BusinessMagazin

Tag: munca

  • (P) 1tedjob revoluţionează piaţa locurilor de muncă: interviuri video şi teste personalizate

    Astăzi discutăm cu Radu Stănescu, fondatorul 1tedjob.com. Împreună dezbatem situaţia actuală, existentă pe piaţa locurilor de muncă, şi aflăm mai multe despre povestea platformei de recrutare online.

    Ce te-a determinat să construieşti un site dedicat locurilor de muncă?

    Mulţi ani am lucrat şi în zona de recrutare şi totul a pornit de la o simplă idee: o platformă menită să conecteze companiile cu oamenii. Mi-am dat seama că există această nevoie, a unui serviciu care să faciliteze recrutarea şi să fie o soluţie pentru problemele întâmpinate de mine sau colegii mei care profesează în acest domeniu.

    Una dintre cele mai mari probleme ale unei companii care îşi caută oameni este reprezentată de timpul petrecut până când este identificată persoana potrivită.

    Timp de 6 luni am lucrat la idee şi am modelat-o în urma discuţiilor avute cu manageri, antreprenori, prieteni şi colegi. Pe lângă ajutorul cumulat din diferite domenii, foarte important a fost şi aportul întregii echipe care a lucrat la dezvoltarea www.1tedjob.com. Împreună am reuşit să aducem pe piaţa locurilor de muncă o platformă care să fie ceea ce vor aplicanţii şi în acelaşi timp ce îşi doresc angajatorii.

    Aşadar, as putea spune că am simţit nevoia unui site de recrutare care să fie etalon pentru eficienţă şi productivitate în procesul de selecţie.

    Spune-ne mai multe şi despre povestea numelui. De ce 1tedjob?

    Povestea numelui este una simplă. Majoritatea candidaţilor îşi doresc să obţină un job, “wanted job”, iar companiile sunt în căutarea celui mai apropiat profil (wanted candidate).

    Pornind de la cuvântul “wanted”, am ajuns la un joc de cuvinte: “wan”, care sună ca cifra 1 din engleză plus “ted”, cealaltă parte a cuvântului.

    Să povestim puţin despre companii. De ce ar alege companiile 1tedjob, pentru a posta anunţuri de joburi?

    Experienţa mea şi în domeniul recrutării, precum şi interacţiunea cu alţi colegi, a generat o serie de situaţii pe care 1tedjob le rezolvă. Mai exact, platforma aduce următoarele avantaje:

    • timpul petrecut de companie în procesul de recrutare este redus;
    • testarea candidaţilor este posibilă înainte ca aceştia să ajungă la interviu;
    • efortul pentru evaluarea candidaţilor este cu mult redus.

    În plus, filtrarea candidaţilor este mai uşor de realizat datorită testelor situaţionale şi decizionale existente pe 1tedjob.com. Candidaţii parcurg aceste teste şi îşi dovedesc astfel abilităţile profesionale. Angajatorii ştiu dacă un anumit candidat este potrivit pentru un interviu în funcţie de rezultatele obţinute la testele parcurse. Aceste teste pot fi alese dintr-o listă deja existentă sau se pot scrie altele.

    Dar pentru cei care îşi caută un loc de muncă, ce oferă 1tedjob în plus?

    Cei care îşi caută un loc de muncă se trezesc într-o situaţie deja cunoscută. Aplică alături de alte zeci de persoane, uneori chiar sute şi nu reuşesc să se evidenţieze, chiar dacă sunt potriviţi pentru acel post. De aici apare frustrarea acestora şi ne-am dat seama că au nevoie de ajutor pentru a facilita această legătură între aplicant-recrutor. 

    Astfel, pe 1tedjob.com, oamenii trec printr-un test standard sau personalizat şi au posibilitatea să aplice printr-un interviu video, totul înainte de o primă întâlnire cu angajatorul. Cei care sunt bine pregătiţi şi nu se tem, cu siguranţă, vor parcurge aceste două etape care filtrează aplicanţii.

    Care este impactul pe care îl au aceste interviuri video? Sunt deschişi oamenii spre o astfel de abordare?

    Aceste interviuri video reprezintă interes pentru majoritatea companiilor deoarece îşi pot face o primă impresie despre candidati, înainte să-i cheme la interviul organizat la sediul companiei.

