BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Compania Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa. Motivul: nu mai are bani!

    La 8 iunie, premierul Victor Ponta a înfiinţat un comitet care să evaluzeze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte rapid Guvernului o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii. Comitetul a fost format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi preşedintele CA Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat atunci, potivit Mediafax, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri. Deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica – “băieţii deştepţi” – nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare, arăta Vulpescu.

    Citiţi aici cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolvenţa

    La finele lunii aprilie, Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, considerând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

    Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Citiţi aici mai mult despre contractele cu “băieţii deştepţi” încheiate de Hidroelectrica

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a finalizat anul trecut cu un profit net de circa 1,41 milioane de euro, la afaceri de 714 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolvenţă a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Fostul guvern decisese în ianuarie iniţierea demersurilor pentru vânzarea la bursă a unui pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica, conform înţelegerii cu FMI. Listarea producătorului de electricitate Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei la finalul lunii ianuarie, iar în aprilie, consorţiul BRD – Citigroup – Societe Generale – Intercapital Invest a câştigat licitaţia pentru intermedierea listării Hidroelectrica la BVB. Hidroelectrica era evaluată între 2,8 miliarde şi 3,9 miliarde de euro, astfel că oferta prin care compania va vinde pe bursă 10% din acţiuni ar fi urmat să fie cuprinsă între 280 de milioane şi 390 de milioane de euro.

  • Vinovaţii şi câştigătorii din scandalul listării Facebook

    De la primele zvonuri privind oferta publică iniţială, valoarea de piaţă a reţelei de socializare a fost plasată la aproape 100 miliarde de dolari. Cifra a devenit aproape certitudine, fiind imprimată în conştiinţa publică, în minţile analiştilor şi comentatorilor şi, poate, în judecata echilibrată a executivilor şi bancherilor care au orchestrat listarea Facebook la bursă.

    Opiniile care au căutat să demonteze cifra de 100 miliarde de dolari, calificând-o drept exagerată, au fost desconsiderate, indiferent de argumentele aduse. Cea mai aşteptată şi mediatizată ofertă publică iniţială din istoria industriei IT&C, care a antrenat un entuziasm fără precedent în rândul potenţialilor investitori, a devenit rapid unul dintre cele mai controversate evenimente din acest an.

    Volum uriaş de comenzi

    Facebook a atras 16 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială, reţeaua de socializare fiind evaluată, la debutul pe piaţa Nasdaq de la New York, la 104,2 miliarde de dolari. Potrivit datelor din prospectul întocmit pentru ofertă, Facebook a avut anul trecut venituri de 3,7 miliarde dolari şi un profit de un miliard de dolari, obţinute în cea mai mare parte din contracte de advertising. Astfel, capitalizarea companiei depăşea de peste 100 de ori profitul net anual. În cazul greilor Google şi Apple, raportul respectiv depăşeşte cu greu cota 20. De altfel, capitalizarea Facebook la listare întrecea puternic valoarea de piaţă a unor nume consacrate precum Hewlett-Packard sau Dell şi rivaliza cu Amazon.com.

    Acţiunile Facebook s-au depreciat însă cu aproape 20% în şedinţele bursiere din 21 şi 22 mai. Dezamăgiţi pe 18 mai, în ziua listării, investitorii care nu au reuşit să-şi facă loc în oferta publică iniţială a Facebook răsuflau uşuraţi, iar cei care au finanţat reţeaua de socializare cu 16 miliarde de dolari au început să caute vinovaţi.

    Oferta publică iniţială şi listarea Facebook au fost un eşec răsunător pentru operatorul bursier Nasdaq OMX. Sistemele informatice ale pieţei Nasdaq nu au făcut faţă volumului uriaş de comenzi pe ordinele pentru acţiuni Facebook. Brokerii nu ştiau dacă sau cât din ordinele lor de cumpărare aveau să fie onorate, iar confirmările comenzilor au întârziat chiar şi câteva ore.

    Debutul Facebook la tranzacţionare, întârziat cu 30 de minute de performanţele pieţei Nasdaq, a fost marcat rapid de o nouă dezamăgire: acţiunile reţelei de socializare au închis aproape în stagnare, la 38,23 dolari, deşi analiştii financiari se aşteptau la creşteri explozive, de până la 50%.

    Lista incompetenţilor

    La scurt timp, în presă au apărut informaţii, pe surse, potrivit cărora Morgan Stanley şi ceilalţi aranjori ai ofertei Facebook au fost nevoiţi să intervină pe piaţă pentru a preveni scăderea cotaţiei Facebook sub preţul de 38 de dolari încă din prima şedinţă bursieră.

    Odată cu dispariţia acestui sprijin artificial, acţiunile Facebook au scăzut cu 11% şi 8,9% în următoarele două sesiuni de tranzacţionare. Miercuri, 23 mai, la data redactării acestui articol, titlurile Facebook par să se fi stabilizat uşor sub 32 de dolari.

    Facebook a hotărât, în zilele anterioare ofertei, să majoreze volumul acţiunilor scoase pe piaţă cu 25% şi să ridice preţul indicativ de la 28-35 dolari la 34-38 dolari. Aceste două decizii au epuizat orice şansă ca acţiunile reţelei de socializare să înregistreze o creştere “frumoasă” la debutul pe bursă, marca oricărei oferte publice iniţiale de succes.
    Deciziile au aparţinut, potrivit surselor citate în presa internaţională, directorului financiar executiv al Facebook David Ebersman, principalul “creier” din spatele listării companiei. Potrivit Wall Street Journal, acesta a cerut creşterea volumului acţiunilor plasate pe piaţă în ofertă, fiind asigurat de bancherii Morgan Stanley, principalul aranjor al operaţiunii, că există cerere suficientă din partea investitorilor pentru a justifica creşterea volumului.

    De altfel, Ebersman şi-a însuşit, în pregătirea ofertei publice a Facebook, numeroase prerogative care revin în mod normal băncilor de investiţii obişnuite cu astfel de operaţiuni, potrivit unui editorial Reuters intitulat “Lista incompetenţilor”. Ebersman este declarat cel mai incompetent personaj implicat în oferta publică iniţială a reţelei de socializare, cu greşeli pornind de la proasta estimare a rezultatelor companiei pentru trimestrul al doilea din acest an până la creşterea volumului şi preţului acţiunilor scoase pe piaţă, care nu au lăsat loc de plusuri la debutul pe bursă.

  • Mâna scurtă a fiscului

    Ideea era ca acest impozit, reţinut pentru fiecare tranzacţie şi apoi regularizat pentru fiecare an în funcţie de diferenţa dintre câştigurile şi pierderile din tranzacţii pe piaţa de capital şi investiţii în fonduri mutuale, să compenseze renunţarea la declaraţiile trimestriale pe care investitorii le depuneau la fisc până acum, conform reglementărilor introduse de fosta guvernare în 2010.

    Protestele din partea reprezentanţilor pieţei de capital, care au avertizat că puţinii investitori de pe piaţă vor pleca, au avut însă efect la Guvern, care se vede că s-a dovedit sensibil la argumentul că n-ar fi bine să se repete şi cu viitoarele oferte de la Romgaz sau Transelectrica eşecul de anul trecut cu Petrom.

  • Care sunt vinovaţii pentru scăderea acţiunilor Facebook pe bursă în opinia investitorilor

    Investitorii “arată cu degetul” spre toate părţile implicate, după ce oferta publică iniţială de vineri a fost marcată de erori şi onorarea greoaie a traznacţiilor, iar acţiunile reţelei de socializare au închis luni în scădere cu 11%, transmite Bloomberg.

    “Parcă nu sunt în stare să se hotărască. Aranjorul a estimat greşit nivelul real al cererii, iar execuţia operaţiunii de către piaţa Nasdaq pur şi simplu a eşuat”, comentează Michael Mullaney, chief investment officcer la Fiduciary Trust, Boston.

    Cele mai multe critici vizează Morgan Stanley, principalul aranjor al ofertei publice iniţiale, în fruntea unei armate de 33 de bănci care s-au ocupat de operaţiunea prin care reţeaua de socializare şi acţionarii ei au atras din piaţă 16 miliarde de dolari, evaluând compania, la listare, la 104 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele europene au deschis luni în scădere, la minimul ultimelor cinci luni

    Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,5% în debutul şedinţei de tranzacţionare şi a atins cel mai redus nivel din decembrie 2011. Săptămâna trecută, indicele pieţelor europene a pierdut peste 5% din valoare. Incertitudinile din pieţe sunt centrate pe capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro şi de situaţia din sistemul bancar spaniol, care continuă să se lupte cu pierderile masive declanşate în 2008 de spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ce să cumperi acţiuni la Apple, Coca-Cola sau Intel – acum, direct de la Bucureşti

    18 aprilie 2012 a rămas în cronicile pieţei de capital drept ziua în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul României, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Adevărul istoric este însă că nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de acţiuni ale colosului american, producător al gadgeturilor iPhone şi IPad şi listat pe bursa americană NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucureşti. Nu doar acţiunile Apple au intrat la tranzacţionare la Bucureşti, ci şi acţiunile a încă patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America. Cele cinci companii au în spate branduri puternice cu care românii sunt extrem de familiarizaţi fie pentru că folosesc un smartphone, fie pentru că plătesc cumpărăturile cu cardul, fie că trimit e-mail-uri de pe un computer care funcţionează cu un microprocesor Intel.

    Însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea şedinţei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis şedinţa de tranzacţionare pe 25 ianuarie, când Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.

    “A apărut controversa că de fapt companiile din Vest vor să cumpere România, însă acum, după ce acţiunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzacţionare la Bucureşti, românii pot să cumpere o bucată din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut că este investitor în acţiuni de pe bursa americană şi că investeşte în unele dintre companiile americane intrate la tranzacţionare la Bucureşti.

    Au însă românii bani să cumpere o bucată din America? Mai exact, “cea mai bună” bucată din America, aşa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela Bîciu, preşedinte şi director general al societăţii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzacţionare acţiunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America.

    O acţiune Apple costă circa 570 de dolari pe bursa americană, iar pe ATS al Bursei de la Bucureşti se tranzacţionează la 1.900 lei, aproape cât celebrul iPhone. Nici acţiunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o acţiune la cel mai mare jucător de pe piaţa cardurilor bancare şi 73,7 dolari pe bursa americană sau 246 lei la Bucureşti pentru o acţiune la producătorul celei mai populare băuturi carbogazoase. O acţiune Bank of America, cea mai mare bancă din SUA după numărul de unităţi în teritoriu şi în care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, costă 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o acţiune Intel se tranzacţionează la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre comparaţie, cel mai mic pachet de acţiuni ce poate fi cumpărat la Fondul Proprietatea costă 56 de lei (100 de acţiuni), iar la Petrom, cea mai valoroasă companie românească, costă 195 de lei (500 de acţiuni).

  • Cea mai nebună predicţie bursieră a următorilor 2 ani: Apple, prima companie americană cu o valoare de 1 trilion de dolari

    Dar întrebarea este cât mai poate să crească Apple, având în vedere că în 2004 era cotată la 16,25 dolari/titlu, pentru a ajunge la începutul lunii aprilie la 628 de dolari şi a fi cotată vineri la 585 de dolari. Analist american Gene Munster, 40 de ani, care urmăreşte acţiunile Apple de peste 10 ani le-a spus investitorilor că până în 2014 o acţiune a companiei americane va atinge 1.000 de dolari, ceea ce corespunde unei valori de piaţă de 1 trilion de dolari ( o mie de miliarde), scrie Bloomberg BusinessWeek.

    Apple ar fi prima companie americană care ar ajunge la această valoare de piaţă. În anul 2007, campionul petrolier al Chinei, PetroChina, a fost prima companie din lume care a atins această valoare. Dar pentru o zi.
    Apple este un fenomen datorită viziunii lui Steve Jobs, fostul CEO al companiei, decedat în toamna anului trecut. Munster, care lucrează pentru firma de brokeraj Piper JAFFRAY, din Minneapolis, are 250 de întâlniri cu investitorii într-un an şi 125 de şedinţe cu firmele pe care le analizează .

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul începe listarea a câte 15% din acţiunile filialelor Electrica de distribuţie a energiei

    Începerea procedurilor de listare a fost decisă în şedinţa de marţi a Guvernului. Vânzarea acţiunilor la cele trei companii a fost convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Preţul de vânzare a acţiunilor va fi aprobat de AGA fiecărei companii în parte, pe baza recomandărilor intermediarilor. Totodată, preţul va fi cel puţin egal cu preţul de ofertă sau cu preţul de referinţă utilizabil în cadrul unui mecanism de determinare a preţului de ofertă, mecanism aprobat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BVB a preluat 5% din Bursa din Chişinău, în schimbul dreptului de utilizare a sistemului de transfer

    “Bursa de Valori Bucureşti a fost informată de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare din Republica Moldova că a autorizat Bursa de Valori Bucureşti pentru deţinerea cotei substanţiale de 5% din acţiunile Bursei de Valori Chişinău. Bursa de Valori Chişinău este al doilea operator de piaţă din Republica Moldova ce are ca obiect «activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare bursieră ca activitate de bază, precum şi de clearing şi de consulting»”, se arată într-un comunicat al BVB. Bursa de Valori Chişinău a primit licenţa de “participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare” la 24 februarie şi urmează să îşi lanseze în curând activitatea oficial.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Poate ajunge petrolul la 200 de dolari?

    Escaladarea crizei iraniene ar putea duce preţul petrolului la 150-200 de dolari, apreciază Stoeferle.

    Pe moment însă, teama de viitor ocoleşte pieţele financiare: pentru prima dată din 2008 până acum, indicele Standard & Poor’s 500 al bursei americane a depăşit 1.400 de puncte, în timp ce creşterea de la începutul anului a ajuns la 11,5%. Avântul burselor reflectă seria de date pozitive privind economia SUA şi reducerea temerilor faţă de o criză în zona euro sau o recădere a Americii în recesiune, ca şi rezultatele foarte bune ale unor companii, în frunte cu Apple, ale cărei acţiuni au bătut un nou record – 600 de dolari pe titlu, în contextul vânzărilor excelente ale noului iPad.

    Analiştii de la Barclays apreciază că singurele riscuri la ora actuală, din punctul de vedere al pieţelor, sunt legate de dispariţia stimulentelor monetare oferite de Fed şi de o potenţială scumpire a carburanţilor din cauza conflictului iranian.