BusinessMagazin

Tag: Germania

  • SURPRIZĂ majoră la graniţa cu România. Se vorbeşte despre un nou RĂZBOI Mondial. Tensiunile sunt la cote MAXIME

    Surpriză în Est. Turcia ia partea Statelor Unite: Ankara salută atacul american cu rachete din Siria

    Turcia consideră atacurile americane cu rachetă împotriva unei baze aeriene din Siria ca fiind o acţiune pozitivă, iar comunitatea internaţională ar trebui să îşi susţină poziţia împotriva “barbariei” Guvernului sirian, a declarat vineri adjunctul premierului turc, Numan Kurtulmuş.

    “Aşa cum a formulat clar preşedintele nostru, nu vrem doar să auzim cuvinte, vrem să vedem acţiune. În acest context, atacul american cu rachete asupra bazei militare (n.r. siriene) este semnificativ. Cu toate acestea, comunitatea internaţională ar trebui să îşi susţină în mod clar poziţia împotriva unui asemenea act de barbarie comis de regimul Bashar al-Assad până când acesta (n.r. preşedintele sirian) nu va mai putea să facă rău propriului său popor. Prin urmare, salutăm această acţiune, însă credem că regimul al-Assad trebuie pedepsit întru totul în spaţiul internaţional”, a declarat Numan Kurtulmuş, citat de Hurriyet Daily News.

    Joi seara, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a spus că salută remarcile făcute de preşedintele american, Donald Trump, privind o posibilă acţiune militară în Siria.

    “Îi mulţumesc lui Trump (pentru remarcile sale), dar acestea nu ar trebui să rămână neîndeplinite. Dacă într-adevăr o acţiune va fi lansată, noi suntem pregătiţi să ne aducem contribuţia””, a spus Erdogan.

     

    “Bombardamentele efectuate de Statele Unite ar trebui să limiteze capacităţile regimului Bashar al-Assad. Însă pentru noi lucrurile trebuie să fie clare: acum avem nevoie de o soluţie diplomatică la conflict. Este ora dialogului, fără bombe”, a reacţionat Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, la bombardamentele efectuate de Statele Unite în Siria.

    Jan van Aken, purtătorul de cuvânt pe teme externe al grupului parlamentar Die Linke din Bundestag, a declarat, potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung: “Ce nebunie! Acum există riscul escaladării conflictului, prin producerea unei crize de amploare între Rusia şi Statele Unite”.

    Deputatul german Sevim Dagdelen (Die Linke) a atras atenţia că acţiunea preşedintelui SUA, Donald Trump, riscă să aibă consecinţe foarte grave: “Acum, există riscul unui război mondial”.

     

    Angela Merkel şi Francois Hollande cer tragerea la răspundere a preşedintelui sirian pentru ”acţiuni criminale”

    Angela Merkel, cancelarul german, şi Francois Hollande, preşedintele francez, solicită ca liderul sirian, Bashar al-Assad, să fie tras la răspundere pentru ”acţiuni criminale”, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Berlin, transmis de Reuters.

    Statele Unite au lansat un atac cu rachete asupra unei baze militare din Siria, ca reacţie la atacul chimic produs în urmă cu câteva zile.

    ”Doar preşedintele Assad este responsabil pentru această evoluţie”, a transmis Guvernul german în cadrul unui comunicat, după ce liderii germani şi francezi au avut vineri o convorbire telefonică.

    Conform comunicatului, folosirea repetată a armelor chimice de către Assad şi crrmele împotriva sirienilor ar trebui să fie sancţionate.

    ”Germania şi Franţa solicită comunităţii internaţionale să organizeze împreună o campanie pentru tranziţia politică în Siria”, a anunţat Guvernul de la Berlin.

     

     
    Rex Tillerson, secretarul de Stat al SUA, susţine că Rusia a eşuat să implementeze angajamentele luate în baza acordului din 2013 de a distruge armele chimice din Siria, informează Tass.