    În aceste video-interviuri, care nu durează mai mult de 5-10 minute, angajatorii pot afla răspunsurile la câteva întrebări stabilite de companie (un număr de 3-5 întrebări) şi pot afla următoarele despre potenţialul angajat:

    • modul în care comunică, daca este coerent şi flexibil;
    • nivelul de comunicare şi exprimarea corectă;
    • mesajele non-verbale transmise;
    • capacitatea de a comunica într-o anumită limbă străină solicitată de angajator.

    Care consideri ca sunt tendinţele actuale pe piaţa muncii?

    De-a lungul timpului am observat că forţa de muncă a scăzut din punct de vedere al calificărilor profesionale, candidaţii merg la interviuri şi nu sunt suficient de pregătiţi. Piaţa locurilor de muncă este una dinamică şi dificilă în acelaşi timp. Este foarte greu să găseşti un angajat care să îndeplinească toate cerinţele unei companii şi să aibă potenţial.

    Tinerii care tocmai au terminat facultatea şi nu au experienţă sunt blocaţi şi îşi găsesc cu greu un loc de muncă. Din ce în ce mai puţine companii implementează programe de management trainee sau de dezvoltare a talentelor. Este nevoie de ceva maturitate pentru ca acest lucru să se întâmple.

    Mulţi angajaţi care au rămas fără loc de muncă au impresia că sunt foarte buni în ceea ce fac, dar în realitate ei au destul de multe lipsuri. Pe de altă parte, cei cu pregătire şi care dau rezultate sau au potenţial sunt ţinuţi în continuare în companii.

    În România înca există mentalitatea care îi determină pe angajaţi să creadă că locul de muncă într-o anumită companie îţi oferă siguranţă. Lucrurile nu mai stau chiar aşa, mai ales de când cu deschiderea spre Europa, mulţi oameni buni pleacă din ţară. Astfel este din ce în ce mai greu să găseşti un om conform cerinţelor.

    Care sunt cele trei valori care crezi ca îl caracterizează pe angajatul de succes? Se regăsesc la noi sau mai avem de lucru?

    Din fericire se regăsesc. Este unul dintre motivele care m-au determinat să construiesc 1tedjob.  Am încredere în potenţialul angajaţilor români.

    Valorile pe care aş vrea să le subliniez ar fi: integritate, încredere în sine, implicare, auto-dezvoltare şi adaptare. Cred că am depăşit numărul de trei valori dar asta îmi dovedeşte încă o dată că am încredere în români şi potenţialul pe care îl au.

    Ce planuri aveţi pe termen scurt? Intenţionaţi să vă extindeţi şi spre alte ţări?

    Fiind încă la început de drum avem nevoie de timp ca să creştem pe piaţa din ţară, să interacţionăm cu cât mai mulţi clienţi, să le stârnim interesul pentru publicarea de anunţuri şi să atragem cât mai mulţi candidaţi. Cu siguranţă există un potenţial de creştere de 100%.

    În acest moment nu avem concurenţă. Piaţa este asaltată de tot felul de site-uri şi firme de recrutare, iar oamenii nu mai au timp să analizeze diferenţele. Tocmai de aceea comunicarea este importantă în acest moment pentru noi. Ne dorim ca oamenii, atât candidaţii, cât şi companiile, să conştientizeze valoarea adaugată oferită de 1tedjob.

    În următoarea perioadă avem planificată lansarea în Bulgaria. Apoi, după ce obţinem rezultate, vom face un pas spre lansarea în Europa.

    Un ultim sfat pentru cei care îşi caută un loc de muncă?

    A venit momentul să eficientizeze căutarea şi să încerce 1tedjob. Nu vreau să fac discriminări, aşa că şi cei care sunt în căutare de noi angajaţi sunt invitaţi să beneficieze de avantajele 1tedjob.com.

  • Modul prin care puteţi primi 3.500 de lei de la stat. Nu trebuie daţi înapoi

     Ministerul Muncii are în vedere acordarea unor sub­venţii pentru angajatorii care recrutează personal din zonele defavorizate din România, cum sunt, de exemplu, regiunile în care s-au închis mine, iar locuitorii rămaşi fără loc de muncă nu au altă posibilitate de angajare în apropiere de casă.

    „Intenţionăm să acordăm o serie de subvenţii angajatorilor. Spre exemplu, pentru cei din zonele defavorizate care îşi găsesc o slujbă la 50 de kilometri de domiciliu sau pentru cei care fac naveta să primească subvenţii de 1.000, respectiv 3.500 de lei sub forma unor prime de instalare, astfel încât aceştia să poată câştiga un venit chiar departe de casă fiind“, a spus Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în cadrul ZF HR Trends 2016, cea de-a 11-a conferinţă anuală de resurse umane, organizată săptămâna trecută de Ziarul Financiar.

    Această măsură ar face parte dintr-un set de pro­pu­neri convenite de Ministerul Muncii împreună cu repre­zen­tanţii confede­ra­ţiilor sin­di­cale şi patronale, care are ca scop creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 1,4 milioane de copii sunt forţaţi să muncească pentru şapte companii alimentare din SUA

    În luna septembrie a anului trecut, şapte companii internaţionale cu activitate în domeniul alimentar, printre care Hershey, Mars şi Nestle, au fost date în judecată, pe motiv că folosesc copiii sclavi din Africa de Vest pentru a culege boabe de cacao, informează Descoperă.

    Aceasta este regiunea în care se produc circa două treimi din totalul, la nivel mondial, al acestor seminţe.

    Muncitorii, având vârste cuprinse între 11 şi 16 ani, uneori chiar mai tineri, sunt izolaţi în incinta fermelor, fiind forţaţi să muncească chiar şi 80-100 de ore pe săptămână.

    “Bătăile făceau parte din rutina mea zilnică. De fiecare dată când cădeam, pentru că nu mai suportam greutatea sacilor umpluţi cu boabe de cacao, nimănui nu îi păsa. Ba dimpotrivă, ne loveau până în momentul în care luam sacii în spate din nou”, declara Aly Diabete, unul dintre sclavii eliberaţi, în documentarul “Slavery: A Global Investigation”.

    Potrivit Descoperă, companiile ce beneficiază de pe urma muncii forţate depuse de copii, în Africa de Vest, sunt Hershey, Mars, Nestle, ADM Cocoa, Godiva, Fowler’s Chocolate şi Kraft.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu e bine să folosim telefonul personal la muncă

    Noul trend BYOD – bring your own device – a prins foarte tare în companiile din toată lumea din cauza crizei financiare. Era o şansă de a menţine angajaţii mulţumiţi şi de a reduce costurile. Dar nu este şi cea mai bună soluţie pentru securitate IT, potrivit computerblog.ro.

    Dacă nu se pot utiliza device-uri serparate, este importantă separarea fişierelor companiei de cele personale, pe toate dispozitivele mobile, fie că e smartphone, tabletă sau laptop.

    Mobilitatea şi trendul BYOD au devenit practici uzuale pentru multe companii, dar în materie de securitate sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit. Principala problemă cu dispozitivele angajaţilor este faptul că sunt greu de ţinut sub control. Chiar dacă o mare parte printre aceştia le folosesc pentru a păstra informaţii legate de muncă (aproximativ 50%, conform unui studiu – PDF), tot mai consideră smartphone-urile proprietatea lor, iar fişierele păstrate în memoria acestora, drept o chestiune personală. Ceea ce e corect, dar până în momentul în care telefonul respectiv este pierdut, furat sau se defectează şi nu mai poate fi recuperat nimic de pe el. În acel moment, devine o problemă pentru personalul IT din companie, chiar dacă s-ar putea ca anterior să nu fi avut idee că pe acel dispozitiv se aflau date importante.

    Citiţi mai multe pe www.computerblog.ro

  • 35 de locuri de muncă în Germania, plătite cu 8 – 12 euro pe oră. Ce meserii se caută?

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 35 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sibiu, în perioada 22 – 23 martie 2016. Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi), lucrător calificat în producţie – industria automobilelor (7 posturi), hamal (6 posturi), operator CNC (5 posturi), electrician (5 posturi), operator stivuitor (5 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba german㠖 nivel B1.

    Salariul oferit este de 8,80 – 11,88 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, la care se adaugă diferite bonusuri, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Se oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • Topul motivelor care provoacă stres la locul de muncă

     Indiferent cât de inteligenţi suntem noi ca oameni, nu suntem suficient de evoluaţi pentru a putea face diferenţa între problemele fizice, legate de viaţă şi problemele emoţionale. Astfel, corpul nostru răspunde stresului prin instalarea unor simptome precum durerile de cap, tensiunile la nivelul muşchilor, probleme cu stomacul, pierderea poftei de mâncare, dificultăţi de concentrare, insomnii, iritabilitate şi îmbătrânire prematură.

    Astfel, pentru a evita problemele cauzate de stresul acumulat la locul de muncă ar trebui să ţinem seama de aceste 16 lucruri care ne aduc această stare la locul de muncă, propuse de cosmopolitan.com.

    1. Faptul că nu ai încredere în tine este una dintre cauzele pentru care apare stresul la locul de muncă. Dacă nu ai încredere că poţi rezolva cerinţele postului tău, atunci vei sfârşi printr-o stare de anxietate care te va îmbolnăvi treptat.

    2. Dacă trebuie să „dai raportul” în fiecare zi unui superior, atunci ai un motiv în plus pentru care te stresezi la locul de muncă.

    3. Consideri că munca ta este în zadar? Atunci când nu crezi că ceea ce faci aduce vreun beneficiu companiei pentru care lucrezi, atunci nu vei avea nicio bucurie la locul de muncă. Încearcă să vezi potenţialul tău şi ajutorul pe care ceea ce faci îl aduce companiei.

    4. Faptul că nu-ţi aduci aminte care a fost ultima ta performanţă şi când te-a lăudat şeful tău sau el chiar nu o face, atunci iată un motiv în plus să fii stresat. Trebuie să îţi propui să munceşti din greu şi să îi impresionezi pe superiori. Uneori nu succesul este important, ci doar faptul că primeşti undă verde pentru o idee pe care o propui îţi poate aduce mulţumirea şi încrederea în forţele proprii.

    5. Dacă nu te odihneşti aşa cum trebuie, ajungi la serviciu obosit şi nu te poţi concentra, astfel că oboseala şi stresul se influenţează reciproc.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

    Potrivit unui sondaj realizat de Stratoscale, salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată, informează Fortune.

    În cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă,. după cum se poate vedea în graficul de mai jos.


    Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

  • Opinie Liria Themo: Sintagma cea bună

    Deseori, când vorbim despre un subiect şi alegem sintagme precum „nu pot“, „aş vrea, dar“, „dacă s-ar întâmpla (x), ar fi mai bine“ sau „trebuie să“, ne programăm, ne setăm o neputinţă personală, ne condiţionăm propriul succes sau propria fericire de altceva sau de altcineva, ne convingem că nu avem libertatea de a acţiona altfel, când, de fapt, noi trăim alegerile noastre. Prin felul cum vorbim ne creăm propria realitate. Tot ceea ce ne iese pe gură îi face pe cei din jur să ne perceapă exact atât de lipsiţi de putere cum ne proiectăm noi înşine prin vorbele noastre.

    Actul de cioplire continuă: prin alegerile lingvistice, tot noi ne setăm şi propriul comportament, orientându-ne către eşec.

    „Stop and think.“

    Eleanor Roosevelt a spus odată că „nimeni nu mă poate face să mă simt inferioară fără acordul meu“. Cam aşa şi cu neajutorarea. Trezirea conştientului ne-ar arăta dacă neputinţa este reală. Dar asta cere punerea în practică a unui proces, ca în Design Thinking. În sectorul afacerilor şi al dezvoltării produselor există metodologia de Design Thinking, unde succesul constă în găsirea soluţiilor pentru satisfacerea unor nevoi din procesul de creaţie. Mai întâi sunt definite cerinţele, ţintele sau obiectivele. Apoi se urmăresc diverşi paşi, precum empatie pentru înţelegerea problemei, definiţia obiectivelor, crearea ideilor, formarea prototipului şi testarea.

    Deseori putem extrage din ştiinţă şi din lumea afacerilor procese care se pot translata şi pe platforma umană; s-ar potrivi, în acest caz, resursele dedicate de a căuta soluţii care ne pot îmbunătăţi comunicarea umană, interpersonală, dar şi intrapersonală. Când decidem să construim o frază şi să o rostim, formăm realitatea în care trăim şi, în funcţie de modul cum o facem, deturnăm responsabilitatea. E mai uşor să spui că nu POŢI. Bineînţeles că POŢI lăsa copilul afară în faţa blocului! Bineînteles că POŢI lăsa copilul să se uite la televizor toată ziua în weekend! Bineînţeles că POŢI pleca în concediu sau să alergi dimineaţa înainte de a pleca la muncă. ALEGEREA nu are legătura cu PUTINŢA. ALEGI să limitezi expunerea copilului la poluarea şi eventualele pericole ale străzii. Nu VREI să te împrieteneşti cu vecinul, deoarece asta poate însemna efort, vulnerabilitate, deranj.

    Lumea nu s-a schimbat atât de mult, ne mai şi complacem într-o stare soră cu neputinţa şi frate cu vulnerabilitatea. Dacă tot am vorbit de vecini: familia mea trăieşte o experienţă pe care multe dintre cunoştinţele noastre o exprimă întocmai atunci când povestesc din nostalgia copilăriei lucruri care NU MAI POT exista în lumea noastră de astăzi, a celor care locuim la bloc. Multă lume spune că oamenii nu mai sunt cum erau, că lumea este schimbată; îşi înclină capul, oftează, iar privirea pleacă în alt loc, cu ochii mijiţi, clar, a resemnare. Ascult cu răbdare şi urmăresc cuvintele alese şi metodologia prin care oamenii îşi explică ceea ce ei trăiesc şi ceea ce ei percep şi simt ca pe o realitate: că nu mai este, că nu mai poate fi, că vremurile s-au schimbat. Cohabitaţia, de fapt favorabilă, mă îndeamnă la conversaţii, impromptu, sprijinită pe tocul uşii şi cu piciorul sprinten care opreşte animalul Fifi, dar şi cu zâmbetul la purtător, şi mă ajută să observ arta comunicării umane.

    O recentă conversaţie la hotar s-a petrecut pe tema programelor extracurriculare pentru copii, iar eu m-am străduit să nu comentez prea mult, pentru că persoana era convinsă de neputinţa sa în a schimba situaţia proprie. În acea seară am adormit comentându-mi nevoia de a rămâne înrădăcinată în realitate şi de cât de important este să îţi păstrezi conştiinţa alertă. Pac! A doua zi, călare pe destin, m-am rostogolit, fără să vreau, peste un articol care povestea despre un studiu de la Stanford şi care reflecta exact experienţa mea de cu o seară mai devreme, incredibil! Când alarmele se declanşează, urmează şi sirena. Cercetătorii de la Stanford îmi confirmau ceea ce gândisem şi asimilasem din link în link, din postare în postare, like şi share, informaţii achiziţionate pe şablonul şotronului!

    Autorul şi profesorul Bernie Roth de la Stanford atrăgea atenţia în articol asupra alegerii cuvintelor. Un exemplu este că, în loc să spunem „vreau să merg la film, DAR trebuie să muncesc“, să spunem „vreau să merg la film ŞI trebuie să muncesc“. Diferenţa este că cea de-a doua construcţie a frazei deschide perspectiva soluţionării, dar prima creează un conflict. Într-adevăr, trebuie făcute ambele, aşadar hai să văd cum pot face să împac dorinţa cu responsabilitatea. Tendinţa care ne aruncă în capcana neputinţei este de a ne exprima spunând că „TREBUIE să fac“, în loc să spunem că „ALEG să fac“. Această autoconvingere se petrece în interiorul nostru şi indică o lipsă de libertate, dar este oare reală? Mai rău este că o proiectăm şi spre exterior.

    Felul cum îţi povesteşti povestea ţie însuţi contează cel mai mult. Strategiile prin care ne putem influenţa gândurile cer dedicaţie şi muncă, autoanaliză şi intenţia de a avea un rezultat mai bun şi asumarea responsabilităţilor pentru hotărârile pe care le luăm. Cartea profesorului de la Stanford, The Achievement Habit, stârneşte discuţii despre cum analizarea limbajului şi experimentarea vieţii cu un altfel de limbaj pot ajuta oamenii să realizeze că multe dintre probleme nu sunt atât de greu de rezolvat şi că de fapt există mult mai mult control asupra vieţii şi obiectivelor decât când îşi distorsionează povestea şi îşi construieşte percepţii greşite. E important să-ţi accepţi responsabilitatea pentru alegerile făcute. Caută în zonele de disconfort răspunsurile reale care îţi vor aduce forţa de a deveni mai bun şi poate vei vedea că şi vecinii sunt de fapt mai buni decât ţi-ai închipuit (măcar câţiva dintre ei) şi că şotronul încă se joacă în faţa blocului sau poate după colţ.

  • Cum o cameră de hostel a dus la o idee de afacere evaluată la 1 miliard de dolari

    În 2012 Shintaro Yamada avea 34 de ani, era singur şi frustrat la locul de muncă. A părăsit o slujbă confortabilă din Tokyo pentru a călători în lume, scrie Bloomberg.

    Nu voia să cheltuie mult, dar dorea şi să cunoască cultura locală. Aşa că a stat în hosteluri foarte ieftine, a făcut autostopul şi a mers cu transportul în comun. De-a lungul a şase luni a vizitat 23 de ţări.

    „Călătoria mi-a deschis mintea. M-a făcut să vreau să fac ceva folositor pentru oamenii din întreaga lume. Am început să mă gândesc la o platformă care să le permită oamenilor să facă schimb de obiecte, servicii, unde pot schimba bani, doar prin intermediul unui smartphone”, a spus Yamada.

    A fost determinat să înfiinţeze un start-up care le-ar permite oamenilor din diferite zone ale globului să intre în contact unii cu alţi. Astfel a fondat Mercari Inc, un site de e-commerce unde oamenii pot cumpăra şi vinde aproape orice.

    Mercari a fost fondată în 2013, iar luna aceasta a ajuns la o evaluare de 1 miliard de dolari, fiind primul unicorn din Japonia, a treia economie a lumii. Pe glob există în prezent 155 de unicorni, dintre care 92 în Sua, 25 în China şi 7 în India, potrivit CB Insights.

    Yamada nu crede că este o problemă atât de mare, faptul că nu există unicorni în Japonia. Multe companii de tehnologie din Japonia se listează la bursă înainte de a ajunge la o evaluare de 1 miliard de dolari deoarece cerinţele pentru listare sunt mult mai puţin restrictive decât în alte ţări. Pe piaţa din Japonia, compania are nevoie de o capitalizare de 10 milioane de dolari şi nu necesită să aibă un venit, pe de altă parte, companiile care decid să se listeze în SUA au nevoie de o capitalizare de 50 milioane de dolari sau 750.000 de dolari în profituri.
    Unul din motivele pentru care Mercari a avut succes a fost faptul că a fost creat special pentru mobil. Oamenii vând orice, de la haine, la gadgeturi sau la cărţi de baseball. Aplicaţia a fost descărcată de peste 32 de milioane de ori şi a generat tranzacţii de 10 miliarde de yeni în fiecare lună, iar Mercari primeşte o parte din fiecare tranzacţie.

    „Piaţa serviciilor business-to-consumer este deja dezvoltată, dar piaţa de aplicaţii user-to-user încă mai creşte”, spune Tomoaki Kawasaki, analist la Iwai Cosmo Securities.

  • Pe ce salarii mai pleacă românii la muncă în străinătate

     „Dacă în 2010 un român aplica la 12-15 joburi pentru a pleca în străinătate, începând de anul trecut românii aplică, în medie, la două-trei oferte de muncă.“

    Un medic român care aplică pentru un loc de muncă în străinătate poate primi un salariu cuprins între 5.000 şi 7.000 de euro net pe lună, aceasta fiind poziţia pentru care se pot obţine printre cele mai mari salarii în străi­nătate,  potrivit da­telor furnizate de reprezentanţii plat­formei de recrutare pentru străinătate Tjobs.

    Spre comparaţie, în România un medic câştigă în România în jur de 700-800 de euro net pe lună.

    În topul celor mai bine plătite meserii din străinătate se mai află cea de muncitor în construcţii (unde salariile variază între 1.700 şi 3.200 de euro pe lună), dar şi cea de şofer (unde se poate câştiga între 1.600 şi 2.300 de euro pe lună).

    În 2015, platforma Tjobs a găzduit peste un milion de anunţuri de locuri de muncă scoase la concurs de angajatori, iar pentru anul acesta reprezentanţii companiei estimează o creştere a numărului de oferte de muncă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro