BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Metro Cash&Carry a ajuns la peste 700 de magazine “LaDoiPaşi”

     LaDoiPaşi este cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, fiind reprezentată în fiecare judeţ din România, se arată într-un comunicat al companiei.

    În topul judeţelor cu cel mai mare număr de magazine LaDoiPaşi se numără Constanţa, cu 47 de magazine operaţionale, Braşov, cu 42 de magazine deschise, Bucureşti şi Iaşi, cu câte 37 de magazine. Recent, Sălaj a devenit cel de-al 41-lea judeţ în care este reprezentată reţeaua LaDoiPaşi, cu primul magazin deschis în decembrie 2013.

    “Încă de la lansarea sa, programul LaDoiPaşi şi-a propuns să îi susţină pe micii comercianţi în dezvoltarea propriilor afaceri. Experţii Metro Cash&Carry România oferă consultanţă proprietarilor dornici să fie parteneri în reţea, păstrându-le independeţa administrativă şi financiară”, a declarat Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash&Carry România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi a deschis două noi magazine

    Magazinul din Botosani este ultimul din cele cinci preluate de PROFI in toamna anului trecut de la reteaua de magazine locala Pita. Situat pe strada George Enescu nr 4, bl. T94, acesta este cel mai mare dintre cele cinci, avand o suprafata totala de 1002 mp, din care sala de vanzari acopera 690 mp.

    Magazinul care se va deschide maine la Giurgiu vine la numai o saptamana dupa ce PROFI a inaugurat prima sa unitate din localitate. Situat in Piata Comertului nr. 48, magazinul este tot in format standard si are o suprafata totala de 513 mp si o sala de vanzari de 420 mp.

    Cu aproximativ 5000 de angajati care activeaza in magazine in format standard, City si Mall, ProfiI Rom Food eprezent in 107 localitati din 38 de judete. Compania, deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors, a raportat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde lei.

  • Afaceri de la colţul străzii: de unde vin mărţişoarele care aduc sute de mii de lei vânzătorilor în fiecare an

    Vineri, în jurul prânzului, piaţa Obor era chiar mai aglomerată decât de obicei. Tarabele, înşirate în faţa magazinului, prezentau ultimele modele de mărţişoare aduse din China, Turcia sau Italia.

    Unul dintre vânzători s-a arătat interesat să ne prezinte câteva mărţişoare din titan: “E solid domnule titanul, ştiţi cum e? Cum sunt capacele alea de la telefon, alea argintii!” După ceva negocieri, am reuşit să obţin chiar un preţ foarte bun: 2 lei bucata.

    Câteva tarabe mai încolo, un domn foarte serios explica unui potenţial cumpărător cum se fabrică sticla de Murano. Am intrat în discuţie pentru a afla cum de se vând la un asemenea preţ (9 lei bucata). Puţin mirat, omul a întrebat dacă preţul e prea mare. I-am explicat că, din contră, el e mult prea mic faţă de cât costă, cu adevărat, sticla produsă în celebra insulă italiană. Vizibil jignit, el şi-a mutat atenţia către alţi clienţi.

    Una dintre tarabe mi-a atras atenţia prin numărul foarte mare de modele expuse, probabil în jur de cinci sute. Am întrebat de unde sunt cumpărate, iar răspunsul a fost “Turcia. Toate sunt din Turcia”. Preţul era atrăgător, 3 lei un mărţişor, iar vânzătorii erau, în anumite condiţii, dispuşi să mai negocieze: “De la 400-500 de bucăţi în sus, mai vorbim. Poate pe la doi lei cincizeci”.

    Încercând să combată comerţul de la colţul străzii, lanţuri de magazine precum Mega Image sau Lidl au început să comercializeze la rândul lor mărţişoare. Preţurile sunt ceva mai mari decât la tarabe, însă produsele respectă măcar un minimum de reguli. Spre exemplu, ţara de provenienţă: mărţişoarele de la tarabe nu au şi probabil nu vor avea niciodată specificaţii privind locul de provenienţă. În magazine, acest lucru este specificat pe ambalaj.

    Lăsând la o parte peisajul dezolant al sutelor de tarabe aliniate pentru a vinde aceleaşi mărţişoare chinezeşti şi al miilor de bucureşteni care pierd ore întregi, an de an, alegând aceleaşi produse, trebuie spus că există şi o piaţă în creştere a mărţişoarelor făcute manual. Pe acestea nu le veţi găsi la colţ de stradă; le puteţi însă cumpăra de la târguri, de la expoziţii sau chiar de pe Internet.

  • Cine este noul şef al magazinelor Praktiker din România

     Cansu Derintuna, de origine turcă, va conduce din funcţia de managing director cele 27 de magazine Praktiker preluate săptămâna aceasta de omul de afaceri de origice turcă Omer Susli de la grupul german cu acelaşi nume. Acesta va fi direct subordonat noului proprietar al magazinelor, potrivit surselor citate.

    Derintuna a lucrat în grupul Praktiker din anul 1997, iar între 2002 şi 2010 a ocupat funcţia de director de achiziţii la subsidiara din România.

    Grupul german Praktiker a vândut operaţiunile din România (cele 27 de magazine) firmei Search Chemicals, deţinută de Susli, activ în domeniul construcţiilor.

    În urma preluării, profilul brandului Praktiker şi obiectul de activitate al companiei Praktiker România vor rămâne neschimbate. Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Delhaize, proprietarul Mega Image, vinde magazinele din Bulgaria şi iese de pe această piaţă

     Tranzacţia este aşteptată să se încheie în al doilea trimestru al acestui an, după ce va primi aprobarea din partea autorităţii de reglementare.

    În Bulgaria, Delhaize avea la sfârşitul anului trecut o reţea de 54 de magazine operate sub brandul Picadilly, cu 11 mai multe decât în 2012.

    Grupul belgian a cumpărat reţeaua Picadilly în iulie 2011 odată cu achiziţia retailerului sârb Delta Maxi Group, care deţinea magazine în Serbia, Muntenegru, Bosnia, Albania şi Bulgaria.

    În februarie anul trecut Delhaize a vândut magazinele din Albania, iar în iulie pe cele din Muntenegru.

    În România, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri cu o reţea ce cuprinde în prezent 297 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (168), Shop&Go (128), AB COOL FOOD (1). Numai anul trecut, Delhaize a deschis peste 100 de magazine pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După Bucureşti şi Braşov, Carrefour intră cu magazinele de proximitate Express în Galaţi

     Noua unitate are o suprafaţă de 120 metri pătraţi şi însumează aproximativ 4.500 de produse.

    În acelaşi timp, compania a adăugat un nou magazin de proximitate operat în franciză în Bucureşti, Express Pronto Burebista, care are o suprafaţă de 50 metri pătraţi şi însumează aproximativ 1.500 de produse.

    Astfel, reţeaua Express a Carrefour numără 61 de magazine de proximitate, dintre care 10 unităţi în oraşul Braşov, o unitate în Galaţi şi 50 în Bucureşti şi Ilfov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone extinde reţeaua de magazine în franciză la nivel naţional

    În prezent, Vodafone are 19 magazine deschise în sistemul de franciză, în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Arad sau Sighişoara, iar două dintre acestea sunt deja aliniate la noua identitate şi noul design global al Grupului Vodafone.

    Numărul acestora va ajunge la 50, în următoarele două luni, şi va continua să crească pe parcursul întregului an.
    Magazinele din acest sistem au aceleaşi standarde de imagine şi calitate a serviciilor ca şi magazinele Vodafone. Partenerii au acces la know-how-ul, sistemele şi aplicaţiile Vodafone, precum şi la programele de pregătire pentru personalul de vânzări.
     
    “Prin acest program oferim partenerilor de franciză un business la cheie sub brandul Vodafone. Invităm românii cu iniţiativă să ne fie parteneri şi să îşi dezvolte, împreună cu noi, afaceri de succes. Ne dorim să construim acest model de business alături de antreprenori locali cu o bună reputaţie, experienţă în domeniu, orientaţi spre rezultate, care au calităţi demonstrate de conducere. Aceştia trebuie să dispună de o bază de capital personal şi să-şi dorească să dezvolte un business pe termen lung, sub marca Vodafone”, a declarat Alexandru Băloi, Director Indirect Sales, Vodafone România.

    Activitatea noului program este reglementată printr-un contract de franciză între Vodafone şi partener. La intrarea în acest model de business, se percepe o taxă de franciză care variază între 2.500 si 15.000 de euro, în funcţie de factori precum tipul locaţiei, suprafaţă, zona geografică şi nivelul de investiţii necesar amenajării şi echipării spaţiului comercial. În plus, potenţialul partener trebuie să dispună şi de un capital de investiţie ce porneşte de la 10.000 de euro, care acoperă garanţia aferentă liniei de credit comercial şi rulajul din primele două luni de activitate.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienţi la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.

  • Grupul Praktiker a vândut operaţiunile din România unui om de afaceri turc

     Anunţul oficial urmează să fie făcut în curând, posibil chiar marţi.

    Omul de afaceri, fost preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), este acţionar la o firmă de distribuţie de materiale de construcţii, iar tranzacţia s-ar fi încheiat luni şi dă dreptul noului proprietar să utilizeze brandul Parktiker.

    În urmă cu o săptămână grupul german a vândut şi operaţiunile din Ucraina, unde avea patru magazine.

    Grupul german s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăţi, astfel că la finele anului 2011 a anunţat că va închide magazine în Germania, că renunţă la piaţa din Albania şi că are în vedere evaluarea operaţiunilor internaţionale. În 2012, compania austriacă de inverstiţii Maseltov, cel mai mare acţionar al grupului german Praktiker, a comunicat că vrea ca retailerul de bricolaj să se retragă din Europa de Est. Ulterior, reprezentanţii Praktiker au susţinut că retailerul nu are în plan să renunţe la filiale importante, precum cea din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Controale ANPC în hipermarketurile din toată ţara, după ce a fost găsit salam alterat

     Reprezentanţii ANPC au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că un consumator din Timiş a reclamat că a cumpărat o marcă de salam, feliat, care prezenta semne evidente de alterare, iar la verificări s-a constatat că ambalajul nu era vidat corespunzător.

    Astfel, începând de joi seară se fac controale în hipermarketurile din toată ţara, până în prezent fiind verificate 38 de magazine.

    În urma controalelor au fost oprite de la comercializare 2.678 de kilograme din produsul respectiv de salam şi au fost date amenzi de 100.000 de lei..

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Studiu de caz: Angajaţii Lidl înloicuiesc hârtia cu iPadul

    CONTEXTUL: Reţeaua germană de magazine Lidl a intrat pe piaţa românească în 2011 prin achiziţia a circa 100 de magazine Plus. Compania a continuat să se extindă rapid, ajungând la finalul anului trecut la 169 de magazine. Cu toate acestea, consumul nu a dat semne de revigorare în ultimii ani, iar retailerii au căutat permanent modele de eficientizare a afacerilor.

    DECIZIA: În urma unor studii, retailerul a decis să pună în aplicare programul LIMO (Lidl Mobile Office), o interfaţă grafică intuitivă uşor de înţeles şi de utilizat pe iPad-uri, care sunt folosite de şefii de vânzări şi directorii zonali. LIMO a fost testat pe piaţa germană în 2010, anul următor a fost extins în toate magazinele din Germania, iar apoi extins în întreaga lume. În octombrie 2013 a fost lansat şi în România.

    CONSECINŢE: Cei 75 de utilizatori ai iPad-urilor înzestrate cu LIMO în România îşi reduc, în medie, cu 17% timpul dedicat administrării operaţiunilor. Ca urmare, îşi pot dedica mai mult timp pentru a şcolariza personalul (plus 7%) şi gestiona fluxul de marfă (10%). „Rezultatele vor fi vizibile pe termen mai lung„, declară Antoniu Radu, director administrativ şi membru în consiliul de conducere al Lidl.

    AŞA CUM APARIŢIA CALCULATORULUI A SCHIMBAT RADICAL MODUL DE LUCRU, ACUM NOILE TEHNOLOGII ÎŞI FAC LOC TOT MAI MULT DEOPOTRIVĂ LA SERVICIU ŞI ACASĂ. BIBLIORAFTURILE ÎNCĂRCATE CU HÂRTII DISPAR DIN TOT MAI MULTE ORGANIZAŢII, IAR TEHNOLOGIA ÎŞI ADJUDECĂ UN LOC DE CINSTE ŞI ÎN ACTIVITATEA RETAILERILOR. Cu 86% s-a redus consumul de hârtie în cazul directorilor de vânzări şi al şefilor zonali de vânzări la retailerul Lidl după ce a fost pus în practică, în octombrie 2013, programul LIMO.

    Ce este LIMO? „Este o interfaţă grafică intuitivă uşor de înţeles şi de utilizat„, declară Antoniu Radu, director administrativ şi membru în consiliul de conducere al Lidl. El are 39 de ani, este de formaţie economist, ocupă această funcţie din iunie anul trecut şi coordonează direct şase persoane şi indirect 80 de angajaţi.

    NU ESTE ÎNSĂ SINGURUL EFECT AL ACESTEI DECIZII. ŞEFII DE VÂNZĂRI, CARE AU ÎN COORDONARE PÂNĂ LA OPT MAGAZINE, ŞI DIRECTORII DE REGIUNE, ÎN TOTAL 75 DE ANGAJAŢI AI LIDL, SUNT CEI CARE FOLOSESC ÎN ACEST MOMENT LIMO. Scade cu 17% şi durata de timp necesară şefilor de vânzări pentru administrarea operaţiunilor, iar acest timp îl folosesc pentru a spori demersurile de şcolarizare a personalului şi pentru gestionarea fluxului de marfă. Pe rafturile magazinelor se regăsesc în jur de 1.500 de produse, dar, completează reprezentanţii Lidl, acest număr poate varia, în funcţie de acţiuni promoţionale, aşa cum sunt săptămânile cu tematici, când temporar se găsesc la vânzare şi alte produse.

    Ideea, povesteşte Antoniu Radu, a apărut pentru că retailerul a dorit să simplifice cât mai mult operaţiunile directorilor de vânzări şi ale şefilor zonali de vânzări, care coordonează activitatea comercială a circa opt magazine, personalul aferent şi situaţia stocurilor. „Aveau nevoie de instrumente pentru a putea transmite informaţia mai uşor către angajaţi. În plus, trebuia monitorizate şi datele financiare curente şi acest proces trebuia eficientizat la maximum„, adaugă reprezentantul Lidl. El povesteşte că la nivel internaţional au fost făcute studii, iar LIMO a fost testat în Germania încă din 2010; din noiembrie 2011 a fost extins pe scară largă în Germania, după care a urmat faza de implementare şi în alte ţări.

    „Un lucru important, în afară de valoarea lui operaţională, este că informaţiile cu caracter confidenţial sunt procesate doar online şi nu pe iPad, iar în cazul pierderii sau furtului dispozitivului, acesta se blochează automat din sediul central„, afirmă Radu. La capitolul avantajelor imediate se înscrie folosirea datelor actualizate în timp real, fie ele referitoare la vânzări, inventar, alocarea spaţiului necesar expunerii mărfii în magazine, informaţii despre promoţii. „Scopul principal a fost eliminarea documentelor pe suport hârtie„, punctează Antoniu Radu.

    Dacă până acum şefii de vânzări foloseau preponderent telefonul mobil şi biblioraftul cu hârtie, imprimând săptămânal sute de coli, acum lucrul s-a uşurat, fiind complet înlocuit prin iPad 2. „Suntem prima companie din comerţul alimentar modern care îşi implementează astfel de sisteme de lucru şi îşi dotează personalul cu iPad-uri„, afirmă reprezentantul Lidl. El adaugă că în cadrul departamentului de IT există o persoană dedicată care îi poate îndruma pe cei care au nevoie de asistenţă în folosirea LIMO. Programul a fost dezvoltat ca urmare a unei colaborări între departamentele interne ale Lidl Germania şi furnizori de soft externi.

    RETAILERUL GERMAN ESTE PREZENT PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ DIN 2010, CÂND A PRELUAT APROXIMATIV 100 DE MAGAZINE SUB SIGLA PLUS. Săptămâna trecută reţeaua Lidl ajunsese deja la 171 de magazine în România, după ce încheiaseră 2013 cu 169 de spaţii de vânzare. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Antoniu Radu nu a dorit să ofere niciun detaliu referitor la valoarea investiţiilor sau evoluţia vânzărilor, dar a precizat că în ce priveşte ritmul de extindere „considerăm că vom menţine acest ritm de deschideri şi în viitor„.

    Anul trecut Lidl, care are acum în România 3.800 de angajaţi, a deschis 15 noi spaţii de vânzare, iar dacă până acum retailerul s-a axat pe oraşe mari şi medii, „pe viitor cred că ne vom orienta şi pe oraşe mai mici„.