BusinessMagazin

Tag: munca

  • Cum arată birourile viitorului

    Birourile viitorului vor arăta foarte diferit de cele în care lucrăm în ziua de azi: fără cabluri, fără un program fix de lucru, fără spaţii de birouri clar definite ierarhic şi fără şedinţe interminabile. Interacţiunea dintre arhitectură şi tehnologie este principalul motor al schimbărilor din spaţiile de lucru, spun reprezentanţii Kinnarps România, unul din cei mai importanţi jucători pe segmentul de mobilier şi soluţii de amenajare pentru spaţii de birouri.

    “Schimbările în modul în care interacţionăm unii cu alţii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afectează în mod direct modul în care noi muncim. în noua eră, munca, aşa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci şi nu un loc în care te duci. Graniţa dintre timpul consacrat muncii şi timpul liber a dispărut şi este obligatoriu ca spaţiile în care ne desfaşurăm munca să se adapteze acestor condiţii. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • „Angajaţii trebuie să meargă cel puţin o dată la şase luni la un interviu de angajare, ca să le fie mai uşor când se decid să îşi schimbe locul de muncă“

     Proba de foc pentru tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă este interviul de angajare, iar pentru a înţelege ce presupune un job într-o altă companie sau ce caută alte organizaţii tinerii trebuie să meargă cel puţin o dată la şase luni la un interviu de angajare, a spus Tibi Borza, cofondator al firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane MindOFF.

    „Sfatul meu pentru tinerii angajaţi este să meargă la interviuri de angajare cel puţin o dată la şase luni la diverse companii. Nu trebuie neapărat să accepte oferta, mai degrabă să vadă ce se întâmplă în alte companii şi pe piaţa muncii. Astfel, le-ar fi mai uşor atunci când se decid să îşi schimbe locul de muncă“, a explicat Tibi Borza.

    De asemenea, în opinia lui, este normal ca un tânăr să îşi dorească un alt loc de muncă după o perioadă scurtă de timp petrecută într-o companie, însă în CV-ul candidatului nu trebuie să existe perioade în care nu activează pe piaţa muncii.

    „Recomandarea mea este ca un angajat să nu îşi dea demisia de la actualul loc de muncă până când nu şi-a făcut o listă cu 5-10 companii unde ar vrea să se angajeze, ce îşi doresc acele companii, care sunt perioadele în care recrutează, altfel riscă să stea acasă, iar perioada moartă în CV este un semn de întrebare pentru recrutor.“ El mai spune că abia după un an într-o organizaţie un tânăr poate înţelege care sunt responsabilităţile şi rolul lui în companie. „Este bine să îşi schimbe locul de muncă, chiar dacă a stat pe o poziţie doar un an, e normal ca la 20 de ani să vrei să îţi schimbi frecvent jobul. Sub un an într-o organizaţie, din partea recrutorului vine intrebarea de ce ai schimbat locul de muncă, iar sub şase luni încă nu prea înţelegi cu ce se mănâncă jobul“, a spus Tibi Borza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Motivul pentru care această ţară a redus programul de lucru zilnic la 6 ore

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat  600.000 de oameni, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Oficial, Suedia a trecut la programul de lucru de la opt ore la cel de şase ore. În urmă cu un an, o companie care dezvoltă aplicaţii mobile a introdus acest program invoativ, directorii considerând că opt ore de lucru pe zi nu sunt deloc eficiente.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente. 

  • Cum arată birourile viitorului

    Birourile viitorului vor arăta foarte diferit de cele în care lucrăm în ziua de azi: fără cabluri, fără un program fix de lucru, fără spaţii de birouri clar definite ierarhic şi fără şedinţe interminabile. Interacţiunea dintre arhitectură şi tehnologie este principalul motor al schimbărilor din spaţiile de lucru, spun reprezentanţii Kinnarps România, unul din cei mai importanţi jucători pe segmentul de mobilier şi soluţii de amenajare pentru spaţii de birouri.

    “Schimbările în modul în care interacţionăm unii cu alţii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afectează în mod direct modul în care noi muncim. în noua eră, munca, aşa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci şi nu un loc în care te duci. Graniţa dintre timpul consacrat muncii şi timpul liber a dispărut şi este obligatoriu ca spaţiile în care ne desfaşurăm munca să se adapteze acestor condiţii. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Vlah, CEO al Dumagas: „Visaţi şi munciţi permanent şi disciplinat pentru visele voastre!“

    Mircea Vlah a preluat conducerea Dumagas, cu activităţi de logistică şi transport, în urmă cu doi ani, momement în care compania se confrunta cu o situaţie dificilă. Anul trecut, compania a realizat o cifră de afaceri de 191 milioane de lei, în creştere cu circa 12% faţă de 2014. În 2015, compania a avut un profit net de 331.000 lei, după mai mulţi ani în care a înregistrat pierderi.

