Tag: Franta

  • Francois Hollande declară că Franţa nu este în favoarea aderării Ucrainei la NATO

    Franţa “vrea să evite războiul”, a afirmat Hollande, subliniind că diplomaţia şi politica trebuie să-şi reintre în drepturi.

    “Franţa nu este în favoarea aderării Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică (…). O spun pentru ruşii care se îngrijorează în continuare”, a precizat preşedintele francez.

    El a anunţat că va merge la Kiev, joi după-amiază, alături de cancelarul german Angela Merkel, pentru a încerca să soluţioneze criza. Ei se vor întâlni cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, iar vineri vor merge la Moscova pentru a discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

    “Fie intrăm în logica înarmării protagoniştilor, fie opţiunea diplomaţiei, a negocierii, care nu poate fi prelungită la infinit (…). Căutăm un text care să satisfacă toate părţile implicate”, a declarat Hollande.

    “Dacă eşuăm, Franţa şi Germania vor fi făcut, în calitate de prieteni, tot ce puteau face (…). Avem responsabilităţi puternice. Franţa trebuie să ia mereu iniţiativa”, a apreciat preşedintele francez.

  • Armata franceză a creat o celulă de criză pentru contracararea propagandei grupului Stat Islamic

    Campania de propagandă online va fi gestionată de Centrul interarme de acţiune (CIAE), creat în anul 2012 la Lyon şi care are 150 de angajaţi, potrivit Le Monde.

    Activităţile CIAE vor viza campania de propagandă a grupului terorist SIIS, prioritatea fiind descurajarea tinerilor islamişti tentaţi să meargă în tabere de antrenament terorist din Irak sau din Siria.

    Sarcinile celulei de criză vor consta în anticiparea campaniilor de propagandă ale organizaţiei teroriste sunnite, urmând să fie monitorizare site-uri islamiste şi reţele de socializare online.

    Organizaţia teroristă Stat Islamic în Irak şi Siria a ocupat teritorii din Irak şi Siria, unde a instaurat un “califat islamic”.

  • Ministrul francez al Economiei susţine că a primit ameninţări cu moartea

    Ministrul a prevăzut în proiectul său încadrarea tarifelor pentru notari, ofiţeri ministeriali şi mandatari judiciari, integrând o parte de tarif variabil. Textul avea în vedere, potrivit lui, să le “permită tinerilor din această profesie să se instaleze” şi să creeze “concurenţă”, relatează France Soir, în ediţia electronică.

    “Dar nu am văzut efectul pervers pe care această măsură îl putea avea”, “raportorii au făcut presiune pentru a merge mai departe în comisia specială pentru ameliorarea sistemului, eu am rezistat, iar rezistenţa mea a condus la un sistem complicat”, a recunoscut în faţa deputaţilor Emmanuel Macron. Astfel că dispozitivul trebuie revizuit, ceea ce răspunde uneia dintre revendicările notarilor, mobilizaţi împotriva proiectului de lege care poartă numele ministrului.

    Ministrul a declarat însă că a primit “ameninţări cu moartea din partea unor ofiţeri publici ministeriali (notari, ofiţeri ministeriali …)” care se opun legii propuse de el.

    “Nu fac, sincer, referire la ameninţările cu moartea pe care le-am primit, am depus plângere, din partea unora dintre ofiţerii publici ministeriali pentru că veţi fi de acord cu mine că este surprinzător”, a declarat el.

    În urmă cu câteva zile, deputaţii socialişti denunţau un “şantaj cu concedieri” şi “ameninţări şocante” din partea notarilor. Aceştia au primit scrisori tip de la notarii din circumscripţiile lor care menţionau numărul de concedieri pe care intenţionează să le facă în birourile lor în cazul adoptării reformei.

  • Franţa îndeamnă Grecia să respecte regulile zonei euro

    “Nu cred că situaţia trebuie pusă în termenii negocierilor între părţi aflate în opoziţie, care ar avea obiective diferite”, a declarat Harlem Désir după întrevederea cu ministrul suedez de Externe, Margot Wallström.