    ”În mod clar Rusia a eşuat să implementeze angajamentele sale din 2013, aşa că ori Rusia a fost complice, ori nu a fost competentă în abilitatea sa (de a duce angajamentul său, not. red.) la bun sfârşit”, a afirmat secretarul american de Stat.

    Damascul a căzut de acord în 2013 să ofere spre distrugere armele sale chimice comunităţii internaţionale, în contextul unui acord dintre Moscova şi Washington. Acordul a fost confirmat de rezoluţia Consiliului Naţional de Securitate ONU, care a avertizat că vor fi luate măsuri în cazul în care vor fi folosite arme chimice în Siria.

    Cel puţin 50 de rachete de crozieră Tomahawk au fost lansate de Armata SUA asupra unei baze militare a forţelor guvernamentale siriene, în provincia Homs din vestul Siriei. Serviciile secrete americane sunt de părere că baza aeriană Shayrat, ce fost vizată de atacul american, ar fi fost cea care a întreprins atacurile chimice din data de 4 aprilie.

    Preşedintele american, Donald Trump, a confirmat faptul că a emis ordinul de lansare a atacului asupra bazei aeriene siriene.

     

     
    Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a declarat că atacul american asupra unei baze aeriene din Siria reprezintă o reacţie “întemeiată” la incapacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a răspunde la folosirea armelor chimice împotriva populaţiei civile, potrivit Reuters.

    “Este aproape insuportabilă incapacitatea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite de a avea o reacţie clară şi fără echivoc la utilizarea în mod barbar a armelor chimice împotriva unor oameni nevinovaţi în Siria”, a declarat ministrul german, aflat într-o vizită oficială în Mali.

    “Este de înţeles faptul că Statele Unite au reacţionat cu un atac împotriva structurilor militare ale regimului Assad care a cauzat această atroce crimă de război”, a completat Sigmar Gabriel.

    Oficialul german a mai adăugat că “pe cât este de înţeles acţiunea SUA împotriva infrastructurii militare în urma eşecului Consiliului de Securitate ONU, însă acum este necesar un efort comun pentru pace sub auspiciile Naţiiunilor Unite”.

     
    Statele Unite pregătiseră cu mult înainte bombardamentul cu rachete asupra bazei armatei siriene, iar atacul chimic a fost folosit ca pretext, acuză Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

    Rusia şi Siria au argumentat că nu au utilizat deloc armament chimic, dar este posibil ca vaporii să se fi degajat în timpul unor bombardamente care au vizat laboratoare ale insurgenţilor susţinuţi de Statele Unite şi de alte ţări occidentale. Nicio anchetă independentă nu a fost efectuată în cazul atacului chimic din provincia Idlib, sodat cu zeci de morţi, însă Administraţia Donald Trump l-a atribuit direct regimului Bashar al-Assad.

    “Este evident că atacul cu rachete american era deja pregătit. Pentru orice expert, este clar că Washingtonul luase hotărârea de a ataca înainte de evenimentele din provincia Idlib, care sunt utilizate ca pretext”, consideră Ministerul rus de Externe.

     

     
    Ministerul rus de Externe a anunţat suspendarea aplicării acordului cu Statele Unite privind coordonarea aeriană în Siria, care avea drept scop să prevină incidentele şi să asigure siguranţa în spaţiul aerian sirian, la o zi după atacul american asupra unei baze militare siriene.

    “Rusia suspendă memorandumul negociat cu SUA privind prevenirea incidentelor şi asigurarea siguranţei aeriene în cursul operaţiunilor din Siria”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova.

    Statele Unite au lansat un bombardament cu rachete asupra unei baze militare din Siria, ca reacţie la atacul chimic produs în urmă cu câteva zile, anunţă Pentagonul, aceasta fiind prima operaţiune americană care vizează regimul Bashar al-Assad.

    Baza aeriană atacată de Statele Unite se află în zona Shayrat, în provincia Homs.

    Operaţiunea militară este “în interesul vital al Statelor Unite”, a declarat preşedintele Donald Trump.