    Dumagas nu mai înregistrase profit net din anul 2007, perioadă în care compania fondată de familia Dugăeşescu a fost preluată de fondul de investiţii Bancroft. Compania are 480 de angajaţi şi  lucrează cu producători din România care exportă în străinătate, dar şi cu companii din Bulgaria şi Turcia, pentru care transportatorul livrează marfa în vestul Europei. Mircea Vlah şi-a început cariera în domeniul logisticii în 2004, lucrând în companii ca Danzas, DHL, iar din 2014 s-a alăturat Dumagas, iniţial ca deputy CEO; la numai şase luni a fost numit CEO. Mircea Vlah estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri mai mică pe fondul vânzării diviziei de cisterne alimentare către Klacska; Dumagas a vândut şi divizia de depozitare la temperaturi ambientale.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost preluarea conducerii Dumagas Transport S.A. Compania se afla în 2014 într-o situaţie financiară dificilă şi am fost pentru prima dată confruntat cu deficitul de numerar şi consecinţele sale. Am depăşit aceste momente prin introducerea unor politici mixte de reduceri de cheltuieli dar şi renunţarea la anumite servicii (chiar şi clienţi) care aduceau pierderi lună de lună. Cu noua viziune am construit un plan de afaceri pe care l-am prezentat acţionarilor, băncilor şi chiar furnizorilor mari, astfel încât să putem continua activitatea şi, chiar mai mult, să activăm planul de investiţii şi înnoire al flotei. Procesul de reorganizare şi restructurare a durat doi ani şi s-au încheiat cu succes anul acesta, la finalul celui de-al doilea trimestru.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Pe parcursul acestei experienţe am aplicat cunoştinţele teoretice anterioare de management al schimbării, de planificare, organizare, control şi delegare şi, în plus, am adăugat competenţe noi în managementul financiar şi organizaţional.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala nerepetată.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sportiv de performanţă (atletism, volei sau baschet).

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Funcţionar public.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să viseze şi să muncească permanent, constant, organizat şi disciplinat pentru visele lor.


    PEREFRINŢE


    CUVÂNT: Sustenabil

    CARTE: „Un veac de singuratate“, de Gabriel Garcia Marquez

    PERSONALITATE: Barack Obama
     

  • Prima companie din România care a redus săptămâna de lucru la 4 zile

    Şi alte companii din străinătate au introdus săptămâna de 4 zile lucrătoare, Serps Invaders din Edinburgh, o agenţie de digital marketing, luând această decizie încă din 2013. De la implementarea acestei măsuri, agenţia a raportat angajaţi mai odihniţi, s-a extins prin deschiderea unui nou birou în Barcelona, a câştigat clienţi importanţi precum Gillette, Chanel şi SEAT şi a reuşit să atragă mai multe talente din domeniul marketing-ului digital.

    Cel mai mediatizat exemplu în România este Suedia, ţara în care s-a implementat ziua lucrătoare de 6 ore. 

    Prima companie din România care a redus săptămâna de lucru la 4 zile

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Ţara în care angajaţii mor de prea multă muncă

    Decesele cauzate de suprasolicitare la locul de muncă încât sunt atât de frecvente în Japonia încât există şi un cuvând pentru asta.

    Japonezii sunt recunoscuţi pentru obişnuinţa lor de a inventa cuvinte, iar unul dintre acestea este „karoshi”, ceea ce în traducere înseamnă „a muri de la prea multă muncă”. Fenomenul social a fost cunoscut pentru prima dată în 1987, când Minsterul Sănătăţii a înregistrat un şir de decese ale unor directori de rang înalt Acest subiect a ţinut prima pagină a ziarelor multă vreme, unele surse ridicând numărul victimelor până la 10.000 de oameni. 

    Dacă se constată că o moarte este de tip „karoshi”, familia victimei primeşte compensaţii din partea Guvernului de aproximativ 20.000 de dolari pe an şi despăgubiri de la companie de până la 1,6 miliarde de dolari. Iniţial, Guvernul a clasificat câteva sute de cazuri pe an. Asta până în 2015, când s-au înregistrat un număr record de 2.310 persoane, potrivit unui raport al Ministerului Muncii din Japonia. Pe de altă parte, Consiliul Naţional de Apărare pentru Victimele Karoshi consideră că adevăratul număr se ridică la 10.000, aproximativ acelaşi număr de persoane ucise în fiecare an de trafic. 

