviciu şi contabili? Pentru că acum avem cleaning personal şi CFO

    Patronii români au în majoritate aspiraţii occidentale, dovadă fiind denumirile cel puţin originale, cu iz de business ca în filme, în care investitorii subliniază că sunt “owneri” sau CEO, iar afacerile lor au denumiri pompoase, cu pretenţii de multinaţională, potrivit unei analize a KeysFin, informează Mediafax.

    Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme active, 11.595, poartă denumirea de “Consulting”, iar alte 9.700 includ numele “Invest”. Denumiri foarte populare la români sunt şi “Construct” (8.856), “Trans” (8.272), “Company” (6.851), “Design” (6.212) şi “Internaţional” (6.122).

    Pe lista celor mai populare denumiri de firmă se mai află Star, Tech, Business, Trading, Management, Media, Expert, Soft, Concept şi Logistic, toate aflate pe cărţile de vizită a peste 100.000 de societăţi comerciale.

    Nu lipsesc şi denumiri precum Best, Smart, Industrial, Marketing, Universal, Super, West, Fast, Gold şi Mega.

    “Acestea denumiri, cel mai des întâlnite, dovedesc faptul că investitorii români, indiferent că au un PFA, un SRL sau un SA, încearcă să-şi asigure un capital de imagine cât mai solid, să dovedească, în primul rând prin denumire, stabilitate şi seriozitate. Că peste 90% dintre firmele din România au sediile sociale în apartamente de bloc, asta este altă problemă”, spun analiştii de la KeysFin.

    Un fenomen tot mai întâlnit în economie îl reprezintă şi înfiinţarea unor companii în afara ţării, la Londra, Paris, în SUA sau în paradisurile exotice, tocmai pentru a sugera potenţialilor parteneri faptul că au de-a face cu firme serioase, nu cu “business-uri de buzunar”.

    “Owner, CEO, manager, business developer, CFO, project manager, asistent manager, etc. Nu prea mai avem directori, contabili şefi, secretare, directori de personal, responsabili aprovizionare, gestionari, magazioneri etc.. Acum femeia de serviciu a devenit cleaning personal, secretara este obligatoriu asistent manager, iar contabilul este CFO. Sunt alte exemple care dovedesc aspiraţiile occidentale ale românilor şi modul în care încearcă să-şi cosmetizeze originea mioritică, cu parfum socialist”, spun experţii KeysFin.

    Potrivit studiului KeysFin, cel mai des întâlnit nume tradiţional este Mioriţa, o denumire aflată pe frontispiciul a peste 170 companii înregistrate la Registrul Comerţului.

    În rest, cele mai multe au denumiri de flori precum Magnolia, Crinul şi Crizantema, de păsări (Albatros, Condor) sau alte denumiri care au legături cu aşteptările oamenilor de afaceri, de la Favorit, Splendid, Elixir, Nirvana, Talisman, Fortuna, Orizont, Unic, Actual, Viitorul, Ascendent, la Cristal, Diamant şi Briliant.

    Studiul KeysFin privind denumirile firmelor a luat în calcul cele 549.427 de firme înregistrate şi active la nivelul anului 2014.

    KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească.
     

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Hobby de CEO: Cătălin Olteanu, FM România: „Se vede când nu există etică în sport sau afaceri şi, în timp, lipsa ei se plăteşte”

    Cătălin Olteanu este director general al FM România, companie de logistică cu afaceri anuale de 24 de milioane de euro şi clienţi din farma, sănătate, produse de larg consum şi retail. Anul trecut, FM a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, iar pentru 2016 şi-a propus să mai cumpere trailere, să mărească unul din depozite. Compania are două platforme proprii în Petreşti, judeţul Dâmboviţa, şi în Dudeştii Noi în judeţul Timiş, cinci huburi de distribuţie (Dudeştii Noi, Cluj, Petreşti, Chiajna şi Bacău), 450 de angajaţi şi 55.000 mp² de depozite pe teritoriul României.

    Ce hobby aveti şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Îmi place să schiez, să mă dau cu bicicleta şi să înot; pe toate le fac de mic, am crescut într-un oraş de munte, iar pe munte erau vreo trei lacuri… Deci iarna schiam şi vara înotam.
    În fiecare an încerc să îmi fac timp de mers la schi, în concediu şi în weekenduri prelungite, iar de bicicletă şi înot îmi fac timp la final de săptămână.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    În cazul meu sportul ajută la deconectare. După o săptămână de şedinţe multiple, nervi nervoşi, negocieri, cifre şi altele, când înot sunt doar eu cu mine. Nu aud pe nimeni, pot să mă gândesc la ce vreau eu. Iar dacă merg cu bicicleta, ascult muzică şi îmi fac damblaua.
    La schi de obicei merg cu amicii, deci… deconectare şi petrecere.
    În plus, pentru fiecare dintre aceste mici plăceri există câte o comunitate de pasionaţi, cu care interacţionez, şi care uneori ajută şi în carieră.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În primul rând e benefic pentru fiecare om să aibă un hobby, ceva al lui, care să îl deconecteze. Dacă hobby-ul îl duce într-un mediu în care îi găseşte şi pe partenerii de afaceri e şi mai bine, pentru că e mult mai uşor să legi o relaţie într-un mediu informal, în care toţi încearcă să se simtă bine.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    În general sporturile de echipă sunt cele care dau regulile folositoare în afaceri – munca în echipă, etica în business, spiritul de competiţie.
    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Etica! Atunci când nu există se vede, şi, în timp, lipsa ei se plăteşte.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Nu cred să fie ceva ce să nu încerc, dar sunt unele chestii cu care nu m-am prea înţeles, de exemplu motociclism…

