BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • De ce poate fi 2011 ultimul an de declin pentru piata de publicitate din Romania

    Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
    Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
    trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
    exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
    investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
    fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
    prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
    Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
    disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
    comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
    bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
    si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
    publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
    produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.

    In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
    in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
    investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
    serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
    cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
    cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
    Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
    46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
    sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
    cifrelor la rate card.

    “Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
    apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
    Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
    la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
    puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
    crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
    posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
    devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
    ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
    fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
    comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
    ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
    emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
    directorul general al Mercury 360.

    Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
    euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
    2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
    milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
    publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
    buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
    2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
    mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
    industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
    euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
    sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
    Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
    asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
    vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
    inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
    procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
    presedintele Publicis.

  • In plina criza, Danone a crescut vanzarile cu 10%

    Compania isi consolideaza astfel pozitia de lider in categoria
    produselor lactate proaspete din Romania, crescandu-si cota de
    piata la 58% in 2010. De asemenea, cotele de piata atat pe
    segmentul de iaurturi (69% in valoare), cat si pe segmentul
    iaurtului cu fructe (72%) au crescut. “Sustinerea consumului de
    produse lactate ramane, si in acest an, o prioritate pentru noi”,
    declara Stephane Batoux, director general Danone Romania &
    Tarile Adriatice.

    Circa 90% dintre produsele Danone, comercializate pe piata
    romaneasca, sunt fabricate in Romania, in unitatea de productie de
    la Bucuresti, care este, conform reprezentantilor companiei, cea
    mai moderna fabrica de lactate din tara.

    Danone are in portofoliu sapte branduri, cu 70 de referinte de
    produs. 3% din productia fabricii Danone din Romania se vinde pe
    pietele din regiunea Adriaticii si Republica Moldova. In 2010,
    investitiile Danone au depasit 17 milioane lei. Compania a investit
    in dezvoltarea capacitatii industriale, in tehnologie, logistica si
    distributie, pentru lantul frigului. O parte din investitii s-au
    indreptat catre programul Spre Vest, program dedicat fermelor
    partenere ale Danone, pentru a creste colectarea si calitatea
    laptelui. Compania are peste 10.000 clienti din retailul modern si
    magazine de proximitate, si o medie lunara de peste 65.000 de
    comenzi livrate.

  • Cat inseamna IMM-urile in businessul Romtelecom

    “Companiile mici si mijlocii inseamna 80% din numarul total de
    firme din economie si aduc in jur de 35% din venituri”,
    dimensioneaza Corina Paun, directorul de vanzari pentru segmentul
    de IMM-uri si microintreprinderi din cadrul Romtelecom, domeniul de
    care este responsabila din 2007 incoace. Baza de astfel de clienti
    ai operatorului cuprinde in prezent aproximativ 130.000 de firme
    dintr-un total de 400.000 considerate active din Romania si a fost
    extinsa in ultimii ani, indiferent de criza, in 2010 fiind vorba
    despre un avans de 15% fata de anul precedent.

    Din intreaga piata a IMM-urilor si microintreprinderilor,
    Romtelecom detine astfel in jur de 33%, pondere care nu se aplica
    insa si pentru venituri. Pentru ca este vorba de companii cu
    incasari nu foarte mari, contractele sunt de regula mai putin
    costisitoare decat in cazul unei firme cu sute sau chiar mii de
    angajati, dar au fost incheiate pana acum si doua contracte cu
    valoare mai mare de 350.000 de euro pe an si alte cinci de peste
    100.000 de euro. Astfel, Corina Paun coordoneaza un buget anual de
    peste 70 de milioane de euro, adica mai putin de 10% din veniturile
    totale ale operatorului de telecomunicatii.