    La momentul de vârf al economiei, aproape şapte milioane de oameni – în jur de 5% din populaţia ţării al momentul respectiv –  munceau circa 60 de ore pe săptămână. În acelaşi timp, în Marea Britanoe, SUA sau Germania aveau un program de lucru de la nouă la cinci.

    Un exemplu pentru această controversă este cazul lui Kenji Hamada, un fost angajat la o companie de securitate cu sediul la Tokyo, un om muncitor cu un simţ etic dezvoltat. Săptămâna lui obişnuită de muncă era de 15 ore şi o instovitoare navetă de patru ore. Într-o zi a fost găsit prăbuşit peste birou de colegii săi, care au presupus că a adormit. Pentru că nu s-a mai mutat câteva ore, şi-au dat seama într-un final că decedase. Murise în urma unui atac de cord, la 42 de ani. Hamada a murit în 2009, însă primul caz de „karoshi” a fost înregistrat 40 de ani mai devreme, când un tânăr sănătos de 29 de ani  a suferit un accident vascular cerebral după ce a fost forţat să facă ture suplimentare, el lucrând în cadrul celui mai mare ziar naţional. Până la sfârşitul anilor 1980, din ce în ce mai mulţi angajaţi „gulere albe” au murit de suprasolicitare în fiecare an. Atunci „karoshi” a devenit un subiect de interes public de urgenţă, iar Ministerul Muncii a început să publice statistice. 

  • Piaţa de muncă temporară se extinde, în special pe segmentul specialiştilor

    Munca temporară este o piaţă în continuă creştere în România, pe măsură ce economia devine tot mai dinamică, atât companiile, cât şi angajaţii înţelegând beneficiile multiple ale acestui tip de contract. Astfel, numărul contractelor de muncă temporară a crescut în prima jumătate a anului mai ales pe segmentul specialiştilor, potrivit Smartree, companie din România ce activează pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    ”Contextul de piaţă pentru această tendinţă este favorabil din ambele perspective. Angajatorii au nevoie de suplimentare a personalului în perioadele de vârf, fie că vorbim de producţie, vânzări, transport, dar şi de substituţie a unor angajaţi-cheie, care decid să plece în concediu de maternitate, iar potenţialii angajaţi – de la studenţi, la muncitori calificaţi şi necalificaţi şi din ce în ce mai mulţi specialişti – au înţeles că acest tip de contract poate fi avantajos pentru ei, alegând să profite de flexibilitatea pe care o oferă”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Astfel, piaţa de muncă temporară vizează atât recrutarea de specialişti, dar şi recrutarea de personal necalificat. În plus, piaţa de profil se află în plin proces de maturizare şi dezvoltare, iar jucătorii din top 10 confirmă acest trend, cu creşteri în special pe segmentul angajaţilor înalt calificaţi – ingineri, specialişti în IT sau sectorul financiar, profesionişti în construcţii.

    Prin intermediul contractelor în regim de muncă temporară, companiile au acces facil la specialişti care aduc plus-valoare proiectelor punctuale, în sensul randamentului crescut, datorat tocmai acestui sistem de lucru.

    ”În ceea ce priveşte potenţialii angajaţi, aceştia au început să acceseze joburi variate, deoarece consideră că astfel au posibilitatea de a învăţa şi a acumula competenţe în diverse domenii, oferind în acelaşi timp flexibilitate. În plus, cei care aleg să lucreze pentru o perioadă în regim temporar dobândesc o experienţă de relaţionare la locul de muncă şi un nivel de adaptabilitate foarte apreciate de către angajatori”, a explicat Adrian Stanciu.

    Potrivit Smartree, în cazul angajaţilor în regim temporar în middle sau top management, principalele motive pentru care aleg un astfel de job sunt dorinţa de a experimenta lucrul în mai multe medii şi de a avea posibilitatea de a lucra doar în proiecte.

    „Anul viitor, ca efect la majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi la încurajarea mamelor de a rămâne în concediu doi ani, estimăm că vom asista la o creştere a cererii companiilor pe zona de muncă temporară, în special pentru angajatele din middle şi top management”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Dezvoltarea pieţei de muncă temporară are, de asemenea, un efect pozitiv la nivelul întregii economii, la creşterea nivelului de ocupare, la stimularea mobilităţii forţei de muncă, la intrarea lină în câmpul muncii a absolvenţilor fără experienţă şi astfel la creşterea economică, potrivit reprezentanţilor Smartree.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.