     

    Vladimir Putin, preşedintele rus, consideră că atacul SUA asupra unităţii militare din Siria este o agresiune împotriva unui stat suveran şi încalcă normele legislaţiei internaţionale, a declarat vineri purtătorul rus de cuvânt, Dmitri Peskov, citat de Tass.
     

    Vladimir ”Putin crede că desconsiderarea totală a Washingtonul faţă de utilizarea armelor chimice de către terorişti în Siria exacerbează semnificativ situaţia”, a adăugat Peskov.

    Preşedintele rus ”vede de asemenea atacurile asupra Siriei drept o încercare de a distrage atenţia comunităţii internaţionale de la numeroasele pierderi din Irak”, a afirmat purtătorul rus de cuvânt.

    ”Acţiunile Washingtonului dăunează relaţiilor ruso-americane, care se află realmente într-un stadiu deplorabil”, a subliniat Dmitri Peskov.

    ”Şi cel mai important, Putin crede că aceşti paşi nu ne aduc mai aproape de scopul final în lupta împotriva terorismului internaţional. Din contră, crează grave obstacole în faţa eforturilor de a construi o coaliţie internaţonală care să lupte şi să se opună eficient răului global. Preşedintele Donald Trump a susţinut asta ca fiind unul dintre obiectivele cheie ale campaniei sale electorale”, a mai spus purtătorul de cuvânt de la Kremlin.

     

    Se strâng taberele: Iranul a condamnat atacul american din Siria, Marea Britanie şi Australia şi-au oferit sprijinul SUA

    Iranul a condamnat atacul american asupra bazei aeriene siriene, în timp ce Marea Britanie şi Australia şi-au oferit sprijinul SUA, premierul australian, Malcom Turnbull descriind operaţiunea drept un ”răspuns proporţionat şi calibrat” în faţa utilizării armelor chimice, informează Reuters.

    ”Iranul condamnă orice fel de asemenea atacuri unilaterale. Asemenea măsuri vor consolida teroriştii din Siria şi vor complica situaţia din Siria şi din regiune”, a declarat Bahran Qasemi, ministrul iranian de Externe, citat de agenţia de ştiri ISNA.

    Marea Britanie însă şi-a oferit sprijinul Statelor Unite: ”Guvernul britanic susţine acţiunile SUA şi credem că acesta a fost un răspuns adecvat în faţa atacului barbar cu arme chimice lansat de regimul sirian şi are scopul de a împiedica viitoare atacuri”, a afirmat un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra.

    Potrivit premierului australian ”atacurile au transmis un important mesaj vital că lumea nu va tolera folosirea armelor chimice”.

    Turnball a adăugat că acţiunea militară nu a fost destinată să răstoarne regimul Assad, deşi folosirea armelor chimice ”ridică întrebarea dacă Assad poate avea vreun rol în orice tip de soluţie sau acord”.

    ”Retribuţia a fost una proporţionată şi a fost una rapidă. Australia susţine SUA”, a mai spus Turnball.

     

    Statele Unite au lansat un bombardament cu rachete asupra unei baze militare din Siria, ca reacţie la atacul chimic produs în urmă cu câteva zile, anunţă Pentagonul, aceasta fiind prima operaţiune americană care vizează regimul Bashar al-Assad.

     

    Statele Unite au lansat un bombardament cu rachete asupra unei baze militare din Siria, ca reacţie la atacul chimic produs în urmă cu câteva zile, anunţă Pentagonul, aceasta fiind prima operaţiune americană care vizează regimul Bashar al-Assad.

    Departamentul american al Apărării a anunţat la 4.40, ora Siriei, (4.40, ora României), că 59 de rachete de croazieră Tomahawk au fost lansate de la bordul unor distrugătoare aflate în estul Mării Mediterane.

    Ulterior, administraţia Bashar al-Assad a confirmat că Statele Unite au lansat un atac asupra unei baze militare siriene, precizând că s-au înregistrat victime, după ce Rusia, principalul aliat internaţional al Siriei, atrăsese atenţia că un astfel de atac va avea consecinţe grave.