    “Divizia a trebuit insa construita de la zero, pentru ca in urma
    cu patru ani era la nivelul de start-up”, spune Paun despre
    momentul in care a preluat pozitia actuala, una dintre primele
    miscari fiind deschiderea unui call-center la Brasov, in urma unei
    investitii de aproximativ un milion de euro, in care lucreaza
    astazi 45 de angajati si care are o contributie importanta in
    dezvoltarea segmentului de business cu IMM-uri si
    microintre-prinderi. Una din zece companii contactate de echipa din
    call-center devine client al Romtelecom, iar numarul serviciilor
    vandute a crescut cu 10% in prima parte a anului trecut comparativ
    cu perioada similara din 2009. “Ne gandim acum sa furnizam si altor
    companii servicii de call-center”, spune managerul despre o
    posibila extindere a portofoliului de servicii prin care operatorul
    telecom sa preia in sistem de outsourcing departamente de relatii
    cu clientii din companii mai putin specializate in acest
    domeniu.

    Principalul obiectiv pentru acest an este insa cresterea
    veniturilor. In 2010, in contextul unei piete telecom in scadere,
    lucru care s-a vazut in afacerile celor mai multi dintre operatori,
    divizia Romtelecom a avut venituri cu 5% mai mari, crestere
    estimata cel putin sa se mentina in acest an. Greu de explicat, in
    conditiile in care problemele din economie au afectat destul de
    mult zona firmelor mici si mijlocii, multe ajungand sa intre in
    insolventa sau chiar faliment pe fondul problemelor cu
    lichiditatile si datoriilor tot mai mari, dar compania a reusit sa
    mentina stabile incasarile de la clientii ramasi, iar diferenta a
    compensat-o din clientii noi.

    “Tot pentru acest an avem in plan sa dezvoltam mai mult zona de
    broadband fix si mobil, servicii folosite de 10% din clientii mici
    si mijlocii, dar si segmentul IT&C”, mai spune Paun despre
    strategia pe care o creioneaza la fiecare inceput de an. Ceea ce
    inseamna ca Romtelecom va miza tot mai mult si pe furnizarea de
    diverse echipamente impreuna cu serviciile oferite, in special din
    randul computerelor si telefoanelor, dar si al altor tipuri de
    electronice de birou, precum multifunctionale. Si, de ce nu, poate
    chiar si tablete PC.

  • De ce vrea sa impuna BNR limite la creditul in valuta

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat ca nu se pune
    problema ca limitarile sa-i vizeze si pe cei ce iau credite
    ipotecare si imobiliare, companiile sau pe debitorii care
    realizeaza venituri in valuta, pentru ca astfel “s-ar inlocui
    riscul valutar cu riscul de dobanda”.

    Masurile vor fi adoptate in urmatoarele luni, dupa consultari cu
    bancile si se explica prin dorinta BNR si a bancilor de a evita o
    noua bula a creditarii, odata ce ponderea imprumuturilor
    neperformante in euro sau franci elvetieni e inca mare, iar
    tendinta Euribor indica faptul ca dobanzile la euro sunt in
    crestere.

    In perioada decembrie 2010 – februarie 2011, noteaza BNR in
    ultimul raport asupra inflatiei, ponderea creditelor in valuta in
    totalul creditului acordat sectorului privat a inregistrat un nou
    maxim al ultimilor opt ani si jumatate, ajungand la 62,9 la suta ca
    medie a perioadei.

    Restrictiile la creditul in valuta nu sunt o idee noua si nu
    sunt promovate numai de BNR, ci si de marile banci comerciale care
    au afaceri in Europa de Est. Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, declara toamna trecuta ca imprumuturile negarantate
    de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in
    monede exotice ar trebui interzise complet, iar orice aprobare de
    credit in euro ar trebui sa fie mult mai bune reglementata.
    Creditul in franci elvetieni reprezinta 20% din totalul
    imprumuturilor acordate in Europa Centrala si de Est.

  • Orange: Scad veniturile si numarul de clienti

    Scaderea veniturilor este pusa pe seama cresterii inflatiei din
    luna februarie peste nivelul asteptat, care a accentuat reducerea
    consumului in intreaga economie, nu doar in segmentul telecom.

    In ce priveste baza de clienti, diminuarea a provenit in
    totalitate din baza de utilizatori de cartele preplatite, in timp
    ce numarul abonatilor a crescut fata de primul trimestru al anului
    trecut. Pe segmentul broadband, Orange a inregistrat 3,1 de
    milioane de clienti, segment care va continua sa creasca in
    urmatoarea perioada. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de
    82,7 euro.

    “Ultimii doi ani de criza economica si-au pus amprenta pe
    obiceiurile de consum ale clientilor. Chiar daca observam o
    oarecare imbunatatire a mediului economic, cererea va creste
    intr-un ritm mult mai lent, iar in domeniul telecom, care este
    oricum un domeniu cu o concurenta feroce, eroziunea veniturilor va
    continua si in trimestrele urmatoare” a declarat Thierry Millet,
    directorul executiv al Orange Romania.

  • Tarile cu cele mai mari taxe din lume (GALERIE FOTO)

    In cele mai multe tari, impozitele si taxele reprezinta intre 30
    si 40% din produsul intern brut inregistrat intr-un an. Exista insa
    tari unde taxele au insemnat anul trecut chiar si peste 50% din
    produsul intern brut.

    Totodata, in unele tari, nivelul de impozitare poate fi
    intr-atat de redus incat procentul din PIB rezultat nu depaseste
    nici 20%. E drept, exemplele sunt putine: doar doua tari dintre
    cele monitorizate de Organizatia pentru Cooperare Economica si
    Dezvoltare (OECD) sunt in aceasta situatie. In Mexic, taxele
    inseamna doar 17,5% din PIB, in timp ce in Chile nivelul este de
    18,2%. Cele mai multe state percep taxe care depasesc 24% din PIB,
    nivel inregistrat anul trecut in SUA.

    OECD monitorizeaza nivelul fiscalitatii in statele membre
    incepand din 1965. Organizatia, in care Romania nu este inclusa,
    are 33 de membri.

  • Dublarea costurilor cu provizioanele a impins Volksbank pe pierdere anul trecut

    De asemenea, venitul net din dobanzi s-a redus cu 5,88%, la 142
    de milioane de euro, ca urmare a scaderii dobanzii Euribor si a
    indexului CHF Euribor, avand in vedere volumul creditelor in franci
    elvetieni acordate.
    In schimb, veniturile din exploatare au crescut fata de anul 2009
    cu 3 milioane de euro, respectiv cu 1,75% fata de anul precedent),
    ca urmare a castigurilor din operatiuni de trading, in timp ce
    castigurile din comisioane au ramas la un nivel constant. Raportul
    dintre costuri si venituri a fost mentinut la un nivel redus
    (31%).

    Volumul activelor a scazut de la 5,2 miliarde de euro la
    sfarsitul lui 2009 la 4,8 miliarde de euro la finele anului trecut.
    Totalul creditelor acordate a crescut de la 3,1 la 3,2 miliarde de
    euro, in timp ce totalul depozitelor atrase s-a redus de la 690 la
    580 milioane de euro.

    Pentru 2011, banca vizeaza o cota de piata de 3-4%, prin
    concentrarea pe imbunatatirea calitatii serviciilor, lansarea unor
    produse noi cu grad de risc redus si dezvoltarea in zone cu
    potential si in domenii ale industriei unde poate fi
    competitiva.

    “Vom depune toate eforturile necesare stabilirii unei relatii
    permanente si transparente cu clientii nostri. Procesul de
    repozitionare a bancii demarat deja, iar Volksbank Romania se
    indreapta catre un viitor pozitiv”, a declarat Johann Lurf,
    presedintele Volksbank Romania.

    Pentru persoanele fizice, banca a lansat un nou set de pachete
    de produse si servicii, care permit accesul la mai multe servicii
    la un tarif mai mic fata de costul individual al fiecarui produs
    sau serviciu. In functie de tipul pachetului, de pilda, se ofera
    65% discount minim pentru serviciul de Internet Banking – VB
    Direct, reduceri de pana la 100% fata de comisioanele standard
    aplicabile pentru tranzactiile cu cardurile de debit, reduceri de
    pana la 100% la comisionul de analiza dosar pentru produsul de
    Overdraft, o dobanda mai mare pentru conturile curente (incepand cu
    0,25%), respectiv discounturi in reteaua comerciantilor parteneri
    pentru posesorii de carduri de cumparaturi Pink. Primele doua luni
    sunt oferite gratuit pentru orice pachet achizitionat pana la
    sfarsitul anului 2011.

    In acelasi timp, vor continua programele de eficientizare a
    costurilor, reteaua de unitati va fi optimizata si va fi construita
    o noua identitate vizuala a sucursalelor.

    Volksbank Romania functioneaza pe piata din Romania din luna mai
    a anului 2000. Principalul actionar al bancii este Volksbank
    International AG, in majoritate detinut de Österreichische
    Volksbanken-AG, ce reprezinta institutia centrala a unuia dintre
    cele mai importante grupuri bancare din Austria. Numarul de unitati
    din Romania era de 181 la sfarsitul lui 2010, cu patru mai putin
    decat la sfarsitul lui 2009.

  • E oficial: Zilierii vor plati impozit de 16% pe venit!

    PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca
    genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii.Deputatul
    PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurarilor pentru zilieri si
    inexistenta echipamentului de protectie pentru acestia. “Noi
    consideram ca in secolul XXI, o Romanie care doreste sa se
    integreze pe piata europeana a muncii, doreste sa se introduca
    aceasta exceptie si sa existe sclavi pe mosiile unora”, a afirmat
    Cindrea.

    Viceliderul deputatilor PNL Eugen Nicolaescu a sustinut ca
    proiectul de lege contine multe incoerente care trebuie
    clarificate. “Este nevoie de apararea drepturilor celor care
    muncesc. Daca le luam numai impozit pe venit, nu-i aparam in niciun
    fel”, a spus Nicolaescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul va verifica persoanele cu venituri mari fara sa le avertizeze

    “Procedurile vor fi aplicate incepand cu acest an, dar pentru
    anumite categorii de venituri aflate in evidenta ANAF, precum cele
    realizate din dividende, noile reguli sunt aplicate din 2012”, au
    aratat reprezentantii Guvernului. Executivul a decis, la finele
    anului trecut, ca persoanele fizice ale caror venituri reale
    depasesc cu cel putin 50.000 lei sumele declarate vor plati impozit
    de 16% aplicat la diferenta dintre cele doua valori. Normele
    metodologice de aplicare a procedurii de utilizare a metodelor
    indirecte de control stabilesc ca Fiscul va verifica, intr-o prima
    etapa, persoanele cu venituri mari fara sa le notifice, iar pe
    perioada controlului poate solicita tertilor, inclusiv platitorilor
    de venit sau oricaror autoritati sau institutii publice, informatii
    sau documente pentru stabilirea situatiei fiscale reale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Enel, venituri de aproape un miliard in Romania

    Italienii, cel mai mare distribuitor privat de energie electrica
    din Romania, spun ca in perioada 2011-2015 au un plan de investitii
    de circa 800 de milioane de euro pentru piata locala. La nivel
    global, pentru aceeasi perioada, Enel are planuri de investitii de
    circa 31 de miliarde de euro. Pentru proiectele privind dezvoltarea
    de unitati de productie a energiei din surse regenerabile, Enel are
    programate investitii de 6,4 miliarde de euro in urmatorii cinci
    ani. Dintre acestea, 400 de milioane de euro vor fi directionate
    catre Romania, pentru dezvoltarea a 400 MW de energie eoliana.