BusinessMagazin

Tag: primire

  • IKEA retrage de pe piaţă un nou produs. Peste 2,5 milioane de oameni l-au cumpărat

    În luna iulie, a fost semnalat cazul unui băieţel de 1 an şi 7 luni din Austria, care s-a jucat cu lampa şi a reuşit să desprindă capacul de plastic, rănindu-se la mână. Produsul a fost retras de la vânzare în aceeaşi zi şi a fost iniţiată o investigaţie internă.

    În urma acestei sesizări, au fost testate 600 de lămpi din loturi diferite: capacul niciuneia dintre lămpile testate nu s-a putut desprinde cu mâna de către persoane adulte. Conform testelor, capacul lămpii poate fi separat de conectorul pentru priză doar printr-o lovitură de ciocan care distruge şi lampa. Procesul de producţie include o procedură prin care capacul şi conectorul pentru priză sunt sudate împreună. Concluzia testelor indică o eroare umană singulară, produsă în timpul asamblării de către furnizor. Pentru că nu putem garanta că aceeaşi eroare umană nu s-a repetat şi în cazul altor lămpi PATRULL, Compania IKEA a hotărât rechemarea lămpilor PATRULL cu senzori puse până acum în vânzare în lume.

    Lampa cu senzori PATRULL este produsă în China şi a fost vândută în magazinele din Europa şi America de Nord din anul 2013, ajungând în total la aproximativ 2.588.000 de produse vândute. Nu a existat nicio altă sesizare legată de aceste produse, nicăieri în lume.

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut 12.430 lămpi cu senzori PATRULL, la preţul de 24,99 lei, în perioada 2013 – 2015, cu următoarele coduri de produs: 002 461 15, 502 411 39, 702 390 22. Produsele nu se mai găsesc în prezent în magazin.

    Clienţii care au cumpărat lampa cu senzori PATRULL sunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a primi înapoi integral suma de bani plătită pe produs.

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • O tânără ingineră a postat un mesaj pe Facebook. Ce s-a întâmplat după a fost total neaşteptat

    O ingineră din San Francisco a postat pe blogul ei un articol inedit care s-a răspândit rapid în mediul virtual şi a fost preluat de către marile ziare din SUA şi Marea Britanie.

    O tânără ingineră a postat un mesaj pe Facebook. Ce s-a întâmplat după a fost total neaşteptat

  • O fotografie făcută într-un sat din Braşov, printre câştigătoarele National Geographic Traveler Photo Contest – GALERIE FOTO

    În competiţie au fost înscrise peste 17.000 de imagini, fiind desemnaţi trei mari câştigători, în timp ce alte şapte fotografii (între care şi a românului Eduard Guţescu) au primit menţiuni speciale.

    Competiţia este împărţită în patru categorii: Portrete de călătorie, Peisaje, simţul locului şi momente spontane.

    GALERIA FOTO

    Marele premiu a fost câştigat de “Whale Whisperers”, o imagine realizată de Anuar Patjane din Mexic. Pe locul al doilea s-a situat fotografia “Gravel Workmen”, realizată de Faisal Azim din Bangladesh, iar, pe locul al treilea, s-a clasat imaginea “Camel Ardah”, de Ahmed Al Toqi din Oman.

    Eduard Guţescu a primit menţiune specială pentru fotografia ce descrie un peisaj al satului braşovean Peştera, intitulată “Land of Fairy Tales”.

     

     

  • O fotografie făcută într-un sat din Braşov, printre câştigătoarele National Geographic Traveler Photo Contest – GALERIE FOTO

    În competiţie au fost înscrise peste 17.000 de imagini, fiind desemnaţi trei mari câştigători, în timp ce alte şapte fotografii (între care şi a românului Eduard Guţescu) au primit menţiuni speciale.

    Competiţia este împărţită în patru categorii: Portrete de călătorie, Peisaje, simţul locului şi momente spontane.

    GALERIA FOTO

    Marele premiu a fost câştigat de “Whale Whisperers”, o imagine realizată de Anuar Patjane din Mexic. Pe locul al doilea s-a situat fotografia “Gravel Workmen”, realizată de Faisal Azim din Bangladesh, iar, pe locul al treilea, s-a clasat imaginea “Camel Ardah”, de Ahmed Al Toqi din Oman.

    Eduard Guţescu a primit menţiune specială pentru fotografia ce descrie un peisaj al satului braşovean Peştera, intitulată “Land of Fairy Tales”.