    Atacul a vizat o bază aeriană a armatei siriene, fiind o premieră în conflictul militar din Siria.

    Preşedintele Donald Trump a îndemnat “toate ţările civilizate” să contribuie la încheierea războiului civil din Siria.

    Bombardardamentul Statelor Unite este o ripostă faţă de recentul atac chimic produs recent în orăşelul Khan Sheikhoun, situat în provincia siriană Idlib.

    Baza aeriană atacată de Statele Unite se află în zona Shayrat, în provincia Homs.

    Operaţiunea militară este “în interesul vital al Statelor Unite”, a declarat preşedintele Donald Trump.

    “Ţinţa vizată are legătură directă cu atacul chimic oribil” produs în urmă cu câteva zile, a comunicat Preşedinţia Statelor Unite.

    Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a avertizat, joi, că ar putea ordona intervenţii militare atât împotriva regimului Bashar al-Assad, căruia îi atribuie recentul atac chimic şi alte atrocităţi din Siria, cât şi contra Coreei de Nord, care dezvoltă programe militare în domeniile balistic şi nuclear.

    “Cred că ceea ce s-a întâmplat în Siria este o ruşine pentru omenire, iar (preşedintele Bashar al-Assad – n.red.) este acolo, cred că el conduce lucrurile, deci cred că ceva trebuie să se întâmple”, a declarat Donald Trump joi seară, la bordul avionului prezidenţial, Air Force One, în timp ce se deplasa de la Washington D.C. spre reşedinţa sa din Mar-a-Lago (Palm Beach, Florida), unde se va întâlni cu preşedintele Chinei, Xi Jinping.

    “Ceea ce a făcut Bashar al-Assad este teribil. Ce s-a întâmplat în Siria este într-adevăr una din cele mai groaznice crime şi nu ar fi trebuit să se întâmple. Nu trebuie să se permită aşa ceva”, a spus Donald Trump, citat de cotidianul The Washington Times.

    Administraţia Donald Trump susţine că regimul Bashar al-Assad este responsabil de presupusul atac chimic din regiunea Khan Sheikhoun (provincia Idlib), soldat, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), cu moartea a 72 de persoane. Siria şi Rusia au negat orice implicare, afirmând că atacul a fost comis de insurgenţii susţinuţi de Occident. De altfel, arsenalul chimic sirian a fost distrus de câţiva ani, la solicitarea Occidentului şi sub monitorizarea inspectorilor internaţionali.

    Bashar al-Assad, preşedintele Siriei, a acuzat Statele Unite, Israelul şi Uniunea Europeană de susţinerea “teroriştilor” implicaţi în războiul civil sirian, subliniind că singura opţiune pe care o are este “victoria”.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

     

    Turcia consideră atacurile americane cu rachetă împotriva unei baze aeriene din Siria ca fiind o acţiune pozitivă, iar comunitatea internaţională ar trebui să îşi susţină poziţia împotriva “barbariei” Guvernului sirian, a declarat vineri adjunctul premierului turc, Numan Kurtulmuş.

    “Aşa cum a formulat clar preşedintele nostru, nu vrem doar să auzim cuvinte, vrem să vedem acţiune. În acest context, atacul american cu rachete asupra bazei militare (n.r. siriene) este semnificativ. Cu toate acestea, comunitatea internaţională ar trebui să îşi susţină în mod clar poziţia împotriva unui asemenea act de barbarie comis de regimul Bashar al-Assad până când acesta (n.r. preşedintele sirian) nu va mai putea să facă rău propriului său popor. Prin urmare, salutăm această acţiune, însă credem că regimul al-Assad trebuie pedepsit întru totul în spaţiul internaţional”, a declarat Numan Kurtulmuş, citat de Hurriyet Daily News.

    Joi seara, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a spus că salută remarcile făcute de preşedintele american, Donald Trump, privind o posibilă acţiune militară în Siria.

    “Îi mulţumesc lui Trump (pentru remarcile sale), dar acestea nu ar trebui să rămână neîndeplinite. Dacă într-adevăr o acţiune va fi lansată, noi suntem pregătiţi să ne aducem contribuţia””, a spus Erdogan.