    De-a lungul carierei sale, Cătălin Olteanu-Heel a parcurs mai multe domenii: a pornit ca inginer proiectant în industria de armament, a trecut apoi în zona managementului de programe, ajungând manager de marketing. Următorul pas a fost în cadrul Solectron România, o firmă pe care o consideră mai degrabă şcoală decât un loc de muncă. Drumul său în acea firmă a plecat de la customer support engineer, a trecut apoi prin diverse funcţii până la cea de manager de operaţiuni a activităţilor de la Timişoara. În 2006 a decis să intre în firma FM Logistic, la recomandarea unui amic; a început ca manager de transport, a urcat alte câteva trepte – cea de manager regional pentru operaţiunile de la Timişoara, iar de la începutul lui 2010 este director general.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Fun!
    CARTE: „The goal”, de Elyahu Goldratt
    PERSONALITATE: Winston Churchill
    SPORTIV: Herman Maier

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing: “În viaţa profesională trebuie să fii oricând pregătit pentru „expect the unexpected“

    Felix Daniliuc, director general al Raiffeisen Leasing IFN

    Cu o experienţă de peste 20 de ani, Felix Danilic conduce Raiffeisen Leasing, companie cu afaceri de circa 100 de milioane de euro anual, al cărei obiectiv pentru acest an este creşterea finanţărilor acordate într-un ritm cel puţin egal cu piaţa, de circa 15-20%. Daniliuc a preluat funcţia actuală în 2010, este preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România şi membru al Fundaţiei Liderilor de Afaceri din România (RBLS). În 2015, Felix Daniliuc ocupa locul 42 în catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România şi poziţia cu numărul 7 în topul celor mai admiraţi finanţişti.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Eram în 2008 şi ajunsesem să construiesc o echipă de 800 de agenţi de vânzări directe. În momentul în care criza economică a devenit o certitudine, am primit sarcina de a redimensiona echipa la un număr de 300 de oameni.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat din această experienţă că în viaţa profesională trebuie să fii oricând pregătit pentru „expect the unexpected“.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Accept orice greşeli cât timp nu se repetă şi oamenii care greşesc demonstrează că au învăţat ceva din acestea.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Pilot.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Balerin. Nici până la această vârstă nu am învăţat cum se practică baletul… Mă refer aici la viaţa profesională.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    1. RĂBDARE – cariera reprezintă de fapt viaţa profesională şi, ca şi în viaţă, nu putem să ne naştem bătrâni şi înţelepţi. Este necesar (şi firesc) să fie parcurse etapele copilăriei, adolescenţei, maturităţii şi înţelepciunii profesionale. Cu atât mai mult în domeniul bancar, unde contează percepţia clienţilor. Este nevoie de profesionalism, iar pentru a deveni un profesionist este nevoie (şi) de răbdare pentru a înţelege şi a şti ce şi cum!

    2. SIMPLITATE Şi AUTENTICITATE – un astfel de comportament reprezintă o oportunitate fantastică de diferenţiere. Mai ales în domeniul financiar-bancar, unde, în primul rând, vrem să transmitem încredere. Tot ceea ce este complicat sau sofisticat este şi greu de înţeles!

    3. DISCIPLINĂ ŞI RIGUROZITATE – ambele trăsături comportamentale sugerează precizie, exactitate, calitate, execuţie, adică parte din acele elemente care în domeniul bancar ajută la câştigarea încrederii din partea clienţilor. Ar fi greu de imaginat o carieră de succes în banking, de exemplu (domeniu în care se lucrează cu cifre, deci precizie), afişând un comportament de „artist“, explicând clienţilor costul unei finanţări în nuanţe de interpretare personală.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Sunt două – „încredere“ şi „autenticitate“.
    CARTE: Şi aici sunt două – „Pollyanna“ de Elleanor H. Porter şi „Selling the Wheel“ de Jeff Cox.
    PERSONALITATE: Maica Tereza
     

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”

     

  • CEO-ul Ryanair, despre TAROM: ”Va fi dificil pentru companie să supravieţuiască din cauza implicării politice în management” – VIDEO

    ”Dacă nu exista TAROM, Ryanair nu ar fi existat. În primii trei-patru ani ai Ryanair foloseam aeronave, piloţi şi ingineri ai TAROM, erau excepţionali. Fără ajutorul TAROM în primii ani de existenţă ai Ryanair, compania nu ar fi supravieţuit”, a descris Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair, colaborarea ce a existat între compania pe care o conduce şi TAROM.

    În 1986, Ryanair închiria aeronave Rombac 1-11, dar folosea şi piloţi şi ingineri români, potrivit CEO-ului companiei. Sosit în România după mai bine de trei decenii, O’Leary a declarat că nu se află în poziţia de a oferi sfaturi companiei naţionale româneşti şi că este pesimist în ce priveşte soarta operatorului. ”Cred că este foarte dificil pentru TAROM să supravieţuiască în condiţiile actuale de piaţă din mai multe motive: este o companie mică în termeni europeni şi apoi, cred că este foarte dificil din cauza managementului TAROM, unde există implicare politică. Majoritatea operatorilor aerieni, fie că vorbim despre Air France, Lufthansa, British Airways, Ryanair – toate sunt companii private, nu avem implicare politică. Nu sunt în măsură să dau sfaturi companiei TAROM, sper să supravieţuiască, dar va fi o mare provocare pentru TAROM să supravieţuiască în următorii 5-10 ani dacă nu găsesc o modalitate prin care să se alieze cu operatori mari precum Lufthansa,  AIG sau Air France şi să alimenteze cu pasageri unul dintre hub-urile lor. (…) Urăm numai bine TAROM şi vom fi mereu îndatoraţi companiei.”