     

     

  • Ce salarii si ce extrabeneficii primesc proaspeţii absolvenţi de facultate in România

    75% dintre companii vor să recruteze între 3-10 interni în cursul acestui an, potrivit informaţiilor extrase din raportul Hipo.ro privind Piaţa Forţei de muncă în 2015. Peste 70% dintre tinerii care sunt selectaţi pentru un internship/trainee primesc propuneri în vederea ocupării unei poziţii permanente în cadrul companiei la finalul programului.

    39% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au declarat că la primul job full-time au avut un salariu net cuprins între 150 şi 250 euro, 23% dintre ei între 250 – 350 E, în timp ce 19% au avut salarii peste 350 E, iar 16% salarii sub 150 de euro, potrivit aceluiaşi studiu.

    În plus, tinerii primesc din partea companiei o serie de alte extrabeneficii printre care, cele mai frecvente sunt: zilele de concediu, bonurile de masă, asigurările medicale, training-uri şi cursuri de specializare, burse de studiu, vacanţe plătite.

    Până pe 17 august 2015 are loc Târgul Virtual Hipo pentru absolvenţi, un proiect online de recrutare adresat studenţilor şi masteranzilor care finalizează studiile şi vor să se angajeze în această vară. La ediţia din acest an a Târgului virtual Hipo pentru absolvenţi participă 36 de companii din domenii variate precum: Financiar-bancar, IT&C, Servicii & BPO, FMCG, Construcţii, Logistică, Consultanţă, Turism, Farmaceutice, Retail şi Inginerie. În perioada 15 iunie – 31 iulie, au fost înregistrate 150.000 de vizite pe platforma dedicată evenimentului virtual, iar în ceea ce priveşte oraşele din care a fost accesat evenimentul acestea sunt: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov. Cei care vizitează pagina dedicată evenimentului pot aplica la peste 600 de joburi entry-level, programe de internship şi stagii de practică. Conform unui studiu realizat de Hipo.ro în 2015, a reieşit că 39% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au avut la primul job full-time un salariu net cuprins între 150 – 250 E.

    În urma centralizării numărului de accesări întregistrate de fiecare companie, top 5 standuri virtuale cele mai accesate de vizitatori sunt: Asseco South Eastern Europe România, IBM Global Delivery Center Eastern Europe, Microsoft, Atexis, dcs plus. 

    Câteva dintre companiile care au stand virtual în cadrul târgului online dedicat studenţilor şi proaspăt absolvenţilor sunt: Libra Internet Bank, ProCredit Bank, PIRAEUS BANK, ING Bank, Unicredit Ţiriac Bank, E-Securities, Asseco South Eastern Europe România, dcs plus, H Grup IT Expert, IBM Global Delivery Center Eastern Europe, Microsoft, Misys Banking Systems, Camline, UPC România, Brainspotting, WEBHELP România, Viva Credit, British American Shared Services Europe, Bosch Service Solutions, Besedo, Macromex, Intersnack România, Holcim, Gebrüder Weiss, Deloitte România, Catalyst Recruitment, KPMG România, Axience, Amoma, ZENTIVA, REWE România – Penny Market / XXL Mega Discount, Atexis, Schneider Electric. 

    “În acest moment ne dorim extinderea echipei cu noi colegi, foarte buni cunoscători de limbi străine (italiană, engleza, spaniolă, rusă, germană, portugheză, limbi nordice) şi îi invităm, pe cei care-şi doresc să se alăture unei echipe profesioniste şi entuziaste, să ne cunoaştem şi să explorăm împreună posibilitatea unei colaborări fructuoase. Vor avea ocazia să descopere că pentru Besedo echipa este pe primul plan, iar în acest sens sperăm că viitorii noştri colegi să descopere aceleaşi valori care până acum ne-au purtat cu succes să fim prezenţi cu sedii pe trei continente” a declarat Alina Iosub, Office Manager Besedo România, Iaşi office.

  • AFI Europe a primit o finanţare de 39 milioane euro de la Bank Leumi pentru dezvoltarea clădirilor de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti

    AFI Europe a semnat un acord de finanţare în valoare de 39 milioane euro cu Bank Leumi România, pentru finalizarea construcţiei clădirilor de birouri AFI Park 4&5, cea de-a patra fază a proiectului AFI Park din Bucureşti. 

    AFI Park 4&5, care totalizează 32.000 de metri pătraţi închiriabili (GLA) de spaţii de birouri clasa A certificate LEED Gold, se întinde pe 12 etaje de birouri deservite de două parcări subterane cu 300 de locuri de parcare. Parterul va include spaţii de retail care le vor oferi chiriaşiilor servicii şi facilităţi suplimentare, pe lângă cele din oferta vastă furnizată de AFI Palace Cotroceni. Împrumutul va finanţa finalizarea dezvoltării proiectului AFI Park 4&5 în zona Centru-Vest a Bucureştiului, a cărui construcţie a început în aprilie 2014 şi care urmează să fie finalizat şi predat chiriaşilor în ianuarie 2016.  