     

  • Cum au ajuns fabricile Americii să fie invadate de roboţi ruropeni şi japonezi

    Vickers Engineering întruchipează potenţialul industriei prelucrătoare americane. Producătorul de utilaje din Michigan furnizează piese de mare precizie unor clienţi precum Toyota şi Volkswagen, cu fabrici în SUA, şi exportă în Mexic şi Canada. Numărul angajaţilor a crescut de cinci ori, iar salariul mediu s-a dublat în ultimii zece ani, după cum povesteşte directorul executiv Matt Tyler.

    Din ce se trage forţa acestui succes „fabricat în America”? Echipamentele industriale avansate nemţeşti şi japoneze. Când Vickers a cumpărat pentru prima dată roboţi industriali, în 2006, a avut de ales doar dintre modele europene şi japoneze, iar de atunci a tot cumpărat roboţi japonezi. „Nu am găsit nicio opţiune made in America”, spune Tyler.

    Vickers nu este caz unic. Problema este generală în SUA. Industria americană se automatizează într-un ritm alert, dar de această transformare profită mai ales producătorii de roboţi din alte ţări. Roboţii străini invadează fabricile americane, scrie The Wall Street Journal, explicând că SUA pierd în faţa companiilor europene şi japoneze cursa pentru fabricarea de utilaje de producţie de înaltă tehnologie necesare automatizării industriei prelucrătoare.

    În 2016, piaţa de roboţi nord-americană a stabilit un record istoric în ceea ce priveşte comenzile şi livrările, potrivit The Robotic Industries Association (RIA). Anul trecut, 34.606 de roboţi, evaluaţi la aproximativ 1,9 miliarde de dolari, au fost comandaţi de firme din America de Nord. În 2015 au fost comandaţi cu 10% mai puţine unităţi. În industria auto, creşterea a fost de 17%. De asemenea, anul trecut au fost livraţi în regiune 30.875 de roboţi, evaluaţi la 1,8 miliarde de dolari, cu 10% mai mult faţă de 2015. Livrările pentru industria auto au urcat cu 25%.

    Datele Departamentului pentru Comerţ arată că SUA au înregistrat anul trecut cu Japonia, cu Uniunea Europeană şi cu Elveţia un deficit comercial de 4,1 miliarde de dolari în ceea ce priveşte „bunuri avansate flexibile pentru industria prelucrătoare” (adică utilaje care se pot adapta rapid la diferite circumstanţe). Deficitul este de două ori mai mare ca în 2003, dar mai mic în comparaţie cu cel de 7 miliarde de dolari din 2001. Însă o mare parte a reducerii reflectă faptul că furnizorii străini de echipamente se extind în SUA şi nu indică în niciun fel o revenire a americanilor.

    Firmele americane pierd şi acasă cotă de piaţă, potrivit VDMA, un grup de lobby care reprezintă peste 3.200 de companii germane. VDMA este cea mai mare asociaţie industrialăeuropeană. În 1995, producătorii americani reuşeau să acopere 81% din cererea internă pentru echipament industrial. În 2015, de când sunt cele mai recente date, ponderea era de 63%.
    Deficitul comercial reprezintă o problemă dificilă pentru preşedintele Trump, care vrea ca SUA să producă mai mult şi să importe mai puţin. El i-a criticat pe fabricanţii de maşini, pe cei de aparate de aer condiţionat şi pe cei de utilaje agricole pentru mutarea în afara ţării a liniilor de producţiei. Companiile au răspuns trâmbiţând investiţii în fabricile americane. Însă o industrie prelucrătoare în expansiune ar cumpăra şi mai mult echipamente de la producători străini. Companiile nu au de unde alege. 

    Dacă Vickers ar putea găsi ce-i trebuie în SUA, ar alege „cu siguranţă varianta americană”, spune Tyler.

    Pe producătorii din industrie îi nelinişteşte lipsa furnizorilor americani de roboţi deoarece produsele digitalizate, miniaturizate şi personalizate ale viitorului depind din ce în ce mai mult de inovaţia din maşinile folosite pentru a le fabrica.
    O analiză pregătită în 2012 pentru preşedintele Barack Obama de Consiliul Ştiinţific concluzionează că „adevărul greu de digerat” este că SUA au rămas în urma altor naţiuni bogate în ceea ce priveşte inovarea în industrie.

    Departamentul pentru apărare, care vrea fabrici sofisticate capabile să producă un arsenal modern, a propus anul trecut măsuri care „s-o ajute pe Rosie de la sculărie (Rosie the Riveter – un prototip cultural american ce le reprezintă pe femeile Americii care au lucrat în fabrici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) să devină expertă în tehnologie, aşa cum i-a fost destinat să fie”. 

    Noble Plastics din Louisiana, un producător de piese turnate din plastic variind de la componente pentru sondele petroliere la capace pentru sticluţe cu lipici, a început în 2000 cu un utilaj de injectat, produs în  Ohio de compania americană Newbury Industries. Aşa cum se întâmplă frecvent în industria de profil, Newbury a fost cumpărată în 1996 de către o companie germană, pe care un rival din Japonia a achiziţionat-o în 2008.

    Astăzi, în interiorul a ceea ce preşedinta Missy Rogers descrie ca fiind „o clădire deloc impunătoare dintr-un oraş foarte mic”, Noble operează o reţea digitală care leagă utilaje de injectat mase plastice de la compania germană Arburg şi braţe robotice de la Fanuc, companie niponă şi liderul mondial în producţia de roboţi industriali. Reţeaua foloseşte elemente americane precum motoare şi senzori şi sisteme americane pentru proiectare şi managementul procesului, „însă Fanuc este inima sistemului nostru”, explică Rogers. Ea şi soţul ei participă adesea la târguri de tehnologie industrială pentru a sta „în fruntea haitei”. Şi caută să-i identifice pe cei mai inovatori furnizori. „Vezi aceleaşi nume şi companii în fiecare an”, de obicei din Japonia sau din Europa. „Eu vreau să cumpăr de la oamenii care încearcă mereu să-şi facă sistemele mai bune.”

    SUA dominau industria prelucrătoare de vârf în anii 1970, când cea mai modernă tehnologie era reprezentată de maşini-unelte. Detroit era atunci de departe liderul domeniului. Primul robot industrial din lume, Unimate, un colos de două tone construit la Connecticut, a fost instalat în 1961 la uzina General Motors din Trenton, New Jersey, potrivit Federaţiei Internaţionale de Robotică. GM şi Ford au testat roboţi în anii 1970. GM a intrat în parteneriat cu Fanuc în 1982.
    În anii 1980, industria prelucrătoare americană s-a prăbuşit, aproape şapte din zece producători americani de maşinile-unelte dând faliment din cauza declinului cererii, a dolarului puternic şi a erorilor de strategie.

    Declinul a continuat în acest secol, în condiţiile în care producătorii americani au o parte mai mare din operaţiuni, iar baby boomerii s-au pensionat. Retragerea producătorilor din industria manufacturieră a însemnat o cerere mai mică pentru experţi în producţie, ceea ce a accelerat delinul tehnologiei manufacturiere. 

    „În SUA a existat un exod al creierelor din sectorul tehnologiei manufacturiere”, explică Alex West, specialist la firma de consultanţă IHS Markit.

  • Germania va aplica amenzi de 50 milioane de euro pentru postările cu ŞTIRI FALSE. Decizia are legătură cu alegerile federale

    Decizia este luată în contextul în care în Germania, în viitorul apropiat, vor avea loc alegeri federale, iar efectul ştirilor false asupra rezultatelor ar putea fi devastator, potrivit publicaţiei citate.

    Reţelele de socializare care nu vor şterge ştirile false defăimatoare, discursurile pline de limbaj ofensator sau alte conţinuturi ilegale, vor fi amendate cu 50 milioane de euro (43 milioane lire sterline), potrivit noilor planuri acceptate de guvernul german.

