Comisia Europeană amână să adopte măsurile cerute de şefii de stat sau de guverne din UE (la Consiliul European din februarie) care ar face ca România să nu mai rişte să piardă miliarde de euro din fonduri nerambursabile. Comisia are reţineri în a modifica un regulament – modificare cerută de Consiliul European în urmă cu o lună şi jumătate – prin care regula de cheltuire a banilor N+2 (anul în care sunt alocare fondurile plus alţi doi în care mai pot fi cheltuiţi banii) să fie modificată în N+3, ceea ce ar ajuta România să nu piardă banii pe care nu-i cheltuieşte într-un astfel de timp, în cadrul procesului dezangajării automate a fondurilor (nu i-ai cheltuit, nu-i mai primeşti). România trebuie să cheltuiască anul acesta 6,5 mld. euro – tot ce nu cheltuieşte până la această sumă este pierdut în cadrul procedurii de dezangajate, dacă regula N+2 nu se transformâ în N+3 – deşi până în prezent nu a luat de la UE decât 12% (2,2 mld. euro) din totalul fondurilor de aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie între 2007-2013.
Tag: uniunea europeana
-
CE trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru preluarea incompletă a normelor UE privind piaţa energiei
Astfel, CE propune sancţionarea României cu o penalizare zilnică de 30.228,48 euro de la data unei eventuale decizii a Curţii în acest sens până la transpunerea directivelor în legislaţia naţională, se spune într-un comunicat al Executivului european.
“Nivelul acestei penalităţi este stabilit ţinând cont de durata şi de gravitatea încălcării (…) Curtea va decide valoarea finală a penalităţilor zilnice”, se arată în comunicat.
Directivele în cauză ar fi trebuit implementate integral până la 3 martie 2011, fiind preluate numai parţial de România în legislaţia naţională.
Dintre elementele care nu au fost transpuse, CE menţionează drept priorităţi prevederi privind protecţia consumatorilor şi definirea clară a sarcinilor autorităţilor de reglementare în domeniul energiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 12,1% la două luni
Înmatriculările de autoturisme noi din UE efectuate în lunile ianuarie şi februarie au coborât cu 9,5% faţă de perioda corespunzătoare a anului trecut, la 1,68 milioane unităţi, potrivit datelor prezentate marţi într-un comunicat transmis de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
În februarie, numărul înmatriculărilor a scăzut cu 10,5%, la aproximativ 795.000 unităţi, după un declin de 8,7% în ianuarie.
Dintre principalele mărci auto, numai 8 au înregistrat creşteri în primele două luni ale anului în UE. În procente, creşterea Dacia a fost depăşită numai de Honda (+15,1%) şi Jaguar (+22,1%), care afişează însă volume mai mici, de 18.000, respectiv de 3.200 unităţi. În luna februarie, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 15,9%, la aproximativ 20.000 unităţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Euro scade la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar, după acordul UE – Cipru
“Cea mai mare temere este că ar putea avea loc un efect de domino, ceea ce trage euro în jos. Ce nu înţelege piaţa este că cei care îşi retrag banii ar putea să îi plaseze în altă parte în zona euro, astfel că nu cred că este rău pentru euro”, a declarat Douglas Borthwick, director general la Chapdelaine & Co. în New York, relatează Bloomberg.
Euro este în scădere la bursa din New York cu 1,1%, la 1,2928 dolari pe unitate, după ce a coborât cu până la 1,5%.
Imaginile cu ciprioţii stând la coadă la ATM-uri pentru retragerea banilor au provocat temeri legate de fuga capitalului şi riscă să perturbe calmul instaurat în piaţă de când Banca Centrală Europeană s-a angajat în septembrie anul trecut să susţină ţările cu probleme financiare.
Moody’s a avertizat luni că termenii acordului pentru Cipru sunt negativi pentru deponenţii europeni şi ar putea afecta ratingurile băncilor din regiune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cipru: BCE a ameninţat cu falimentul. Au existat temeri privind reacţia străinilor care au depozite
“Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.
Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Presa britanică: Sute de mii de moldoveni se pregătesc să migreze în Marea Britanie cu paşapoarte româneşti
Potrivit publicaţiei Sunday Express, “tot ceea ce au de făcut moldovenii pentru a obţine un paşaport UE este să prezinte documente care să arate că sunt originari din România”, un stat membru UE care a deschis recent două noi consulate la Bălţi şi Cahul, pentru a face faţă cererii tot mai mari. Numărul acestora nu a fost inclus în estimările cu privire la românii şi bulgarii ce intenţionează să migreze, la rândul lor, în Marea Britanie, notează publicaţia.
Mulţi dintre potenţialii imigranţi au cazier pentru infracţiuni grave privind prostituţia şi traficul de fiinţe umane, scrie publicaţia, adăugând că investigaţii Sunday Express relevă că eforturi ale Agenţiei britanice de Frontieră de “stopare a unui val de criminali şi violatori” sunt “inadecvate”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Olli Rehn, despre Cipru: Taxarea depozitelor bancare nu se va repeta în UE
Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.
“Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Băsescu: România are aproximativ 170.000 de şomeri în rândul tinerilor până în 25 de ani. Absolvenţii ar fi angajaţi dacă nu s-ar plăti doi ani CAS
“România, din circa 650.000 de şomeri, are aproximativ 170.000 de şomeri tineri, cu vârstă până în 25 ani (…). Avem la dispoziţie 140 milioane de euro să creăm locuri de muncă strict pentru tineri. Vreau să fiu foarte clar. Asta nu înseamnă că aceşti bani se vor duce să facem un capăt de autostradă, ci la înfiinţarea de mici firme prin care tinerii până în 25 de ani să realizeze un venit şi să aibă un produs pentru societate”, a afirmat Băsescu, după Consiliul European de primăvară.
Pe agenda reuniunii liderilor din ţările UE s-a aflat şi problema creşterii foarte mari a ratei şomajului în rândul tinerilor, considerată o problemă urgentă la nivelul Uniunii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grapini vrea de la UE mai mulţi bani pentru infrastructura turistică şi mai puţini pentru promovare
“Noi pregătim acum pentru 2014-2020 planul şi programul cum să putem atrage acele fonduri europene şi depinde de inteligenţa cu care noi scriem acum, pentru că iarăşi nu vreau să apară ca o critică, dar e o constatare: cred că pe perioada asta, în domeniul turismului s-au negociat mulţi bani de promovare, 75 de milioane de euro pentru promovare, dar foarte puţini pentru infrastructură”, a spus Grapini la un seminar pe teme de specialitate.
Ea a adăugat că trebuie găsit un echilibru între cele două componente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro