Tag: psd

  • Sondaj: Gabriela Firea ar câştiga alegerile cu 45%, urmată de Nicuşor Dan şi Robert Turcescu

    Gabriela Firea (PSD) ar câştiga alegerile de duminică pentru Primăria Capitalei cu 45%, fiind urmată de Nicuşor Dan (USB) cu 25%, iar pe locul trei s-ar plasa Robert Turcescu (PMP) cu 11%, în timp ce candidatul PNL, Cătălin Predoiu, ar fi abia pe locul patru cu 10%, potrivit unui sondaj IRES.

    Potrivit sondajului realizat la comanda Digi24, prezenţa la scrutinul din 5 iunie, 62 la sută sunt siguri că vor merge la vot, iar 10 la sută declară că nu vor vota.

    Opţiunile în rândul celor care au spus că vor merge sigur la vot sunt următoarele: Gabriela Firea, Alianţa PSD+UNPR – 45%, Nicuşor Daniel Dan, USB – 25%, Robert-Nicolae Turcescu, PMP – 11%, Marian-Cătălin Predoiu, PNL – 10%, Cătălin-Ioan Berenghi, independent – 4%, Daniel-Constantin Barbu, ALDE – 2%, Adrian Severin, PDS – 2%, Mihai-Bogdan Diaconu, PRU – 1%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ar putea avea un nou premier tehnocrat după alegerile legislative

    România ar putea avea din nou un premier tehnocrat dacă după alegerile din toamnă niciun partid nu va câştiga majoritatea necesară pentru a forma un guvern, a afirmat Laurenţiu Ştefan, consilier pe politică internă al preşedintelui Iohannis, la evenimentul Reuters Eastern Europe Investment Summit, scrie Mediafax

    Fosta coaliţie de guvernare, condusă de PSD, are şanse să obţină un scor bun la alegerile legislative, dar este puţin probabil să câştige suficient sprijin pentru a forma un guvern, a declarat, miercuri, consilierul prezidenţial.

    PSD şi PNL, cele mai mari două partide din Romania, vor obţine aproximativ 32-35 la sută din voturi la alegerile legislative, fapt ce nu le va asigura majoritatea necesară pentru a propune un premier, potrivit lui Laurenţiu Ştefan.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, adică dublu decât în primă instanţă, în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referedumului, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite,
    Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în faţa instanţei în procesul Referendumului că se consideră nevinovat “Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea.

    Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca “un moft, nu ca un drept”.
    În primă instanţă, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

  • EXCLUSIV: Deputat PSD: În ziua votului, Ghiţă a contactat deputaţii de la toate formaţiunile politice

    Un deputat PSD, cu identitate protejată, le-a declarat procurorilor că Sebastian Ghiţă şi-ar fi şantajat colegii pentru ca aceştia să respingă cererile DNA de încuviinţare a reţinerii şi a arestării, precizându-le că în ziua votului Ghiţă “a contactat, personal, deputaţii de la toate formaţiunile”, informează Mediafax

    “În ziua votului, Ghiţă Sebastian Aurelian a contactat, personal, deputaţii de la toate formaţiunile politice şi i-a rugat să nu voteze cererea, promiţându-le direct sau lăsându-le să se înţeleagă că atunci când au nevoie, uşa televiziunii RTV le este deschisă, având în vedere şi faptul că urmează două campanii electorale anul acesta. A fost de la sine înţeles că, în cazul unui vot în favoarea arestării observat, consecinţele erau dezastruoase pentru cel în cauză”, a precizat parlamentarul cu identitate protejată în faţa procurorilor anticorupţie.

    De asemenea, deputatul a precizat în declaraţia pe care a dat-o la DNA că votul ar fi putut fi observat în contextul în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a permis filmarea procedurii de vot de la balcon, lucru care, potrivit parlamentarului, nu se mai întâmplase niciodată până atunci, ceea ce ar fi înseamnat că “există posibilitatea ca din cele patru camere, una să fie a postului România TV sau chiar a lui personală, scopul fiind de a monitoriza votul fiecărei persoane care trecea pe la urne”, se arată în declaraţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova şi vicepreşedinte PSD, reţinută de DNA

    Primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, a fost reţinută de procurorii anticorupţie pentru 24 de ore fiind acuzată de patru fapte de luare de mită, trei infracţiuni de folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, urmând să fie prezentată joi Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Alături de ea sunt cercetaţi sub control judiciar Radu Cosmin Preda, administratorul public al Craiovei şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii non profit, ambii acuzaţi de complicitate la luare de mită.

    “În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de candidatul Vasilescu Lia Olguţa, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obţinerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influenţa pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic. “Donaţiile” respective, estimate la 135.907 euro, făcute în condiţiile de mai sus, s-au concretizat atât în realizarea de materiale electorale, dar şi pentru organizarea unor spectacole în susţinerea campaniei inculpatei”, anunţă procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

    DNA mai precizează că în cursul anului 2014, Lia Olguţa Vasilescu ar fi pretins şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri, pentru şi printr-o asociaţie non profit, suma totală de 544.209, 33 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

    “Concret, Vasilescu Lia Olguţa a solicitat oamenilor de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, să efectueze sponsorizări către asociaţia reprezentată de inculpata Popescu Elena Daniela, în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare a faţadelor unor clădiri din municipiul Craiova”, anunţă DNA.

    Potrivit procurorilor, oamenii de afaceri au acceptat solicitările Liei Olguţa Vasilescu pentru a nu întâmpina dificultăţi în desfăşurarea lucrărilor.

    Totodată, “edilul a beneficiat în mod direct de avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral, aspecte invocate deja în spaţiul public într-o emisiune televizată din data de 02 martie 2016”, se arată în comunicatul de presă.

  • Lideri locali ai PSD, nemulţumiţi că rămân fără pensii speciale

    Liderii locali ai PSD contactaţi de MEDIAFAX evită să facă declaraţii oficiale pe acest subiect, însă admit că există nemulţumiri. “Să nu uităm că legea asta este făcută de parlamentari, care au vrut să îşi acopere pensiile lor (pensiile speciale pentru parlamentari n.r.). Nu au vrut niciodată să treacă, de aia au lăsat o şopârlă în lege, ca să aibă motiv CCR-ul să o respingă”, a declarat un lider judeţean al PSD.

    Alţi lideri sunt mai tranşanţi şi îl acuză direct pe Liviu Dragnea de joc cu dublu sens. “Dragnea a tot spus că sprijină această lege. Uitaţi-vă că, din 2012 încoace, orice proiect susţinut de Dragnea a picat sau a fost făcut praf de judecătorii de la Curte”, a declarat un alt lider judeţean al PSD, care se referea la Legea descentralizării, susţinută şi promovată de Liviu Dragnea, dar respinsă cu unanimitate la Curtea Constituţională.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia juridică a avizat favorabil solicitarea de reţinere şi arestare a lui Mădălin Voicu

    Deputaţii din Comisia juridică au avizat favorabil solicitarea DNA de reţinere şi arestare a deputatului PSD Mădălin Voicu, decizia fiind luată cu majoritate de voturi.

    Pentru reţinerea deputatului PSD Mădălin Voicu s-au pronunţat 10 membri ai Comisiei juridice, în timp ce 9 au fost “împotrivă”. De asemenea, pentru solicitarea de arestare au votat tot 10 deputaţi, iar 8 “împotrivă”, a precizat vicepreşedintele Comisiei Juridice Ciprian Nica.

    La ieşirea din sala de şedinţă, Mădălin Voicu a afirmat că avocaţii săi l-au sfătuit să nu facă declaraţii.

    Votul a fost secret, iar avizul comisiei juridice este consultativ, decizia finală aparţinând plenului.

    Deputaţii din Comisia juridică urmează să voteze şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului Nicolae Păun.

    Săptămâna trecută, după ce şi-a studiat dosarul, Mădălin Voicu a declarat că este nevinovat, în timp ce Nicolae Păun a preferat să folosească uşa din spate a sălii de şedinţă pentru a evita să răspundă întrebărilor ziariştilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Senatorii decid astăzi dacă acordă PENSII SPECIALE primarilor şi celorlalţi aleşi locali/ Liberalii vor ieşi din plen

    Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că nu a luat o decizie încă dacă susţine sau nu legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, dar a comentat că aceştia au “salarii ridicole” şi nu ar trebui atunci să ne “minumăm” că în România există corupţie.

    PNL: Suntem împotriva pensiilor pentru aleşii locali. Liberalii vor ieşi din plen

    Proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali – primari, viceprimari, şefi de consilii judeţene- va fi dezbătut şi votat, luni, de plenul Senatului, for decizional, proiectul fiind susţinut de PSD, însă contestat de liberali, care au anunţat că vor vota împotrivă.

    “Întotdeauna ne-am pronunţat pentru respectarea a două principii esenţiale, cel al echităţii şi cel al contributivităţii. Poziţia noastră este împotriva unui asemenea proiect legislativ de introducere a unui regim special în legătură cu o anumită categorie socială. Suntem fără echivoc pentru respingerea unui asemenea proiect legislativ. (…)Vor ieşi din sală pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în legătură cu poziţia noastră”, a declarat , purtărorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe.

    Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe senatorii care vor vota proiectul pensiilor pentru aleşii locali, aşa cum a susţinut că va face în cazul deputaţilor care şi-au votat pensiile speciale, Ionuţ Stroe a afirmat că vor exista sancţiuni “în termeni de viitoare ofertă electorală”, potrivit deciziei conducerii PNL, sugerând că aceştia nu se vor mai regăsi pe listele de candidaţi pentru scrutinul din 2016.

    “Trebuie să ţii cont de modul în care un parlamentar se încadrează în deciziile pe care partidul le ia în legătură cu votul, modul în care îşi exercită acest mandat şi atitudinea pe care o are la lucrurile de intres politic maxim pentru PNL”, a explicat Ionut Stroe.

    Adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în luna noiembrie, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil, fără amendamente. Discutarea legii în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor.

    Liderii PSD au anunţat că vor susţine în Senat acest proiect. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat joi că a discutat despre legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu liderii partidului, iar concluzia este că social-democraţii vor vota acest proiect, pe motiv că primarii nu au salarii mari, însă au foarte multe responsabilităţi.

    “Eu le-am spus colegilor mei să se gândească totuşi că primarii nu au salarii mari. Primarii au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Ei sunt consideraţi funcţionari publici, însă nu au drepturile pe care le au funcţionarii publici”, a spus Dragnea, adăugând că primarii şi restul aleşilor locali au responsabilităţi mari, însă nu au dreptul, potrivit legii, să primească sporuri, la fel ca ceilalţi funcţionari publici.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că legea este binevenită pentru aleşii locali. “La indemnizaţie nu primeşti niciun spor. (…) Eu cred că un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l dăm. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie, dar este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a spus Zgonea.

    În schimb, liberalii au anunţat că se vor opune proiectului. “Poziţia noastră referitoare la pensiile speciale, indiferent că sunt ale parlamentarilor sau ale aleşilor locali, este una foarte clară: Nu le susţinem, nu susţinem aceste pensii!”, a afirmat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de către 29 de parlamentari PSD, UDMR, PNL, UNPR, precum şi din partea minorităţilor naţionale.

    Senatorii din comisiile de specialitate au dat, săptămâna trecută, un raport favorabil acestei legi care prevede acordarea unor pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de indemnizaţia de vârstă urmând să beneficieze atât actualii, cât şi foştii aleşi locali.

    “Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate după caz, în anexele nr.5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi sau ale altor legi speciale, au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă”, arată proiectul de lege aprobat de senatorii din Comisia Juridică şi Comisia de Administraţie, din Senat.

    Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

    De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

    Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.