    “Dimpotrivă, este necesară concilierea între aspiraţia spre schimbare exprimată în Grecia cu apartenenţa la zona euro, cu angajamentele şi cu regulile acestei zone”, a adăugat oficialul francez.

    “Este normal ca un guvern nou să adopte politici diferite, pentru că a primit un mandat pe fondul măsurilor de austeritate, foarte dure în Grecia. Dar Grecia trebuie să identifice condiţii prin care să ţină cont şi de partenerii din zona euro”, a subliniat Desir.

  • Nu ascultă muzică la căşti, nu mănâncă baghetă şi nu se uită la televizor? Ar putea fi terorist! Programul de spionaj social în valoare de 490 de milioane de euro

    Pentru aceasta, guvernul a lansat site-ul Stop Djihadisme (http://www.stop-djihadisme.gouv.fr/ ) care include un ghid de “identificare”, dar şi mijloacele tehnice pentru denunţuri.

    Cetăţenii ar trebui să fie alertaţi, printre altele, de schimbarea obiceiurilor alimentare, de faptul că respectivul nu mai ascultă muzică la căşti, că nu se mai uită la televizor sau nu mai merge la cinema sau că nu mai face sport. Cetăţenii mai au la dispoziţie, pentru a anunţa activităţi suspecte, un număr de telefon şi un formular online.

    Demersul a iscat o serie de critici în mediul online, din partea celor care au devenit vegetarieni sau care au abandonat televizorul sau au rămas fără partener de viaţă. Dar trebuie spus că Franţa are cea mai mare populaţie de musulmani din Europa şi că sute de cetăţeni francezi au plecat în Siria sau Irak pentru a se înscrie în grupările radicale islamiste. Pentru mulţi tineri radicalismul religios poate constitui o formă de refugiu, o alternativă la viaţa plină de insatisfacţii pe care o duc.

    Pe de altă parte, nici mesajul guvernului francez nu este foarte inspirat: dacă nu te conformezi, eşti un potenţial pericol!

  • Ministrul de Finanţe al Greciei doreşte să facă în curând vizite la Berlin şi Frankfurt

    “Mă grăbesc într-adevăr să mă duc la Berlin (…), Madrid, Frankfurt”, a declarat Yanis Varoufakis într-o conferinţă de presă comună, la Paris, cu omologul său francez Michel Sapin. Întreaga Europă şi în special Germania urmăresc cu circumspecţie primii paşi ai noului Guvern de la Atena, care doreşte un acord european pentru reducerea datoriei sale.

    Ministrul grec de Finanţe a început duminică la Paris un turneu european pentru a căuta susţinători şi pentru a explica poziţia noii puteri de stânga din Grecia.

    “Avem nevoie de puţin timp” pentru a explica poziţia Guvernului grec, a declarat Varoufakis, adăugând că doreşte ca un acord global asupra situaţiei financiare a Greciei să fie găsit până la “sfârşitul lui mai”.

  • Discuţii Hollande – Putin – Merkel, despre situaţia din Ucraina

    “Foarte îngrijorat, preşedintele a discutat cu Vladimir Putin şi Angela Merkel, insistând pe necesitatea de a pune capăt urgent agresiunilor şi acestei situaţii dramatice”, a declarat sursa citată.

    François Hollande a “afişat o poziţie foarte fermă cu privire la necesitatea de a pune capăt rapid folosirii forţei, o poziţie pe care o împărtăşeşte şi Angela Merkel”, a insistat preşedinţia.

    Şeful statului francez a avut deja întrevederi cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk, duminică, în cadrul cărora şi-a exprimat “îngrijorarea puternică”, la o zi după bombardamentele de la Mariupol.

    Treizeci de civili au fost ucişi sâmbătă la Mariupol, port strategic din estul Ucrainei, în timpul bombardamentelor atribuite separatiştilor proruşi.

    Peste 5.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion strămutate de la începutul conflictului, în urmă cu nouă luni.

     

  • Patru elevi francezi au fost convocaţi în faţa justiţiei pentru “apologia terorismului” pe Facebook

    Ei riscă teoretic până la trei ani şi jumătate de închisoare.

    “Nu suntem Charlie şi nu vom fi vreodată, pui de căţea. Culegeţi ce semănaţi”, se poate citi pe pagina de Facebook a unuia dintre aceşti elevi, în vârstă de 15 ani.

    Mesajul, care apare în partea de jos a unei fotografii de grup, a fost descoperit marţi de unul dintre colegii lor, care l-a semnalat conducerii liceului, potrivit unei surse judiciare.

    Reţinuţi apoi eliberaţi, ei au sunt convocaţi la 25 martie în faţa unui judecător pentru minori “în scopul de a fi cercetaţi pentru apologia terorismului prin intermediul unei reţele publice de comunicare”, a anunţat Parchetul din Meaux, situat la 40 de kilometri est de Paris.

    Atentatele jihadiste şi antisemite s-au soldat cu 17 morţi la Paris între 7 şi 9 ianuarie. Zeci de persoane au fost urmărite de atunci în Franţa pentru apologia terorismului.

  • Patru elevi francezi au fost convocaţi în faţa justiţiei pentru “apologia terorismului” pe Facebook

    Ei riscă teoretic până la trei ani şi jumătate de închisoare.

    “Nu suntem Charlie şi nu vom fi vreodată, pui de căţea. Culegeţi ce semănaţi”, se poate citi pe pagina de Facebook a unuia dintre aceşti elevi, în vârstă de 15 ani.

    Mesajul, care apare în partea de jos a unei fotografii de grup, a fost descoperit marţi de unul dintre colegii lor, care l-a semnalat conducerii liceului, potrivit unei surse judiciare.

    Reţinuţi apoi eliberaţi, ei au sunt convocaţi la 25 martie în faţa unui judecător pentru minori “în scopul de a fi cercetaţi pentru apologia terorismului prin intermediul unei reţele publice de comunicare”, a anunţat Parchetul din Meaux, situat la 40 de kilometri est de Paris.

    Atentatele jihadiste şi antisemite s-au soldat cu 17 morţi la Paris între 7 şi 9 ianuarie. Zeci de persoane au fost urmărite de atunci în Franţa pentru apologia terorismului.

  • Valls propune “o politică de populare” antighetou în cartierele sensibile cu imigranţi

    “Politică de populare şi nu doar politică privind locuinţele şi habitatul. Politică de populare pentru a lupta împotriva ghetoizării, segregării”, a declarat Valls, la Paris, la două săptămâni de la atentatele sângeroase comise de către jihadişti.

    “Nu suport, ca republican, să văd această închidere, această exilare într-un anumit număr dintre aceste cartiere (…), în ale căror şcoli se află numai elevi provenind din familii sărace, adesea monoparentale, provenind exclusiv din rândul imigranţilor, de aceeaşi cultură şi aceeaşi religie”, a subliniat el.

    “Cum vreţi să ieşim din această situaţie?”, a întrebat el.

    Valls, care a amintit că a fost ales “timp de 30 de ani” într-un oraş de periferie, Evry, la sud de Paris, a revenit asupra termenului “apartheid”, pe care l-a folosit marţi în legătură cu aceste cartiere, declanşând o polemică cu opoziţia de dreapta.

    “Cuvintele contează prea puţin. Eu am utilizat aceleaşi cuvinte, de zece ani, pentru că ele spun realitatea”, a subliniat premierul socialist, răspunzând unei întrebări care i-a fost adresată de către un jurnalist. “Greşeala este că nu a existat curajul ca aceste situaţii să fie numite”, a adăugat el.