BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Jesse Jane, starul celor mai scumpe filme pentru adulţi

    Jesse Jane este, pentru mulţi, imaginea industriei de filme pentru adulţi. Ea a jucat în seria “Pirates”, cele mai costisitoare filme de acest gen produse, cu bugete de peste 10 milioane de dolari.

    Jane, pe numele său real Cindy Taylor, s-a născut în 1980 în Moore, Oklahoma. A fost majoretă şi apoi model, iar de la vârsta majoratului a intrat în industria filmelor pentru adulţi.

    “Am ştiut întotdeauna că pot să împărtăşesc momente intime şi în faţa camerei, aşa că m-am mutat din Oklahoma în Los Angeles pentru a-mi construi cariera”, povesteşte Jesse Jane. “Cea mai distractivă parte a meseriei este că ne plimbăm foarte mult, călătorim prin toată America.”

    “Pirates” este considerat cel mai costisitor film pentru adulţi produs vreodată. Cu un buget de 10 milioane, filmul a avut printre actori nume cunoscute ale industrie. “Pirates 2” a avut de asemenea un buget impresionant, ocupând locul doi din acest punct de vedere.

  • Prima veste bună de după criză: fuziunile şi achiziţiile au crescut cu o treime faţă de anul trecut

    La nivel internaţional, cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a venit din telecomunicaţii, în SUA, acolo unde primii doi operatori de cablu, Comcast şi Time Warner Cable, au pus bazele unei fuziuni în valoare de 68 de miliarde de dolari.
    În Europa, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A – mergers & acquisitions) s-a majorat cu 19% în primele trei luni, cel mai mare deal fiind în sectorul media, acolo unde Liberty Global, care deţine compania UPC, a preluat integral operatorul olandez de cablu TV Ziggo pentru 11 miliarde de dolari. Preluarea Ziggo este a doua mare tranzacţie în industria europeană a cablului TV şi telefoniei fixe în mai puţin de un an, după ce Vodafone a cumpărat în octombrie operatorul german Kabel Deutschland Holding în urma unei înţelegeri de peste 10 miliarde de dolari. De câţiva ani, în sectorul global de media şi telecomunicaţii există o luptă a preluărilor, similară cu cea care a început acum în sectorul farmaceutic.

    În februarie grupul Actavis, unul dintre cei mai mari producători de generice din lume, a cumpărat Forest Laboratories pentru 24 de miliarde de dolari, însă mai recent, în aprilie, Pfizer şi-a anunţat intenţia de a cumpăra AstraZeneca, o mişcare cu impact enorm în industria mondială a medicamentelor. Dacă tranzacţia se va finaliza, valoarea acesteia va fi de peste 120 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria producătorilor de medicamente.

    O altă mişcare în această zonă este cea dintre GSK şi Novartis, care fac schimb de active. Astfel, Novartis preia portofoliul de medicamente oncologice de la GSK pentru 14,5 miliarde dolari şi le cedează portofoliul de vaccinuri (mai puţin cele împotriva gripei) pentru 7,1 miliarde dolari.

    Tot în farma, grupul german Bayer negociază preluarea diviziei de produse de larg consum a Merck & Co. Nici canadienii de la Valeant nu stau degeaba şi oferă 47 de miliarde de dolari pentru compania Allergen (care deţine mărcile de medicamente Botox Cosmetics şi Vistabel, folosite la atenuarea ridurilor).

    După ce au pierdut patente pentru produse cu vânzări de miliarde de dolari şi cu tot mai puţine inovaţii în pipeline, companiile farma se bat acum din nou pentru a prelua noi companii. Este aceeaşi strategie pe care au mai folosit-o şi la finalul anilor ‘90 – începutul anilor 2000, când au apărut GlaxoSmithKline (GSK – ca urmare a fuziunii dintre GlaxoWellcome şi SmithKline Beecham) şi AstraZeneca (după ce suedezii de la Astra s-au înţeles cu britanicii de la Zeneca).

