El a anuntat ca marti, 12 aprilie, va lansa o noua editie a
volumului sau, “Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei de la
Moscova”, imbogatita cu noi documente. La acelasi post tv, Mugur
Isarescu a declarat ca fiecare guvernator al BNR face, la
instalarea in functie, un “legamant”: ca va depune toate eforturile
pentru a incerca sa repatrieze Tezaurul trimis la Moscova.ml a
prezentat, in premiera, dosarul Tezaurului, in care sunt incluse
toate actele prin care 93,4 tone de aur fin, dar si alte valori
materiale si culturale, au fost preluate de catre autoritatile
Rusiei, de la mai multe institutii romanesti. Printre acestea, se
numara Banca Centrala, Academia Romana, CEC-ul si Casa Regala.
Tag: bnr
-
La cate miliarde de euro a evaluat Romania tezaurul de la rusi
-
Banca Nationala este de acord cu reducerea contributiilor sociale cu 3%
“Imediat ce sunt indeplinite conditiile pentru reducerea CAS,
trebuie aplicata aceasta masura. Se pare ca im¬po¬zitarea la
nivelul firmelor este excesiva in Romania si toata lumea stie ce
costuri au angajatorii cu ocuparea. Cred ca reducerea CAS este
sustenabila din punctul de vedere al bugetului de stat, dar
calculele exacte sunt realizate de Mi¬nisterul Finantelor”, a spus
Croitoru. Specialistii spun ca reducerea cu 3% a contributiilor
sociale platite de angajator si de angajat (de la un procent total
de 44% la 41% din contributiile aferente fiecarui salariu brut) ar
putea conduce la crearea a 100.000 de noi locuri de munca si la
economii de aproximativ 380 de milioane de euro pentru
companii. -
Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?
La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.|n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
credite.
La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
euro, conform Raiffeisen Bank.Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
(iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
leului).Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor. -
Rezervele valutare de la BNR au ajuns la 32,7 mld. euro. Rezerva de aur: 103,7 tone
Conform BNR, in cursul lunii martie au avut loc intrari de 1,72
miliarde de euro, reprezentand alimentarea conturilor Ministerului
Finantelor Publice (inclusiv transa imprumutului de la Comisia
Europeana), modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
institutiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene,
venituri din administrarea rezervelor internationale si altele.Tot in martie au avut loc iesiri de 1,021 miliarde de euro,
reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
institutiile de credit, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
publice externe directe si garantate de stat precum si deprecierea
dolarului american si lirei sterline fata de euro cu impact asupra
diminuarii valorice a partii din rezerva internationala denominata
in aceste doua valute.Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
la 3 356 milioane euro.Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31
martie 2011 au fost de 36,123 mld. euro, fata de 35,467 mld. euro
la 28 februarie 2011.Platile scadente in luna aprilie 2011 in contul datoriei publice
externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice,
insumeaza 128,12 milioane euro. -
BNR: Shoppingul excesiv nu imbunatateste nivelul de trai in mod durabil
“Bunastarea nu se creeaza prin indatorare excesiva. Un
comportament mai economic si prevazator face mai selectiv consumul.
(…) Shoppingul patimas nu imbunatateste nivelul de trai in mod
durabil”, a spus Georgescu, facand referire la tarile din Europa
Centrala si de Est, printre care si Romania. El a aratat ca
asteptarile “exuberante” pentru cresterea veniturilor disponibile
intr-un ritm mult superior cresterii productivitatii muncii reduce
competitivitatea economica si sansele de recuperare a decalajelor.
“Trebuie sa ne grabim incet si sa crestem durabil din punct de
vedere economic”, a mentionat oficialul BNR. -
Ajunge euro la 4 lei?
In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.
Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
“foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
Chidesciuc.Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
ar creste totodata si asteptarile privind inflatia. -
BNR: Romania a trecut pe excedent comercial
Valoarea exporturilor a fost de 3,42 miliarde euro, iar a
importurilor, de 3,33 miliarde euro. Institutul National de
Statistica a anuntat in aceasta dimineata un deficit de 186,2
milioane euro, diferenta fiind aceea ca in datele INS sunt luate in
calcul cheltuielile de transport si asigurare pentru bunurile
importate, importurile raportate fiind astfel mai mari decat cele
publicate de BNR.Datele BNR sunt insa mai relevante in ceea ce priveste
cantitatea de bunuri pentru ca nu iau in calcul nici pentru
exporturi nici pentru importuri cheltuielile de transport si
asigurare.
Cititi mai multe pe www.zf.ro -
Sondaj IRES: BNR, institutia in care romanii au cea mai mare incredere, Isarescu, pe locul intai la “premieri”
• 65 la suta dintre cei chestionati spun ca schimbarea lui Emil
Boc este o idee buna. Cu toate acestea, pentru 60% dintre acestia,
increderea in Guvern nu s-ar schimba.
• 51 la suta dintre intervievati nu sunt de acord cu ideea unui
premier independent, varianta sustinuta de Traian Basescu.
• 51 la suta dintre respondenti cred ca un nou partid ar avea sanse
pe scena politica.
• La intrebarea deschisa Cine ar trebui sa fie urmatorul
prim-ministru al Romaniei? cei mai multi romani nu au stiut ce sa
raspunda (41%). Un procent de 25% l-ar prefera pe guvernatorul BNR,
Mugur Isarescu, 9% l-au ales pe Victor Ponta, 6% pe Klaus Johannis.
Emil Boc a strans 3% din voturi, mai mult decat Crin Antonescu
(2%), Adrian Nastase (2%) sau Mircea Geoana (1%).Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Restantele la creditele de peste 20.000 lei s-au dublat anul trecut
Restantele cu termen de intarziere de peste 90 de zile totalizau
de 12,3 miliarde de lei si reprezentau 81% din totalul
intarzierilor la plata, potrivit datelor Centralei Riscurilor
Bancare (CRB)prezentate de BNR. Astfel, atat valoarea, cat si
ponderea acestora au crescut fata de luna decembrie 2009, cand
totalizau 5,38 miliarde de lei si reprezentau 68% din totalul
intarzierilor la plata de la acea data. Cresterea restantelor a
ridicat ponderea acestora in totalul sumelor datorate la 6,34%,
aproape de doua ori peste nivelul raportat la sfarsitul anului
2009, de 3,46%.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011
Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
tendinta inflatiei.Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
internationale majore, deschise”, spune Isarescu.Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
munca.In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
majorari de preturi”.Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
Isarescu.
Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
privind o crestere economica de 1,5%.