“Anul 2014 este un orizont mult peste disputele actuale de campanie electorală, dar cred că ce se întâmplă după 2014 şi până în 2020, atât cu fondurile pe care le vom primi pentru politica agricolă comună, cât şi cele pentru coeziune influenţează viaţa fiecărui cetăţean român (…) Vreau să amintiţi de fiecare dată că România a cerut mai mult chiar decât a fost trecut în propunerea Comisiei Europene, dar propunerea, susţinută şi de Parlamentul European, este una corectă”, a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. El a reluat ideea că, în 2014, dată de la care este calculat bugetul din partea UE, preşedintele Traian Băsescu se va afla la pensie. Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020, iar deputaţii vor dezbate în plen cazul Trăşculescu la ora 12.
Tag: buget
-
Financial Times: UE face planuri de buget fără Marea Britanie
Atât oficiali UE cât şi diplomaţi ai statelor membre au analizat fezabilitatea juridică şi tehnică pentru un astfel de buget, au declarat surse apropiate situaţiei, înaintea unui summit care începe, joi, la Bruxelles, unde cei 27 de şefi de state sau guverne ai statelor membre vor încerca să ajungă la o înţelegere asupra bugetului pe termen lung, potrivit Financial Times. Perspectivele acestei întâlniri au devenit mai puţin optimiste în ultimele zile, scrie Financial Times. Mai mulţi diplomaţi au ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii şi se aşteaptă la un eşec. “Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică”, a spus un oficial.
-
Muncile lui Obama. Ce îl aşteaptă în al doilea mandat
Comentatorul de la UBS anticipa însă că politicienii vor ajunge la un compromis în privinţa problemei nr. 1 – vârful de deficit bugetar care se profilează la anul (800 mld. dolari), acum că reducerile de taxe pentru americanii cu venituri mari, inaugurate în era Bush şi prelungite de Obama în 2010 vor expira, concomitent cu reducerile de impozite pe salarii instituite de Obama. În perspectiva negocierilor ce încep în această săptămână, democraţii invocă exit poll-urile care arată că majoritatea americanilor sunt în favoarea unor taxe mai mari pentru cei bogaţi. Republicanii, în schimb, care controlează şi în actuala legislatură Camera, speră şi acum ca majorarea veniturilor la buget să se facă pe seama reducerii cheltuielilor statului pentru programe sociale.
Un compromis va fi greu de realizat însă, din moment ce Congresul rămâne cam cu aceeaşi configuraţie ca în legislatura precedentă, cu o Cameră dominată de republicani şi un Senat dominat de democraţi, ceea ce până acum a însemnat doar luni întregi de certuri chinuitoare, finalizate de obicei cu cedarea democraţilor în faţa ameninţărilor republicane cu blocarea completă a procesului legislativ dacă nu obţin ceea ce vor. Economistul Paul Krugman îl sfătuieşte pe preşedinte, într-un editorial din The New York Times, să nu mai cedeze, în numele sperietorii false că dacă nu se rezolvă chestiunea deficitului în sensul dorit de republicani (deci cu o nouă prelungire a tăierilor de taxe pentru americanii bogaţi), America ar intra în recesiune. De data aceasta nu mai avem de-a face cu un risc iminent de blocare a bugetului şi a cheltuielilor, ca în cazul negocierilor de anul trecut pe marginea majorării plafonului datoriei externe, astfel încât Obama are acum mai mult spaţiu de manevră şi ar trebui să-l folosească spre a pune capăt tacticilor de “şantaj” folosite de republicani, susţine Krugman.
În politica externă, prima acţiune a lui Barack Obama a fost să anunţe sancţiuni contra unor miniştri şi instituţii din Iran suspecte că au persecutat ziarişti şi au blocat accesului la internet pentru iranieni. Analiştii estimează însă că prioritatea lui Obama în al doilea mandat nu va fi deloc Orientul Mijlociu, în ciuda speranţelor Israelului, rămase nesatisfăcute din vremea primului mandat, ci Asia, unde obiectivele Americii sunt construirea unei relaţii de cooperare cu China în locul uneia de confruntare, promovarea Indiei ca putere regională şi exploatarea oportunităţilor economice de pe continent.
Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie cu un avantaj net în faţa contracandidatului său Mitt Romney. După anunţarea, sâmbătă, a rezultatelor din Florida, ultimul stat care mai rămânea să comunice bilanţul voturilor, Obama conduce cu 332 la 206 în cazul voturilor electorale şi cu 50,5% la 47,9% la votul popular.
-
Criza datoriilor europene i-a lovit şi pe birocraţii UE
Dincolo de problema cu administraţia, Berlinul vrea şi ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul naţional brut agregat al UE, faţă de planul CE de 1,05%, iar Londra a ameninţat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creştere care depăşeşte inflaţia. Lucrurile urmează să fie tranşate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.
În acelaşi timp, Grecia pare să fi obţinut tacit de la “troica” creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerităţii, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB creşte de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu “troica” pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanţare se încheie la 12 noiembrie.
-
Statele UE vor dezbate o reducere de cel puţin 50 miliarde euro la bugetul pe termen lung al Uniunii
Reducerea va fi propusă în cel mai recent plan de negociere privind cheltuielile blocului comunitar în perioada 2014-2020, dar vor fi probabil insuficiente pentru a mulţumi Marea Britanie, Germania, Franţa şi alţi contributori neţi, potrivit CNBC.
Aceste state vor limite stricte privind cheltuielile UE, care să reflecte austeritatea impusă de guvernele naţionale din cauza îndatorării, şi au cerut reducerea cu 100-200 miliarde de euro a bugetului propus de Comisia Europeană.
Propunerea va nemulţumi, probabil, Polonia şi alte state intrate recent în Uniunea Europeană, care sunt beneficiari neţi de fonduri europene şi se opun oricăror tăieri de cheltuieli.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care sunt cele cinci ministere care câştigă de pe urma ei
Suma respectivă este formată, pe sold, din 908,2 milioane lei, sume încasate din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonia mobilă, reprezentând echivalentul a 204,1 milioane euro, şi 450 milioane lei, sume rezultate din mecanismul specific pentru reducerea arieratelor la autorităţile locale.
Pe cheltuielile bugetului general consolidat, suma de 1,354 miliarde de lei alocată suplimentar este destinată, în principal, pentru: 628,8 milioane lei către bugetele locale pentru plată de arierate şi a altor cheltuieli ale acestui buget, 450 milioane lei alocate bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante ale unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, şi 400 milioane lei alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru combaterea efectelor secetei din acest an şi acordarea de avansuri aferente plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2012 au fost reduse pe sold cu 1,104 miliarde lei, iar cheltuielile au fost majorate cu 343,9 milioane lei. Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminuează cu 46,7 milioane lei.
Pentru bugetele locale se suplimentează sumele defalcate din TVA cu 1,07 miliarde lei, pentru: finanţarea programului Cornul şi Laptele, finanţarea şcolilor pentru clasa pregătitoare, finanţarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi grave şi ale asistenţilor lor, achitarea obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de energie termică pentru populaţie, avansuri pentru stocurile de cărbune, păcură şi de combustibil lichid uşor pentru sezonul rece, achitarea arieratelor.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012 se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 136,4 milioane lei. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează 150 milioane lei care se utilizează pentru plata obligaţiilor restante, reprezentând bunuri şi servicii achiziţionate, cu termen de plată mai vechi de 90 de zile, ale unităţilor sanitare publice cu paturi, indiferent de reţeaua sanitară din care fac parte, cu prioritate ale spitalelor din reţeaua regională de spitale de urgenţă.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează pe total cu 4,8 milioane lei, ca urmare a diminuării CASS cu 180,4 milioane lei şi a majorării subvenţiei acordate din bugetul de stat cu 175,6 milioane lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează pe total cu 70 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor aferente sistemului public de pensii cu 69,1 milioane lei.
Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 205 milioane lei, ca urmare a diminuării subvenţiei acordate din bugetul de stat. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se diminuează, pe sold, cu suma de 65,7 milioane lei, diminuare determinată de reducerea transferurilor acordate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 201 milioane lei.
Pe ansamblu, atât veniturile totale ale bugetului general consolidat, cât şi cheltuielile cresc cu 0,3% din PIB, deficitul bugetului general consolidat rămânând la nivelul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile financiare internaţionale. “Pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei: faţă de anul trecut am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Ne încadrăm şi ne vom încadra până la sfârşitul anului în cea mai mare scădere procentuală a deficitului unei ţări din UE. Practic am înjumătăţit deficitul de la 4,4% în 2011, la 2,2% în 2012. În toate discuţiile pe care le am cu prim-miniştrii din UE, această înjumătăţire a deficitului stârneşte uimire, ca să nu spun altfel. Însă erau necesare aceste măsuri, foarte dificil de aplicat atunci când eşti la guvernare”, a declarat premierul Victor Ponta.
Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare sunt:
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale;
– Ministerul Administraţiei şi Internelor – 152,5 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor; plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012; cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor, etc; alocaţii pentru Programul Schengen.
– Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor; subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; credite externe rambursabile prin Proiectul “Reforma sistemului judiciar”; cheltuieli de capital pentru instanţe;
– Ministerul Afacerilor Externe – 11 milioane de lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale; cheltuieli de personal;
– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 10 milioane de lei pentru investiţii.
-
În spatele tiparniţei BCE
Va fi creat şi un buget nou al zonei euro, finanţat din viitoarea taxă pe tranzacţii financiare şi cu rolul de a finanţa proiecte de infrastructură în ţările membre cu probleme, în condiţiile în care acestea acceptă să renunţe însă, în favoarea Bruxellesului, la atributul suveranităţii în materie fiscală şi de reforme structurale (nu şi la suveranitatea politică, atâta vreme cât declaraţia reuniunii precizează că numai membri ai Parlamentului European din ţările implicate pot lua decizii care afectează strict o regiune sau alta).
Mult mai puţine progrese au fost făcute în privinţa chestiunii recapitalizării directe a băncilor prin Mecanismul European de Stabilitate. Germania insistă ca recapitalizarea directă să fie posibilă doar după intrarea în vigoare a supravegherii bancare unice, dar discuţia urmează să fie reluată la reuniunea din 3 decembrie a Eurogrupului.
Cert e că, din toate reuniunile la vârf ale liderilor europeni din 2010 încoace, aceasta a fost cea mai relaxată, fără ameninţarea pieţelor financiare la uşă, ceea ce e strict meritul BCE şi al Rezervei Federale, a căror generozitate faţă de pieţe a mai înlăturat din aerul uzual panicat al analiştilor bancari atunci când comentează perspectivele economiei UE. În spatele tiparniţelor BCE şi Fed însă, starea economiilor sugrumate de austeritate rămâne la fel de rea, reflectată în noile proteste violente din Grecia şi în anunţul de grevă generală convocată de sindicate la 14 noiembrie în Grecia, Portugalia, Spania şi Italia.
-
S-au găsit şi banii pentru bugetul sfârşitului de an
Până acum, deficitul fiscal s-a menţinut în graficul convenit cu FMI, ajungând la sfârşitul lui august la 1,17% din PIB, în principal ca efect al clasicei pârghii de tăiere a investiţiilor. Acum, Guvernul taie din nou, aşa cum a făcut şi la rectificarea din august, în principal de la ministerele Muncii (65,6 mil. lei), Economiei şi Finanţelor, dar şi de la instituţiile considerate favorabile preşedintelui Băsescu (ICCJ, CSM, ANI), în timp ce beneficiarul absolut al rectificării este Ministerul Agriculturii (400 mil. lei), urmat la mare distanţă de MAI şi Sănătate, precum şi de câteva instituţii favorite de Guvern (SRI, SGG).
În total, pentru anul în curs, planul bugetului consolidat prevede venituri mai mari cu 1,35 mld. lei (unde creşterea încasărilor la bugetele locale compensează reducerea veniturilor la bugetul de stat) şi cheltuieli mai mari tot cu 1,35 mld. lei, astfel încât deficitul bugetului consolidat rămâne la 13,6 mld. lei, adică 2,2% din PIB. Creşterea economică estimată pentru acest an este de 1%.
Finanţele au explicat că scopul principal al realocărilor de bani nu e acela de a umple celebra gaură neagră schiţată de premierul Ponta când a spus că pentru ultimele 45 de zile ale anului nu mai sunt bani în vistierie fiindcă guvernul Boc a proiectat prost bugetul, ci acela de a onora o serie de cheltuieli care fac fie obiectul angajamentelor sociale (ex. pentru pensionarii din apărare şi ordine publică), fie al discuţiilor cu FMI (stingerea arieratelor înregistrate de autorităţile locale).
-
Andronescu: Bugetul educaţiei pe 2013 va fi mai mare, trebuie să atragem bani şi din alte resurse
Ecaterina Andronescu a declarat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că a discutat la nivelul Guvernului ca banii europeni să meargă în mai mare măsură spre educaţie, spre formarea continuă a cadrelor didactice. “Bugetul Educaţiei va fi mai mare în 2013 decât cel din acest an, care a fost unul dintre cele mai mici bugete de mulţi ani încoace şi care a produs numeroase nerealizări. În afară de buget, trebuie să atragem spre minister şi bani din alte resurse. Acum construim cu Ministerul Finanţelor un proiect cu Banca Mondială, cu bani rambursabili în timp. Îl construim cu încrederea că acei bani se vor transforma în beneficii asupra învăţământului. De asemenea, încep negocierile pentru fondurile europene din perioada 2013-2017 şi am discutat cu ministrul Afacerilor Europene şi la Guvern să încercăm ca resurse care vin din bani europeni să meargă în mai mare măsură spre educaţie, infrastructură, logistică, iar banii pentru resursele umane să meargă cu prioritate spre învăţământ. Cred că procesul de formare continuă a cadrelor didactice nu este o glumă. Îmi pun speranţe în banii europeni în formarea profesională a cadrelor didactice”, a spus Ecaterina Andronescu.
-
Vara asta n-am dormit deloc
Mai exact, tot mai mulţi preferă să se relaxeze călătorind, în loc să încerce să facă economii cu orice preţ, arată un studiu recent publicat de două firme de marketing şi cercetare din SUA, MMGY Global şi Harrison Group. Deşi nu toţi cei chestionaţi pentru realizarea studiului se pot lăuda că li s-a îmbunătăţit situaţia materială, numărul celor foarte atenţi la cheltuieli a scăzut, iar bugetul mediu alocat vacanţelor a crescut.
Mai mult, 34% dintre respondenţi au declarat că mai întâi aleg locul vor să meargă, iar apoi se gândesc la cât vor cheltui pentru vacanţa programată. Autorii studiului au constatat, de asemenea, că ponderea americanilor care spun că au optat pentru cazare în condiţii de lux a urcat la 26% de la 15% anul trecut.