    Anul 2014 ar putea aduce şi cea mai mare tranzacţie din industria materialelor de construcţii din ultimele două decenii, cea dintre Lafarge şi Holcim. Pentru România, aceasta ar fi cea mai mare transformare a pieţei, după ce Lafarge şi Holcim vor fi nevoiţi să vândă cel puţin una din cele 4 fabrici din România pentru a putea fuziona.

    Frământări există în această perioadă şi în industria grea a Europei. GE, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale la nivel global, este în discuţii pentru preluarea companiei franceze Alstom, producătorul trenurilor TGV. Mişcarea americanilor se loveşte însă de o rezistenţă în Franţa, acolo unde guvernul a emis un decret care îi permite să blocheze orice preluare de către străini a unor companii din sectoare economice considerate “strategice”.

    Consultanţii spun că şi România beneficiază de pe urma tuturor acestor mişcări ce au loc pe scena internaţională, în top aflându-se sectorul financiar, unde se aşteaptă consolidări, dar şi exituri ale unor jucători (care atrag automat şi intrarea altora).

    “În momentul de faţă se resimte în piaţă un interes sporit pentru tranzacţii. Putem vorbi despre o adevărată efervescenţă, însă este greu de spus câte tranzacţii se vor materializa în cele din urmă. Această efervescenţă are mai multe cauze. Pe de o parte îmbunătăţirea climatului economic european, ratele de creştere afişate de România, precum şi îmbunătăţirea ratingului de ţară au dus la o creştere a interesului investitorilor străini pentru piaţa românească”, spune Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori al PwC România.

    Totodată, situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia îi determină pe unii investitori să se uite către oportunităţi de plasament în ţările din regiune, iar România este una dintre pieţele luate în calcul.

    Alexandru Medelean notează însă că există şi alte cauze de ordin intern care determină această tendinţă, cum ar fi faptul că multe dintre companiile antreprenoriale româneşti, care au trecut cu bine de criză şi şi-au consolidat poziţiile, caută acum oportunităţi de consolidare prin achiziţii.

    Consultanţii arată că interesul pentru România este evident atât din partea fondurilor de investiţii, cât şi a investitorilor strategici, fiind implicaţi în mai multe negocieri de anul trecut. “În practica noastră am resimţit un reviriment cert pe mai multe tipuri de tranzacţii, inclusiv consolidări în piaţa locală, investiţii străine noi, atât din zona de strategic cât şi de private equity, tranzacţii imobiliare. În mod indiscutabil, suntem implicaţi în semnificativ mai multe operaţiuni de M&A decât în perioada similară a anului trecut (…)”, au spus reprezentanţii Deloitte. Firma de consultanţă se aştepta la o intensificare a activităţii de fuziuni şi achiziţii şi estimează că aceasta va continua. Unele tranzacţii au impact direct în România, cel mai relevant exemplu fiind cel al deal-ului dintre Holcim şi Lafarge, dar şi semnarea unui acord între Pfizer şi AstraZeneca, care ar determina apariţia unui nou lider în piaţa farma locală.

    De la începutul anului, pe piaţa de M&A au avut loc tranzacţii precum preluarea Romprest, a World Class, a Praktiker sau Lemarco.În ochii investitorilor, România îşi păstrează atributele de piaţă mare, cu potenţial de creştere pe multe sectoare de bunuri şi servicii, cu resurse naturale şi “o forţă de muncă economică şi calificată”, însă sunt şi unele puncte slabe care persistă precum decalaje nerecuperate, lipsa unei viziuni pe termen lung sau birocraţia şi corupţia în insuficient regres.
    “Sentimentele sunt în ameliorare, mai ales datorită îmbunătăţirii majorităţii indicatorilor macro-economici, în primul rând PIB, şi a ratingului de ţară. Suntem deja într-un nou ciclu economic, de expansiune, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor continua să se amelioreze de la sine, fără eforturile şi contribuţia mediului de afaceri şi a responsabililor politici”, au spus reprezentanţii Deloitte.

    Consultanţii implicaţi în tranzacţii sunt de părere că sectorul financiar va livra cele mai multe deal-uri anul acesta, în condiţiile în care sistemul trece printr-o perioadă de consolidare şi au loc exituri în corelaţie cu intrarea unor investitori noi. Dar şi sectorul agricol şi cel al producţiei industriale se anunţă agitate. “Sectoarele producţiei industriale, îndeosebi subsectoarele care deservesc industria de automobile, îşi menţin poziţia de top în preferinţele investitorilor strategici din afara României, investitori care-şi doresc o platformă de producţie la costuri relativ scăzute, cu un capital uman bine pregătit din punct de vedere tehnic şi care adresează o piaţă de desfacere importantă atât pe plan local cât şi pe plan european”, spune Cornelia Bumbăcea, partener tranzacţii în cadrul PwC România.

  • Club Business Magazin: Cum arată viitorul industriei de relaţii cu clienţii

    Marcin Grygielski, Interactive Intelligence: România este o piaţă interesantă pentu noi, a doua piaţă ca importanţă în regiune. Avem planuri mari aici. Interactive Intelligence Group este un furnizor global de servicii şi soluţii software. Avem peste 6.000 clienţi din întreaga lume care beneficiază de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software şi servicii pentru automatizarea proceselor de business, care pot fi implementate atât la sediul companiei, cât şi în cloud. Am investit foarte mult din 2009 încoace în dezvoltarea serviciilor în cloud. În SUA, 70% din activitate se desfăşoară deja în cloud, iar la nivel mondial procentul ajunge la 50%.

    Suntem primii care vom lua startul în cursa către cloud în regiune. O tendinţă în industria noastră este de a simplifica modul în care sunt raportate datele legate de indicatorii de performanţă din contact center pentru a putea vedea simplu şi clar ce aspecte pot fi îmbunătăţite. Apoi, corelarea datelor clienţilor cu cele de pe reţelele sociale ajută managerii centrelor de date la îmbunătăţirea campaniilor de marketing, a răspunsului în timp real din partea publicului ţintă. Am implementat sistemele noastre la nivel mondial la clienţi precum Alianz, iar directorii din call-center sau cei de IT au înţeles că nu e nevoie să facă experimente când e vorba de tehnologii inovative, ci se pot convinge rapid de beneficiile unui software performant.

    Arkadiusz Pielski, Asseco South Eastern Europe Polonia: Făcând o analiză la nivel regional, am observat că directorii de call center sunt preocupaţi de următoarele aspecte: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea numărului de servere, simplificarea monitorizării datelor şi raportarea cu acurateţe, implementarea schimbărilor de strategie în timp foarte scurt şi, nu în cele din urmă, de costuri mai mici de operare.

    Avem o experienţă de ani buni în materie de software pentru industria de contact center. În medie, în timp de trei luni putem optimiza un sistem deja existent, fără a afecta funcţionalitatea unui call center. Putem reduce costul de operare al unui call center cu până la 50% prin adoptarea celor mai noi tehnologii. Suntem cea mai mare companie IT din Polonia, unul dintre jucătorii importanţi din regiune, cu 1.300 de angajaţi, şi al şaselea mare vânzător de software din Europa. Avem 30.000 de angajaţi la nivel mondial, în compania-mamă. Clienţii noştri provin atât din sectorul privat, cât şi din cel public.

