BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Valoarea Apple a depăşit pragul de 500 miliarde de dolari, de 50 de ori mai mult decât acum 10 ani

    Apple se alătură astfel clubului exclusivist al companiilor ale căror capitalizări au depăşit la un moment dat 500 miliarde de dolari pe bursa de la New York, alături de Microsoft, ExxonMobil, Cisco şi General Electric, potrivit CNN Money.

    Singura companie din afara SUA care se poate lăuda cu această performanţă este PetroChina, a cărei capitalizare depăşea la un moment dat 1.000 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    ExxonMobil a atins pragul de 500 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2007, datorită creşterii puternice a preţului petrolului. Microsoft, Cisco şi General Electric au marcat această reuşită în 1999, la apogeul balonului speculativ din industria IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile europene au închis la maximul ultimelor şapte luni

    Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,7%, la un nivel maxim după iulie anul trecut. “Am avut un început de an bun, mare parte datorită speranţelor că Grecia va obţine sprijinul financiar. Va mai fi poate o zi de euforie, dar apoi vom reveni la normal şi am putea marca profiturile, într-o anumită măsură”, a declarat Michael McNaught-Davis, director pentru operaţiuni internaţionale cu acţiuni la compania Scottish Widows, care administrează active de 145 miliarde de lire steline (229 miliarde dolari). Acţiunile bancare au înregistrat printre cele mai mari creşteri, indicele titlurilor financiare din zona euro avansând cu 1,9%.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Facebook pe bursă

    S-au cam spus toate datele legate de apropiata listare la bursă a companiei din spatele reţelei de socializare Facebook. Avem vreo 845 de milioane de utilizatori, între care s-au stabilit 100 de miliarde de “prietenii”. Tot acest popor postează zilnic un sfert de miliard de poze şi 2,7 miliarde de comentarii sau “Like” (care e tot un comentariu, dar foarte succint). Din toată vânzoleala aceasta au rezultat în ultimul an venituri de 3,71 miliarde (vorbim în dolari), dintre care 85% din publicitate. Evident, Facebook a cheltuit mult cu infrastructura şi a rămas cu un miliard profit. Se mai pot da o mulţime de date asemănătoare, dar în nici un fel nu se poate deriva de aici o “valoare” a companiei. Nimic din socotelile “clasice” nu pare să se aplice în acest caz.

    În toamna lui 2007 Microsoft s-a luptat cu Google pentru a cumpăra o bucăţică din Facebook, deşi MySpace era încă vedeta domeniului. Până la urmă Microsoft a luat 1,6% din Facebook cu aproape un sfert de miliard de dolari şi a rezultat prima valoare de piaţă: 15 miliarde. De atunci s-au schimbat multe, cu o notabilă excepţie: Facebook a rămas o companie privată şi în fiecare an s-a prezis că va urma o listare la bursă. În lupta cu Google şi cu Apple pentru cei mai buni ingineri, Facebook a atras oamenii şi prin distribuţia de părţi sociale.

    Acum Zuckerberg pur şi simplu nu are de ales, pentru că legile americane spun că din momentul când o companie privată are mai multe de 500 de deţinători de părţi sociale (shareholders) va trebui să prezinte exact aceleaşi rapoarte ca şi o companie publică, indiferent de dimensiunea companiei (de pildă, Koch Industries este privată, deşi are venituri anuale de vreo sută de miliarde de dolari). Or, dacă tot trebuie să-şi asume această imensă povară administrativă (plus transparenţa), listarea la bursă pare opţiunea firească.

    Firească, dar şi riscantă. Facebook vrea să obţină între 5 şi 10 miliarde din această primă ofertă publică (încă nu e clar acest detaliu), iar comentatorii par să fie de acord că valoarea uriaşei reţele se va stabiliza cam la 100 de miliarde de dolari. Dar, după ce acţiunile vor începe să se tranzacţioneze, se vor produce nişte schimbări importante. În primul rând, Zuckerberg nu va mai petrece timpul în compania inginerilor, ci în compania investitorilor, în faţa cărora va trebui să răspundă la orice întrebare. Iar cele mai multe întrebări incomode se vor referi la modul cum plănuieşte să crească valoarea companiei.

    Şi s-ar putea ca răspunsurile să nu fie multe, pentru că nu prea văd cât mai poate creşte Facebook şi nici ce alte domenii ar putea aborda. Există câteva pieţe potenţiale importante, de exemplu Germania, Rusia sau Brazilia, unde altele sunt reţelele preferate, dar există şi Google Plus care se luptă pentru aceste zone. O altă consecinţă a listării va fi că, deşi o mică parte din companie se tranzacţionează, întreaga companie va fi evaluată după valoarea acelei părţi. Iar aici sunt nisipuri mişcătoare.

    Zynga (compania care dezvoltă FarmVille şi alte jocuri) s-a listat de curând la bursă cu o ofertă publică de un miliard de dolari, dar valoarea acţiunilor a scăzut curând sub preţul iniţial. Dintre celelalte companii de internet în vogă care s-au listat de curând pe bursă (cum ar fi Pandora sau Groupon) este de interes în acest context cazul LinkedIn, o reţea socială cu caracter profesional. Comparând bazele de utilizatori (circa 120 de milioane pentru LinkedIn) şi aplicând regula de trei simplă, obţinem pentru Facebook o valoare de circa 50 de miliarde, iar unii comentatori spun că aceasta ar fi de fapt adevărata valoare. Iar dacă au dreptate, investitorii recenţi vor fi foarte nervoşi.

    Mai există încă două efecte previzibile, unul rău şi unul bun. În primul rând, în scurt timp la Facebook vor fi o mulţime de milionari. Pe hârtie, e adevărat, dar efectul asupra ceea ce se cheamă “cultura organizaţională” va fi semnificativ, aşa cum s-a întâmplat la Google, unde atmosfera s-a schimbat după ce compania a devenit publică. Este firesc că o parte dintre inginerii milionari vor pleca să-şi îndeplinească aspiraţiile în companii proprii, pe care acum le pot susţine.

    Iar de-aici începe efectul pozitiv: vor apărea puzderie de startup-uri, iar marile companii se vor lupta să le cumpere pe cele mai interesante, astfel încât întregul Silicon Valley va profita de această infuzie de capital. Cu siguranţă, Facebook va deveni mult mai agresivă. Lansarea serviciului BranchOut este deja o declaraţie de război adresată lui LinkedIn şi ne putem aştepta şi la altele.

  • Carpatica Invest si-a lansat serviciile de brokeraj la Bursa din Varsovia

    Cu aceasta ocazie, Carpatica Invest anunta si lansarea serviciului de tranzactionare pe Bursa de Valori de la Varsovia pentru toti clientii societatii.

    Marius Trif, Directorul General al Carpatica Invest a declarat ca “prin admiterea societatii ca membru al Bursei de Valori de la Varsovia, societatea va putea oferi clientilor atat acces direct la o piata de capital mai matura, cat si accesul la o paleta de instrumente mai diversificata”.

    Prin diversificarea portofoliului de servicii de tranzactionare pe piete externe, Carpatica Invest intentioneaza sa castige vizibilitate pe piata serviciilor de investitii financiare, inclusiv in randul investitorilor romani care tranzactioneaza sau intentioneaza sa tranzactioneze pe pietele externe la vedere.

    Carpatica Invest a fost fondata in 1996, devenind din 2002 parte a Grupului Financiar Carpatica. Astazi este unul din primii zece brokeri din Romania, potrivit clasamentelor Bursei de Valori Bucuresti, societatea avand un capital social de 13.680.800 de lei.

    Carpatica Invest a încheiat anul 2011 pe locul 8 în topul cumulat BVB, RASDAQ şi ATS, cu o cota de piaţă de 3,57%, aferentă unui volum al tranzacţiilor intermediate in crestere fata de anul anterior, de 829,23 mil. lei.

  • Guvernul începe listarea la Bursă a câte 10% din acţiunile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica

    Autorităţile române au convenit cu FMI ca procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vânzarea pe Bursă a 10% din acţiuni să fie încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, după ce în primele două luni va fi angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei, o operaţiune similară urmând să fie derulată şi în cazul Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ne îmbogăţim pe bursă anul acesta?

    Analiştii şi brokerii se întrec în predicţii şi încearcă să anticipeze evoluţia pieţelor şi să indice acele acţiuni care ar putea înmulţi banii investitorilor. Investitorii fac curăţenie în portofolii, vând acţiunile care i-au dezamăgit, cumpără altele care au perspective mai bune.Toate aceste exerciţii stau în general sub semnul optimismului, pentru că cei care au banii, investitorii, trebuie să fie optimişti, să creadă în creştere, pentru a investi în continuare, iar analiştii şi brokerii trebuie să fie optimişti, pentru că altfel n-ar mai veni clienţii la ei.

    Anul acesta, însă, optimismul e mai moderat ca niciodată. Într-un sondaj realizat de Ziarul Financiar, managerii de fonduri văd principalul indice al bursei de la Bucureşti crescând cu 15%. Analiştii Erste de la Viena estimează un potenţial de creştere de 17% pentru acelaşi indice. Brokerii sunt rezervaţi, dacă nu chiar pesimişti. Nu mai e entuziasmul de altădată când brokerii şi analiştii vedeau la început de an creşteri de 30% sau chiar de 50% pentru indicii bursieri.

    Ce înseamnă o creştere de 15% pentru indicele BET? Înseamnă că unele acţiuni de la bursă ar putea înregistra creşteri de 20%, 30% sau poate chiar 50%, în timp ce altele vor creşte cu 10%, 5% sau poate chiar vor scădea. La fel, vor fi investitori care vor câştiga 20%, 30% sau 50% şi vor fi investitori care vor câştiga mai puţin, poate nici cât dobânda la bancă, sau chiar vor pierde.
    Şi astfel, bursa de la Bucureşti intră în rândul pieţelor normale, unde unii câştigă, iar alţii pierd, iar pentru a obţine câştiguri peste media pieţei sau peste dobânzile bancare, pentru ca investiţia în acţiuni să devină într-adevăr rentabilă este nevoie de documentare şi analiză. Anii când cumpărai aproape orice acţiune şi la sfârşit de an aveai un câştig de 50% sau poate chiar 100% fără niciun efort au rămas în urmă. Şi poate aşa se explică şi scăderea constantă din ultimii ani a numărului de investitori.

    Cu ce premise începe anul 2012? Privind în urmă, bursa a avut doar trei ani de scădere în cei 15 ani de când există indicele BET ca referinţă, iar după fiecare an de scădere a urmat o creştere. Cum anul trecut bursa a închis pe minus, tradiţia spune că anul acesta ar trebui să fie pozitiv.Din păcate, în cazul bursei de la Bucureşti, tradiţia nu prea contează, în comparaţie cu bursele americane care au un istoric de peste 100 de ani şi ale căror grafice sunt brăzdate de cicatricile adânci ale crizelor, de la Marea Depresiune până la spargerea bulei dotcom.

    Astfel, pentru ca analiza să fie mai exactă, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă pe plan extern, pentru că evoluţia bursei de la Bucureşti rămâne corelată cu pieţele europene şi americane. Pe plan extern, însă, perspectivele descrise de analişti sunt tot mai sumbre. Criza datoriilor suverane continuă să ţină capul de afiş, soluţiile găsite de liderii europeni anul trecut nu sunt suficient de credibile, măsurile de austeritate luate de guverne ameninţă creşterea economică, băncile au nevoie de recapitalizare. Cum se traduc toate astea pentru investitorii de pe bursă? Fără creştere economică, nici acţiunile nu au creştere, iar acţiunile băncilor rămân cele mai riscante.

    În aceste condiţii, principala provocare pentru investitorii la bursă pentru acest an rămâne protejarea portofoliilor, adică crearea unui portofoliu cât mai puţin riscant, dar care să aibă şi potenţial de creştere.Pornind de la aceste premise, majoritatea analiştilor recomandă pentru acest an acţiunile din sectoare defensive, precum energia, utilităţile sau telecomunicaţiile.

  • Bursa de Valori Bucureşti îşi alege luni preşedintele. Priorităţile viitorului Consiliu de Administraţie

    Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, îl înfruntă pe Stere Farmache, cel care conduce bursa de 16 ani. Din 2006, de când şi-au împărţit acţiunile bursei, brokerii se bat ca să o conducă. O dată la doi ani se vorbeşte despre ale­geri, se fac strategii, alianţe şi se pro­clamă schimbarea. Cu trei condu­ceri în ultimii cinci ani, bursa e tot la nivelul din 2005. Tranzacţiile medii cu acţiuni în 2011 au fost sub 10 milioane de euro, la fel ca şi în 2005, iar capita­li­zarea BVB la finalul anului este de 16,3 miliarde de euro, faţă de 15,3 mld. euro la finalul lui 2005, deşi între timp s-au listat Erste şi Fondul Pro­prietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a fost cel mai activ broker de la BVB în 2011

    Firma de brokeraj s-a detaşat puternic încă din februarie în topul brokerilor de la BVB, după ce a intermediat deal-urile prin care BERD a vândut participaţia de aproape 5% pe care o avea la BRD (BRD). Operaţiunile prin care BERD a cedat aproape 5% din titlurile BRD au totalizat 454,7 milioane lei (107,3 milioane euro), iar firma a fost intermediar atât pe partea de cumpărare, cât şi pe vânzare, în cea mai mare tranzacţie din istoria Bursei de Valori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi de 500.000 de lei pentru persoane fizice şi 10% din afacerile firmei pentru nereguli pe bursă

    Cele mai mari amenzi aplicabile persoanelor fizice vor fi plătite de către acţionarii care nu fac oferte de preluare după ce au depăşit pragul de 33% din titlurile unei societăţi listate. Sancţiunea poate fi avertisment sau amendă de la 1.000 – 25.000 lei la trecerea a 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuia lansată oferta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii au aprobat creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din acţiuni

    La şedinţă au fost prezenţi 247 de deputaţi, iar 11 s-au abţinut de la vot. Legea urmează să fie transmisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, iar apoi va fi publicată în Monitorul Oficial. Îîn timpul dezbaterilor, deputatul PSD Victor Neacşu a propus retrasmiterea proiectului iniţiativ către Comisia de buget, finanţe şi bănci pentru clarificări, însă propunerea sa a fost respinsă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro