BusinessMagazin

Tag: europa

  • Istoria celei mai vechi limbi vorbite în Europa. Este atât de veche încât nimeni nu poate spune de unde provine

    Limba bască sau euskara, vorbită în comunităţi autonome din Navarra, regiune aflată în nordul Spaniei, şi Ţara Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, este un mister –  nu are o origine sau o relaţie cunoscută cu nicio altă limbă, o anomalie care a indus în eroare experţii lingvistici de-a lungul vremurilor .

    „Nimeni nu poate spune de unde provine” spune Pello Salaburu, profesor şi director la Institutul de limbă bască de la Universitatea din Ţara Bascilor. „Cercetătorii au studiat această problemă acum mulţi ani, dar nu există concluzii clare”, spune acesta. Această limbă reprezintă, însă, o mândrie pentru basci. Aproximativ 700.000 sau 35% din populaţia bască vorbeşte astăzi această limbă, care a fost interzisă de dictatorul spaniol Francisco Franco, în favoarea limbii spaniole, în timpul domniei sale, între 1939 şi 1975.

    Karmele Errekatxo este una dintre persoanele care duce mai departe această limbă. Era un copil când între anii 1960 şi 1970 a urmat cursurile secrete de limbă bască, ţinute într-un subsol al bisericii din Bilbao, Spania. „Limba este identitatea unui loc”, a spus Errekatxo, acum un profesoară în Bilbao. „Dacă luaţi un limbaj dintr-un loc, aceasta moare. Dictatura ştia asta şi dorea să dispară Euskara”, aminteşte ea. De aceea, un grup de părinţi a înfiinţat ilegal o şcoală de limbă bască, în anii 1944, care ajunsese la peste 8.000 de elevi. Un grup de părinţi a înfiinţat o şcoală bască ascunsă, sau ikastola, în 1944. În 1970, aceste instituţii de învăţământ secrete aveau peste de 8.000 de studenţi.

    Dar limba euskara a înfruntat dictatura şi a supravieţuit în mod inexplicabil câteva milenii. Experţii lingvişti chiar au descoperit recent o peşteră veche în Errenteria, un oraş din provincia Guipuzcoa din Ţara Bascilor, unde oamenii au lăsat desene cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Alte peşteri preistorice din Ţara Bascilor au fost locuite de oameni cu aproximativ 9.000 de ani în urmă.

  • Medihelp International contribuie la finanţarea diagnosticării cancerului de piele prin „Nesacard”

    Melanomul, cea mai gravă formă a cancerului de piele, este întâlnit în 1% dintre cazuri, adesea în rândul femeilor cu vârste între 20 şi 39 de ani. Tot melanomul este responsabil de 5,000 de decese, din cei 18,000 de pacienţi diagnosticaţi anual în Europa (Melanoma Molecular Map Project – MMMP).

    Anul trecut, în România au fost diagnosticate peste 1,000 de cazuri de melanom ce au rezultat în 364 de decese, conform Societăţii Române de Dermato – Oncologie.

    Tot în România, rata de incidenţă a melanomului este de 4,7 pentru bărbaţi şi 4,4 pentru femei, pentru fiecare 100,000 de oameni. Deşi este uşor tratabil, lipsa de educaţie în rândul românilor, cu privire la importanţa prevenţiei şi a diagnosticării în stadiu incipient, a rezultat în cea mai mică şansă de supravieţuire din Europa –  5 ani.

    Cancerul de piele poate fi tratat cu uşurinţă dacă este descoperit în stadiu incipient, înainte ca boala să se extindă, dar poate fi şi prevenit, prin evitarea expunerii la soare şi prin folosirea constantă a cremelor pentru protecţie solară.

    Cu toate astea, potrivit publicaţiei britanice Express, 61% dintre bărbaţi nu sunt preocupaţi de folosirea unei astfel de loţiuni atunci când se expun razelor solare la orele de vârf, comparativ cu 54% dintre femei care afirmă acelaşi lucru.

    Nesacard este o soluţie pentru finaţarea investigaţiilor medicale iniţiale, pentru a obţine suport în navigarea medicală şi second opinion în cazul unui diagnostic de cancer de piele, şi reprezintă o contribuţie caritabilă la progresul medical în cercetarea şi tratarea cancerului în Europa.

    „Nesacard  poate fi solicitat de oricine doreşte să contribuie la cercetarea oncologică şi să aibă la îndemână un suport financiar, în caz de urgenţă, fie că are sau nu suspiciuni de cancer. Pentru o contribuţie anuală de 33€ clientul primeşte un card cu un număr individual, cu ajutorul căruia beneficiază de o finanţare de 2.000 € cash, pentru a susţine costurile iniţiale de investigaţii şi diagnostic”, explică Zahal Levy, Preşedinte MediHelp International.

    Printre serviciile medicale ale căror costuri pot fi acoperite de cardul NESA se regăsesc biopsia pielii, teste imagistice pentru diagnosticare, second opinion medical pentru confirmarea diagnosticului şi navigare medicală. 

  • „Revoluţia energiei curate se întâmplă deja în Europa, însă nu suficient de rapid” – Diego Pavia, CEO InnoEnergy

    The Business Booster (TBB), va avea loc anul acesta la RAI Amsterdam, în 25 şi 26 octombrie . Găzduit de InnoEnergy, TBB aduce laolaltă toate părţile interesate pentru a crea astăzi viitorul energiei sustenabile. Evenimentul adună peste 160 de start-up-uri şi IMM-uri inovatoare, companii  care caută produse noi, o serie de investitori şi oficialităţi din sectorul public. Evenimentul din acest an se axează pe accelerarea tranziţiei către energie curată.

    TBB oferă jucătorilor din acest segment industrial, investitorilor şi instituţiilor din sectorul public acces direct la tehnologii de ultimă oră şi noi modele de afaceri. În cadrul evenimentului se încheie tranzacţii şi parteneriate, astfel încât inovaţiile energetice iau avânt, pentru a avea un impact real în cel mai scurt timp posibil. Participanţii la TBB au acces la toate conferinţele şi sesiunile, la expoziţia principală şi beneficiază de oportunităţi excelente de networking.

     „Când am solicitat feedback participanţilor de anul trecut, am fost încântaţi să aflăm că 98% ar recomanda TBB contactelor lor. Dar avem încredere că valoarea acestui eveniment îi depăşeşte anvergura”, adaugă Elena Bou, Director de Inovaţie la InnoEnergy.

    La ediţia din 2016 care a avut loc la Barcelona, 690 de participanţi şi 149 de expozanţi din 32 de ţări s-au angajat în 720 de minute de networking şi 420 de minute de pitching. Anul acesta evenimentul va include o zonă de demonstraţii în care participanţii vor putea vedea inovaţiile live.

  • Câte produse „made in Romania“ a exportat Lidl în Europa anul trecut

    Discounterul german Lidl, al treilea cel mai mare ju­cător din comerţul local, cu afaceri de 1,25 mld. euro anul trecut, a exportat către Bătrânul Continent produse „made in Romania“ în de o valoare covârşitoare

    Retailerul german Lidl este unul dintre cei mai mari importatori din România an de an, aducând de pe alte pieţe produse cu o valoare de sute de milioane de euro. Totuşi, puţini ştiu că foarte multe produse merg spre export. 

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Ţările din Europa care taxează cel mai mult angajaţii. Ţara unde jumătate din salariu se duce la stat. Pe ce loc este România

    Rata de taxare de 38% aplicată salariilor brute primite de angajaţii români (în 2015) face ca România să se afle pe locul 13 în rândul celor 28 de state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte „povara” reprezentată de contribuţiile sociale şi impozitele aferente salariilor. Cele mai mari niveluri de taxare a salariilor brute se aplică în state precum Belgia (49,5%), Ungaria (49%) sau Germania (45,3%), în timp ce niveluri foarte scăzute se regăsesc în Cipru (11,9%), Malta (19%) sau Irlanda (21%), arată datele Eurostat pentru anul 2015 (cele mai recente date disponibile).

    Astfel, la nivelul celor 28 de state membre ale UE, rata de taxare a salariilor brute este de 38,4%, puţin peste media din România din 2015. Datele Eurostat se referă la ponderea taxării salariilor brute obţinute de angajaţii care câştigă cel mult două treimi din nivelul salariului mediu pe economie, situaţie în care se află unu din patru angajaţi din România.

    „România este la mijlocul clasamentului UE în ceea ce priveşte ponderea taxării veniturilor angajaţilor. Problema în România nu este nivelul ridicat al contribuţiilor şi taxelor aferente salariilor, ci faptul că numărul de salariaţi în raport cu populaţia aptă de muncă este mic”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Tara din Europa in care jumatate din populatie lucreaza part-time. Este mereu in topul celor mai fericite state din lume

    Olanda se afla in mod constant in topul celor mai fericite state din lume, iar cele mai recente statistici scot in evidenta stuctura sistemului de lucru ca principal motiv.
    26,8% dintre barbatii din Olanda si 76,6% dintre femei de varsta adulta petrec mai putin de 36 de ore pe saptamana la serviciu.
    Spre comparatie, putin peste 10% dintre barbatii britanici si undeva la 40% dintre britanice lucreaza part-time in Regat.

    In timp ce diferentierile care se fac la locul de munca intre femei si barbati sunt considerate invechite de multi, Olanda tocmai a aprobat o lege care permite femeilor sa-si reduca numarul orelor de munca fara repercusiuni din partea angajatorilor.

    De asemenea, in Olanda foarte multi oameni fac sport, tara fiind pe locul 1 la acest capitol in randul statelor UE. Sondajele arata ca cele mai multe persoane au activitati sportive de patru ori pe saptamana.

  • O nouă ofertă de la Ryanair: Vezi unde poţi zbura cu 13 lei

    Locurile vândute la aceste tarife promoţionale sunt disponibile pentru rezervări, până la miezul nopţii duminică, 23 iulie şi pot fi găsite pe site-ul companiei.
     
    “Promoţia noastră fulger este perfectă pentru oricine caută să-şi rezerve o escapadă de toamnă la tarif redus, iar noi am tăiat preţurile oferind locuri pe rute selecţionate din Oradea, de la doar 2,99€ pentru călătorii în septembrie. Această ofertă incredibilă se va încheia la miezul nopţii, Duminică, aşă că îndemnăm clienţii să acceseze www.ryanair.com pentru rezervări”, a declarat Denis Barabas de la Ryanair.