    Adriana Ohanisian, Allianz-Ţiriac Asigurări: Odată cu demararea proiectului de call center, în urmă cu sase ani, Allianz-Tiriac Asigurari a pus la dispoziţia clienţilor săi un canal centralizat de gestionare a solicitărilor primite din partea acestora. Am definit atunci standardele de calitate şi am putut prin monitorizarea constantă a activităţii să optimizăm serviciile pe care le oferim asiguraţilor noştri. Desigur, toate softurile de call center realizează direcţionarea de apeluri şi măsurarea principalilor indicatori de timp (timp de răspuns, de abandon al apelului, etc.), de aceea elementele de cel mai mare interes pentru mine în alegerea aplicaţiei au fost monitorizarea şi raportarea activităţii.

    Fără un suport eficient din partea soluţiei tehnice alese, sarcina unui manager de call center de a ţine sub control fluxul de apeluri şi, implicit, de a acţiona este mult îngreunată. De aceea, aceste instrumente de supervizare reprezintă un factor de diferenţiere între producătorii de software din call center. Desigur, adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie trebuie să fie dublata de investiţia în resursa umană. Este importantă dezvoltarea continuă a angajaţilor nu doar în materie de interacţiune cu clientul, dar şi prin dobândirea de cunoştinţe în domeniul în care activează firma. Asimilând
    informaţii şi experienţă în domeniul asigurărilor în cazul nostru, angajaţii nostri din call center au şansa de a face un pas înainte în carieră în cadrul companiei.

    Vladimir Sterescu, CGS România: Eu reprezint un furnizor de talie medie la nivel global din industria de BPO. România devine treptat pentru mulţi furnizori de tehnologie o piaţă către care încep să se uite tot mai mult în ultimii ani. Piaţa se dezvoltă, sunt tot mai multe companii, chiar şi instituţii de stat, care au investit în ultimii ani şi încă investesc în centre de suport. Din experienţa noastră, trebuie făcută o distincţie între caracteristicile de bază ale unui centru de suport şi cele noi care apar pe piaţă.

    Este mai bine să cumperi totul de la un singur integrator decât să iei elementele de bază din diverse locuri şi apoi să îţi baţi capul să le integrezi, respectiv să le dezvolţi. Apoi, se vorbeşte tot mai mult despre integrarea social media în centrele de suport şi în tehnologie sau prioritizarea apelurilor către cel mai priceput angajat în acel sector. E important să vedem, înainte de a adopta aceste tehnologii, dacă există un randament al investiţiei, sau dacă îl cumpărăm doar ca să îl avem şi fără să ştim să îl folosim.

    Dacă trimitem toate apelurile către cei foarte buni, pe termen scurt vom avea rezultate foarte bune, dar în trei luni o să pierdem acel om chiar dacă îl plătim mai bine. În social media, abilităţile personalului care interacţionează cu clienţii trebuie să fie foarte bune, pentru că ceea ce se postează va rămâne acolo şi va circula foarte repede între utilizatorii respectivei platforme. Am văzut la multe companii cum, printre apeluri, angajaţii din call center gestionează şi online relaţia cu clienţii, doar pentru că li se cere să îşi crească productivitatea.

    Una peste alta, România se mişcă, suntem într-un con de lumină pozitiv. Cele mai recente studii arată că Bucureştiul a început să devanseze alte capitale din centrul şi estul Europei, precum Sofia şi Budapesta, dar încă suntem mult în urma Cehiei sau Poloniei. Statul începe să recunoască industria de contact center, iar de la sfârşitul anului 2012 autorităţile acordă subvenţii pentru cei care creează locuri de muncă în zona de suport. Companiile din domeniu vând mai ales România: o forţă de muncă bine instruită, deschisă spre nou, care vorbeşte mai multe limbi străine şi este disponibilă la un preţ atractiv pentru orice investitor.

    La acelaşi etaj putem avea 18 limbi străine, este ceva unic pentru zona est-europeană. Spre deosebire de provincie, Bucureştiul este din ce în ce mai asaltat de companii care fie externalizează servicii către furnizori de BPO, fie deschid propriile centre. În ultima vreme preluăm servicii din ce în ce mai complexe, ceea ce e foarte bine, pentru că începem să ne vindem mai scump.

     

  • CREŞTERE ECONOMICĂ de 3,8% în primul trimestru, susţinută de industrie şi impozitele nete

     Potrivit INS, la creşterea PIB, în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul I 2013, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, activităţilor de intermediere financiară şi asigurări şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport care, împreună, au avut o contribuţie negativă (-0,4%).

    INS a reconfirmat miercuri datele semnal transmise în urmă cu două săptămâni, anunţând că Produsul Intern Brut serie brută estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 127,62 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013.

    PIB – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 162,66 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2013 şi cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013.

    Contribuţie pozitivă mai importantă a avut Industria (+2,3%), cu o pondere de 29,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 lucruri pe care să nu le faceţi într-un interviu de angajare

    1. Nu fiţi nepregătiţi

    Înainte de a participa la interviu, trebuie să fiţi siguri că sunteţi pregătiţi. Trebuie să investiţiti mult timp în investigarea sectorului de activitate, a şefului companiei şi să ştiţi totul despre specificul activităţii acesteia. Aceste cunoştinţe vă vor plasa în faţa celorlalţi candidaţi şi veţi fi luat mult mai în serios. 

    2. Salariul

    Interviul de angajare nu este cu siguranţă locul în care să discutaţi despre cifre. Astfel de discuţii pot fi acceptate doar în cazul în care angajatorii ridică problema. Este bine să aveţi o idee în această direcţie, dar nu aduceţi vorba despre aceasta din proprie iniţiativă deoarece va transmite mesajele greşite.

    3. Contactul vizual

    Este obligatoriu să menţineţi contactul vizual într-un mod responsabil cu posibilii angajatori. Uitatul în gol sau la podea nu reprezintă cea mai bună modalitate de a impresiona oamenii, îndeosebi cei cu care lucraţi. Totuşi, nu ar trebui să vă petreceţi prea mult timp uitându-vă în ochii celor cu care discutaţi, ar putea deveni deranjant. Un echilibru care să denote determinare şi profesionalism reprezintă modalităţile prin care să arătaţi că sunteţi concentaţi.

    4. Sinceritatea

    Nu ar trebui să fiţi evazivi în mijlocul unui interviu. Vă veţi lovi probabil de o serie de întrebări care să vă provoace, directe şi la subiect. Răspunsurile trebuie să fie directe şi oferite cu încredere.

    5. Falsitatea

    Chiar dacă vreţi să fiţi pe placul tuturor celor care vă intervievează şi să răspundeţi adecvat la întrebări, trebuie să fiţi sinceri. Trebuie să rămâneţi calmi şi voi înşivă, chiar dacă interviul impune o cantitate mare de stres.

    6. Caracterul informal

    Trebuie să nu uitaţi niciodată că informalitatea nu vă va duce nicăieri.Interviul nu reprezintă locul în care să discutaţi colocvial, trebuie să respectaţi caracterul profesional pe toată durata acesteuia. Compania este interesată de cât de bine aţi putea performa la noul loc de muncă şi nici pe departe de ultimele bârfe legate de căsătoria voastră de pildă.

    7. Criticile aduse fostului angajator

    Nu este deloc indicat să faceţi acuzaţii la adresa fostului angajator. Angajatorii nu sunt interesaţi de prezentările negative ale dvs. la adresa oricui. Un astfel de comportament creionează o impresie greşită despre voi şi trebuie evitat cu orice cost.

    8. Platitudinile

    Este foarte iritant pentru recrutori  să audă clişee pe care oamenii au tendinţa să le repete la interviuri. Fraze precum „îmi place să lucrez în echipă” sau „abilitatea de a rezolva problemele” se regăsesc în majoritatea discuţiilor pe care intervievatorii le organizează prin urmare este indicat să fiţi cât se poate de inventivi pentru a vă promova caracterul şi a menţiona cum, mai exact, puteţi rezolva problemele companiei.