    Cabinetul Angelei Merkel a votat aceste măsuri pe fondul preocupărilor în ceea ce priveşte discursul liber, în timp ce companiile, firmele de tehnologie şi chiar jurnaliştii ridică temeri asupra reglementărilor înăsprite care ar putea restricţiona exprimarea liberă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania a creat o unitate militară specializată în contracararea atacurilor cibernetice

    Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că noua unitate, care va fi deplin operaţională din 2021, va reuni experţi din domeniul tehnologiei informaţionale şi din structuri militare. În total, din această vară, la această unitate vor lucra 13.500 de militari şi civili.

    Unitatea va fi comandată de un locotenent-general.

    Potrivit Ministerului german al Apărării, asupra serverelor armatei există zilnic mii de atacuri cibernertice de diverse intensităţi.

    Armata germană are autoritatea de a reacţiona prin “măsuri ofensive” la atacuri cibernetice, a precizat Ursula von der Leyen.

    “Dacă reţelele armatei germane sunt atacate, ne putem apăra. Imediat ce un atac periclitează capacitatea funcţională şi operaţională a forţelor noastre, putem răspunde cu măsuri ofensive”, a subliniat ministrul german al Apărării.

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cel mai sumbru scenariu pentru Germania: un război comercial cu SUA pe cale de a se materializa după ce Trump aduce în prima linie artileria grea

    Preşedintele Donald Trump greşeşte când critică enormul surplus de cont curent german, spunând că aceste este rezultatul manipulării euro de către Germania. Adevăraţii vinovaţi sunt bula creditului inflaţionistă din Europa de Sud, politicile expansioniste ale BCE şi produsele financiare vândute lumii de băncile americane. Aşa că, în loc să dea vina pe Germania, Trump ar trebui să se uite mai bine la instituţiile de la el de-acasă, spune, într-o opinie publicată de The Guardian, Hans-Werner Sinn, professor de economie şi fostul preşedinte al prestigiosului Institut de Cercetare Economică Ifo.
    Comentariile lui sunt cel mai recent duel al cuvintelor dintr-un început de război comercial între Germania şi SUA. Însă Washingtonul foloseşte acum artileria grea. La mai puţin de 24 de ore după ce secretarul american al Comerţului Wilbur Ross a anunţat planul administraţiei Trump de a impune taxe vamale pe importurile de oţel, Germania a reacţionat: ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel are în vizor măsuri juridice. Germania şi SUA s-ar putea afla în pragul unui război comercial, scrie Handelsblatt.

    Este oficial de-acum, remarcă cel mai mare ziar financiar german. Discursul anticomerţ al lui Donald Trump se va traduce în taxe vamale usturătoare pe importurile de oţel din Europa şi Asia. Wilbur Ross a anunţat la finalul săptămânii trecute planuri de impunere a unor taxe vamale de până la 148% pe importuri provenind din Franţa, Germania, Japonia şi Taiwan.

    Ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel a reacţionat prompt, spunând că Statele Unite conferă firmelor locale un „avantaj competitiv neloial“ în faţa companiilor rivale din Europa şi alte regiuni, încălcând legislaţia internaţională în domeniul comerţului.

    „Noi, europenii, nu putem accepta acest lucru. UE trebuie acum să analizeze depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului. Susţinem cu tărie această opţiune“, se arată într-o declaraţie a ministrului german.

    Acesta a avertizat că taxele vamale ar putea declanşa foarte uşor un război comercial cu Statele Unite, cea mai mare piaţă de export a Germaniei, înaintea Franţei şi Marii Britanii. „Dacă SUA îşi vor continua politicile neloiale din domeniul competiţiei, vor apărea ameninţări similare pentru alte industrii“, a declarat oficialul german. Germania are cel mai mare excedent comercial din lume, de 253 mi­liarde de euro, înaintea Chinei şi Japoniei. Anul trecut, ţara a exportat bunuri în valoare de 107 miliarde de euro către SUA. Planul de impunere a taxelor vamale pe importurile de oţel este inclus în ordinele executive lansate la finalul săptămânii trecute de Donald Trump, ordine ce privesc identificarea ţărilor şi bunurilor responsabile pentru uriaşul deficit comercial al SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pentru români, Germania este a doua cea mai căutată destinaţie de vacanţă şi business din Europa

     Având în vedere numărul de turişti cazaţi pe teritoriul german, România a avut una dintre cele mai mari creşteri faţă de ţările din regiune. Cu o cotă de piaţă de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinaţie din Europa, pentru turiştii români. Regiunea Bavariei (26,7%), Baden-Wruttemberg (19,4%) şi Hessen (14,7) se numără printre zonele preferate.

    Turiştii români preferă sejururile lungi, de peste 4 zile şi au un buget zilnic de aproximativ 64 euro. 69% dintre turiştii români în Germania aleg să călătorească cu maşina, însă este în creştere numărul celor ce preferă avionul (19% din totalul turiştilor români în Germania) şi autocarul (10%). Conform statisticilor, turiştii îşi planifică din timp vacanţele (57%) şi aleg în continuare să îşi rezerve vacanţele prin intermediul agenţiilor de turism (31% din total).

    În ceea ce priveşte scopul călătoriei, 44% dintre turiştii români îşi petrec vacanţa în Germania în timp ce 29% vin în interes de serviciu. Majoritatea turiştilor care aleg Germania ca destinaţie turistică fac parte din generaţia tânără, cu vârste cuprinse între 15-34 de ani (49%). Numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania.

    Germania şi-a menţinut poziţia puternică în competiţia cu alte destinaţii europene în anul 2016. Conform celor mai recente analize realizate de IPK International World Travel Monitor, Germania este a doua opţiune de călătorie în topul celor mai populare destinaţii turistice pentru europeni, cu 53,7 milioane de excursii organizate din Europa.

    În fruntea clasamentului se află Spania care a înregistrat o creştere de 10%, Franţa rămâne pe locul al treilea, în ciuda scăderii cu 4% a călătoriilor organizate în ţară, iar următoarele în topul destinaţiilor preferate de turiştii europeni sunt Italia şi Austria. Cea mai mare parte a turismului european de incoming pentru Germania o reprezintă vacanţele, acoperind peste 55% din acest segment de piaţă.

    Europenii preferă în continuare vacanţele mai lungi, de minim 4 nopţi (17,5 milioane de înnoptări şi o creştere de 5%). Cu toate acestea, numărul de înnoptări pe termen scurt, pentru city break-uri, a înregistrat o creştere mult mai dinamică, de 25%, ajungându-se la 12,1 milioane de înnoptări. Aşadar, Germania este în continuare pe locul întâi în Europa ca destinaţie de city-break. Europenii au cheltuit în 2016 în jur de 31.4 milioane în timpul şederii în Germania, la acest total fiind inclus transportul, cazarea, masa şi cumpărăturile.

  • Cum arată FIICELE lui Vladimir Putin, unul dintre cei mai puternici lideri din lume

    Mariya Putin a fost născută pe 28 aprilie, 1985, în Leningrad, iar Yekaterina un an mai târziu, pe 31 august, în Dresden, Germania.

    În urmă cu patru ani, pe 6 iunie, Putin anunţa că mariajul său cu Lyudmila se terminase, iar un an mai târziu, pe 1 aprilie 2014, Kremlinul a confirmat că divorţul cuplului se finalizase.

    Vezi aici pozele 

  • Cum arată FIICELE lui Vladimir Putin, unul dintre cei mai puternici lideri din lume

    Mariya Putin a fost născută pe 28 aprilie, 1985, în Leningrad, iar Yekaterina un an mai târziu, pe 31 august, în Dresden, Germania.

    În urmă cu patru ani, pe 6 iunie, Putin anunţa că mariajul său cu Lyudmila se terminase, iar un an mai târziu, pe 1 aprilie 2014, Kremlinul a confirmat că divorţul cuplului se finalizase.

    Vezi aici pozele