    AFI Park include 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, şi care, împreună cu AFI Palace Cotroceni (81.000 GLA) situat în vecinătatea sa, formează cel mai mare complex de retail şi business din România şi unul dintre cele mai extinse din Europa Centrală şi de Est. Toate cele trei clădiri de birouri din AFI Park care au fost livrate sunt complet închiriate. Spaţiile de birouri din AFI Park 1 sunt ocupate de companii precum Microchip, Cameron şi Sparkware Technologies, în timp ce AFI Park 2 este complet închiriat de Electronic Arts. AFI Park 3, care a fost finalizat anul trecut, este ocupat în totalitate de TELUS

    Printre anunţurile recente ale AFI Europe se numără şi semnarea contractului de cumpărare pentru un teren de 40.000 de mp în centrul oraşului Braşov pentru dezvoltarea unui centru commercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de mp

    AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.

     

     

  • Cât câştigă un şofer RATB? Compania plăteşte în fiecare an salarii de 500 de milioane de lei

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de aproximativ 3.500 lei şi bonuri de masă. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de aproximativ 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    Un raport al Autorităţii Municipale de Reglementare în domeniul Serviciilor Publice arată că RATB are în acest moment aproape 11.000 de angajaţi, iar pentru salariile lor regia plăteşte anual 505 milioane de lei, adică aproape întreaga subvenţie primită de la primărie, potrivit Digi 24. Din totalul numărului de angajaţi, 261 au funcţii de conducere.

    În 2012, RATB a avut venituri de 902 milioane de lei şi deţinea 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.

  • Cum se poate monetiza poezia?

    Se poate ca o comunitate online de mii de persoane care interacţionează zilnic să nu poată fi monetizată în mai bine de zece ani? Se poate, dacă vorbim despre o comunitate culturală. După mai bine de 15 ani de când a lansat în .ro primul site de poezie pentru amatori, Radu Herinean regretă încă faptul că nu a putut duce site-ul la pasul următor: „Din păcate, din lipsa unei posibilităţi de monetizare, demersurile pornite din pasiune pierd de multe ori prioritatea în faţa proiectelor care au clienţi cu prezenţă mai concretă”.

    Radu Herinean are la bază studii tehnice şi a lucrat în prima parte a carierei sale în marketing, specializându-se ulterior în managementul riscului şi în audit. A lucrat în Deloitte şi în BCR, dar din 2013 a renunţat la corporaţii” şi la cravată”, colaborează cu Cărtureşti ca CTO (în traducere personalizată „cool technology stuff”) şi şi-a dezvoltat propria firmă de dezvoltare soft, Evolution Labs.

    În paralel, numele lui Radu Herinean se leagă de cea mai cunoscută comunitate de poeţi amatori din online-ul românesc, site-ul poezie.ro, parte a portalului, dezvoltat ulterior, agonia.net. Conceput la începutul anilor 2000, poezie.ro are în povestea sa ceva din destinul dintotdeauna al poeţilor: lipsa banilor. În urmă cu mai bine de 15 ani, pe vremea când Radu Herinean lucra deja în IT (hardware, administrare reţele, sisteme de operare), a avut o perioadă mai liniştită în care a revenit la programare, pasiunea sa din liceu, şi a început să studieze limbajele de programare web utilizate pentru site‑uri dinamice, dat fiind că începuseră să apară site-urile web.

    „Prima versiune a poezie.ro a fost statică şi nu era încă pe domeniul poezie.ro. Exersasem acolo câteva idei de pagini web, iar, în lipsă de alt conţinut mai bun, am creat câteva pagini cu câteva poezii dintr-o agendă veche. Trebuie să ne aducem aminte (cei mai în vârstă dintre noi) că asta se întâmpla pe vremea când nu numai că nu aveam google.com, dar şi yahoo era într-o fază ultraincipientă. Ca să nu mai lungesc povestea, după o perioadă relativ scurtă am observat o creştere foarte rapidă la contorul paginilor, aşa că am pus o adresă de e-mail de contact. În câteva săptămâni, am ajuns să primesc mai multe texte literare pe e-mail, de la diverşi oameni care mă rugau să le public „undeva mai în spate, pe acelaşi site, fiindcă mă pricep la calculatoare şi ştiu cum se face”, povesteşte Radu Herinean începutul aventurilor sale online.

    Următorul pas a fost un site dinamic, pe care puteai publica singur, iar ulterior lucrurile au luat amploare, a creat alte facilităţi, de la comentarii pe texte până la motoare de organizare concursuri, galerii de fotografii şi alte idei conexe, cam toate dezvoltate la cererea comunităţii nou create. Tot la cererea comunităţii a început să organizeze evenimente: primul a fost un cenaclu de poezie/literatură, ţinut în diferite cluburi din Bucureşti, în cadrul căruia sute de participanţi îşi citeau pe scenă creaţiile, fiind urmat de diverse happening-uri, „inclusiv, dar fără a se limita la, concursuri de stand-up poetry, jam sessions cu cele mai trăsnite instrumente (de la chitară clasică la bongos şi saxofon sau platane de DJ), teatru, improvizaţie, expoziţii şi aşa mai departe. Tot comunitatea a organizat şi a produs trei festivaluri de poezie, în Staţiunea de Cercetări Marine de la Agigea şi la Mânăstirea Putna, iar ulterior a generat şi a publicat mai multe volume de poezie de autor, câteva antologii (de poezie şi de proză), „toate apreciate de criticii literari, chiar dacă fără vreun mare succes de casă”.

    Folosirea termenului de comunitate pare uzuală acum, în era Facebook, dar ceea ce făceau poeţii din online în urmă cu zece ani reprezenta una dintre primele comunităţi create în internetul românesc. Dezvoltarea din jurul poezie.ro l-a surprins şi pe creatorul acesteia: „Comunitatea s-a conturat şi s-a format de la sine. Eu nu am avut iniţial niciun plan de a crea o comunitate. Când lucrurile au început să ia amploare, singura decizie pe care aş putea zice că am luat-o eu a fost să păstrez site-ul cât mai deschis pentru orice amator de poezie, iar când spun amator îi atribui toate sensurile posibile. Alternativa ar fi fost să devină un site cu pretenţii elitiste, care să lanseze viitoarele mari talente ale literaturii române. Neinteresant! Am început site-ul cu câteva poezii mediocre scrise de mine, iar când unii autori au avut nevoie de o platformă elitistă s-au desprins de site şi au făcut-o, de cele mai multe ori pe aceeaşi reţetă, dar cu alte criterii. Acum există suficiente site-uri elitiste, dar un singur site important «popular», unde oricine îşi poate încerca talentul şi poate obţine reacţii care să îl ajute să evolueze”.

    Poezia nu a îmbogăţit niciodată pe nimeni. Online-ul însă a îmbogăţit pe mulţi dintre cei care l-au încercat. A reuşit aura online-ului să atragă finanţare şi pentru poezie? „Nu”, este răspunsul clar al lui Radu Herinean: „Nu am monetizat niciodată poezie.ro. Au existat câteva tentative de monetizare prin reclame sau sponsorizări, dar ele nu reuşeau să aducă nici măcar fondurile necesare găzduirii site-ului într-un data center, aşa că am renunţat la asta şi am recurs la cunoscuţi şi prieteni pentru găzduire”. Herinean a mai avut discuţii în diverse domenii adiacente, gen carte, film, publicitate, jocuri, care îşi doreau acces la comunitatea creată, „dar niciodată nu am primit o propunere care să merite, dat fiind că asocierea cu alte branduri nu ar fi adus mari beneficii majore şi ar fi generat mai degrabă o poluare a mediului pur literar”.

  • A primit peste 200.000 de dolari despăgubire de la o firmă care a sunat-o de 153 de ori

     
    Araceli King, din Texas, Statele Unite, a dat în judecată compania Time Warner pentru că s-a simţit “agresată” de către telefoanele primite. Astfel, King a fost apelată de 153 de ori de către un robot telefonic al Time Warner, chiar dacă a anunţat compania că este deranjată de acest lucru.
     
    Telefoanele, după cum scriu cei de la Business Insider, nu erau nici măcar adresate femeii, ci unei persoane care deţinuse anterior. Time Warner a argumentat că nu poate fi trasă la răspundere pentru că nu ştia că numărul de telefon aparţinea unei alte persoane, însă judecătorul delegat a decis plata unor despăgubiri în valoare de 1.500 de dolari pentru fiecare apelare.
     
    Prin urmare, Time Warner Cable trebuie să-i achite femeii 229.500 de dolari. “O organizaţie responsabilă ar fi încercat să găsească persoana căutată în loc să hărţuiască pe altcineva”, a mai spus judecătorul.