    9. Tăcerea

    Curiozitatea în ce priveşte locul de muncă pentru care aplicaţi este crucială pentru a reuşi la interviu. Nicio companie nu va dori o „floare pe tapet” care să nu fie interesată de activitatea companiei. Angajatorii încearcă să afle dacă vă potriviţi cu colegii de muncă şi dacă vă sunteţi capabili să vă construiţi relaţii. Companiile îşi doresc persoane dinamice şi efervescente, aspecte care reies dintr-un interviu.

    10. “Haina face pe om” este o expresie  care se regăseşte perfect în contextul unui interviu de angajare: din momentul în care intraţi într-o discuţie cu angajatorul, ar trebui ca ţinuta dvs. să impresioneze. Un costum elegant, o cămaşă, pantofi adecvaţi – sunt detalii care contează în cursa pentru noul job. 

     

    Sursa: Therichest.com

  • Managerii companiilor văd tendinţe de creştere în construcţii, comerţ şi servicii

     Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%).

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (sold conjunctural +53%) şi pentru fabricarea băuturilor (sold conjunctural +41%) se va înregistra tendinţă de creştere accentuată.

    Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare.

    Potrivit estimărilor din luna mai 2014, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +23%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Reforma sectorului bancar este îngreunată de lobby-ul agresiv al industriei financiare

     Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters.

    “Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra.

    Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de “reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Fata rea” din industria filmelor pentru adulţi, Jenna Haze, câştigă 3 milioane de dolari pe an

    Aşa-numita “fată rea”, Jenna Haze, a filmelor pentru adulţi câştigă în jur de 3 milioane de dolari pe an, iar anul trecut a ajuns la 3,7 milioane. A jucat în foarte multe filme şi este cunoscută pentru deschiderea faţă de orice rol.

    A câştigat mai multe premii de-a lugul carierei pe care a început-o la vârsta de 19 ani. A regizat şi 14 filme pentru adulţi, deschizând ulterior propria companie de producţie, Jennaration X Studios.

    Cea mai bine plătită actriţă din filmele pentru adulţi este Jenna Jameson, care a avut venituri de peste 30 de milioane de dolari anul trecut. Specialiştii estimează că industria filmelor pentru adulţi generează anual 13 miliarde de dolari.

     

  • Cei mai mari 20 de jucători din economie au afaceri de 30 miliarde de euro pe an

     Astfel, 11 din cei mai mari 20 de jucători provin din industria de petrol,  gaze sau electricitate.  Acest top este obţinut pe baza datelor din „Anu­arul de business al României – Cei mai mari jucători din economie 2014“, realizat pentru al nouălea an consecutiv de ZF. Anuarul de business, prima iniţiativă de acest gen din presa de business locală, va fi lansat marţi în cadrul evenimentului „Cei mai mari ju­cători din economie 2014“, care va avea loc începând cu ora 9.00 la hotelul Ra­disson Blu din Capitală.

    Catalogul analizează peste 750 de companii din 80 de domenii de activitate din economia locală şi arată care sunt companiile lider de piaţă, cine sunt cei mai profitabili jucători din economia locală, cine a făcut cele mai mari angajări sau cum s-au schimbat ierarhiile în ultimii ani.

    Anul 2013 a fost marcat de „detronarea”  OMV Petrom în topul celor mai mari companii din economia românească în funcţie de cifra de afaceri de către Automobile Dacia, cel mai mare producător local de automobile, care a terminat anul cu un rulaj de 18,4 miliarde de lei ( 4,2 mld. euro), cu un plus de aproape 45% faţă de anul anterior pe baza a creşterii producţiei şi integrării societăţii Re­nault Industrie Roumanie. Com­pania era responsabilă de producţia uni­tăţilor CKD ( maşini dezasamblate ce sunt trimise către celelalte uzine unde sunt asamblate modele pe platforma Logan).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro