BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Încep să apară estimările crizei globale provocate de softul defect Crowdstrike: cel puţin un miliard de dolari

    Costurile cauzate de scoaterea din uz a 8,5 milioane de PC-uri cu Windows – care au blocat operaţiunile în segmente critice precum cel financiar, de sănătate şi transporturi – ar putea depăşi 1 miliard de dolari – doar că nu se ştie cine va plăti factura, scrie portalul CNBC.

    Ceea ce un expert în securitate cibernetică a descris ca fiind “cea mai mare întrerupere IT din istorie” a perturbat afaceri, de la vânzări cu amănuntul la livrări de colete şi proceduri în spitale, costând venituri, timp şi productivitate.
    Problema a fost cauzată de câteva secvenţe de cod defectuos ale CrowdStrike într-o “actualizare de conţinut” software. Din nefericire, corectarea erorii a fost mult mai consumatoare de timp decât provocarea ei, şi ar putea dura zile până când toate sistemele vor reveni la normal.

    CrowdStrike şi-a cerut scuze pentru situaţie dar nu a menţionat dacă intenţionează să ofere compensaţii clienţilor afectaţi.

    Experţii spun că se aşteaptă să existe cereri de despăgubiri şi, foarte probabil, procese şi sunt în general de acord că este prea devreme pentru a avea o estimare fermă a costurilor întreruperii globale a internetului de vineri. Dar aceste costuri ar putea depăşi cu uşurinţă 1 miliard de dolari, a declarat Patrick Anderson, CEO al Anderson Economic Group, o firmă de cercetare din Michigan specializată în estimarea costurilor economice ale evenimentelor precum grevele şi alte perturbări ale afacerilor.

    Anderson a declarat că facturile ar putea fi deosebit de costisitoare pentru companiile aeriene, din cauza veniturilor pierdute din zborurile anulate şi a costurilor excesive cu forţa de muncă şi combustibilul pentru avioanele care au zburat, dar s-au confruntat cu întârzieri semnificative.
    În ciuda dominaţiei CrowdStrike în domeniul securităţii cibernetice, veniturile sale anuale sunt de mai puţin de 4 miliarde de dolari pe an.
     

  • Parteneriat între două businessuri locale care adună împreună afaceri de peste 120 mil. euro

    Grupul City Grill, unul dintre cele mai importante grupuri de restaurante din România, a deschis recent două cafenele 5 to go în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în urma semnării unui contract de franciză cu reţeaua 5 to go. Compania estimează că cele două unităţi vor genera venituri anuale de peste 600.000 de euro.

    “5 to go este un brand românesc care împărtăşeşte entuziasmul şi valorile noastre, se bucură de numeroase recunoaşteri pe piaţa locală şi internaţională şi cu care asocierea a venit firesc. Cu siguranţă vom obţine rezultate excelente împreună şi vom continua să colaborăm pe termen lung“, spune Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Reţeaua de cafenele 5 to go se apropie de 600 de unităţi deschise în România şi, potrivit oficialilor companiei, trendul de dezvoltare accelerată a afacerii se va menţine şi în următoarea perioadă.

    În plus, creşterea traficului în cafenele face parte din strategia brandului pentru 2024, iar aeroportul Henri Coandă se bucură de o prognoză favorabilă în privinţa numărului de pasageri din acest an, după ce în 2023 a fost tranzitat de 14.6 milioane de persoane.

    Cafenelele 5 to go din aeroport sunt amplasate în terminalele Sosiri şi Plecări, chiar lângă ghişeele de check-in al bagajelor. Aproximativ 1.000 de clienţi trec zilnic pragul celor două cafenele.

    “Prezenţa 5 to go în aeroportul Henri Coandă este o realizare importantă, care ne permite să păstrăm clienţii conectaţi cu brandul (…) Este doar primul pas al parteneriatului cu grupul City Grill, ne bucurăm să avem alături un brand românesc atât de cunoscut şi important în industria HoReCa“, adaugă Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Cele două mari branduri româneşti, City Grill Group şi 5 to go, depăşesc împreună 120 de milioane de euro cifră de afaceri şi un total de aproximativ 3.000 de angajaţi.

    “Asocierea cu City Grill a fost o decizie aliniată planurilor noastre, expertiza  lor ne este extrem de utilă şi  ne va impulsiona să ne îmbunătăţim prezenţa în locaţii cheie şi să reiterăm impactul brandurilor româneşti pe piaţă“, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    City Grill operează în prezent 24 de restaurante, toate în Bucureşti. Unele sunt în proprietate, altele sunt în administrare, cum e cazul Caru’ cu Bere, spre exemplu. De altfel, grupul are în portofoliu mai multe mărci istorice, precum Pescăruş, Hanu’ lui Manuc sau Caru’ cu Bere.

     

  • Băncile americane merg foarte bine: Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci americane şi-a dublat profitul în T2/2024, care a ajuns la trei miliarde de dolari

    Unitatea de tranzacţionare a Goldman Sachs Group Inc. a reuşit să genereze o creştere a veniturilor în al doilea trimestru, raportează Bloomberg.

    Atât comercianţii de titluri cu venit fix, cât şi cei de acţiuni au depăşit estimările analiştilor, în timp ce o redresare a activităţii pe pieţele de capital a contribuit la obţinerea unor rezultate peste aşteptări în majoritatea operaţiunilor de pe Wall Street ale companiei.

    Totuşi, într-un mod surprinzător, compania a încasat mai puţine comisioane din aranjarea fuziunilor decât JPMorgan Chase & Co. Goldman tinde să conducă industria în această activitate şi rareori rămâne în urma rivalului său.

    Chiar dacă tot mai multe întreprinderi sunt în căutare de tranzacţii, apropierea alegerilor din SUA ar putea întârzia şi mai mult revenirea la ritmul de creştere din domeniul fuziunilor înregistrat în ultimii ani. Activitatea este deosebit de importantă pentru Goldman, deoarece firma a încercat să îşi pună în valoare banca de investiţii şi activitatea de gestionare a activelor în creştere, după ce a renunţat la o extindere în domeniul serviciilor bancare pentru consumatori.

    Veniturile din al doilea trimestru au fost de aproape trei ori mai mari decât cele înregistrate de Goldman în urmă cu un an, când a fost afectată de pierderi în investiţiile imobiliare, unitatea de servicii bancare pentru consumatori aflându-se în mijlocul unei încetiniri a activităţii de tranzacţionare la nivelul întregii industrii. Venitul net a fost de 3,04 miliarde de dolari, la venituri de 12,7 miliarde de dolari în cele trei luni înregistrate până la 30 iunie.

    Acţiunile companiei cu sediul în New York au crescut cu 24% în acest an, ajungând vineri la un maxim istoric de 479,88 dolari. 

  • BNR: Deficitul de cont curent s-a majorat cu 34% în primele cinci luni ale anului, la 9,17 miliarde euro. Investiţiile străine directe au crescut la 3,34 miliarde euro

    Deficitul de cont curent a urcat în primele cinci luni le anului la 9,17 miliarde euro, comparativ cu 6,8 miliarde euro în perioada similară din 2023, în conditiile în care deficitul din comertul international de bunuri a crescut cu 1,4 miliarde euro, arată datele BNR.

    Fată de aprilie 2024, în mai deficitul s-a majorat cu 2,6 miliarde euro.

    În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 12 miliarde euro, cu 1,42 miliarde euro peste nivelul din mai 2023, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 710 milioane euro, de 5,44 miliarde euro.

    Dintre servicii, zona de transport a avut un excedent de 2,3 miliarde euro, în uşoară scădere, iar serviciile de telecomunicaţii,  informatice şi informaţionale au închis cu un plus de 2,4 miliarde euro, fată de 2,5 miliarde euro în primele cinci luni din 2023. În acelaşi timp, deficitul din sectorul de turism s-a adâncit la 1,6 miliarde euro, de la 1,3 miliard de euro în mai  2023.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) a înregistrat un deficit de 3,2 miliarde euro, mai mare cu 714 milioane euro, în timp ce excedentul balanţei veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, s-a dublat la 991 milioane euro (de la 435 mil.euro în mai 2023).

    Investiţiile străine directe au însumat 3,34 miliarde euro (comparativ cu 2,46 miliarde euro în perioada ianuarie – mai 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,93 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 412 milioane euro.

     

     

     

  • Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T1 de 8049 lei, în creştere 15,3% fată de perioada similară din 2023. Cheltuielile au crescut cu 14,6%

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T1 2024  de 8049 lei, în creştere cu 7,3%, reprezentând 3210 lei pe o persoană, cu 7% mai mult fată de T4 2023, potrivit INS.

    Comparativ cu T1 2023, veniturile pe gospodărie au crescut cu 15,3%, iar cele pe o persoană cu 14,8%.

    În acelaşi timp, cheltuielile medii lunare ale populaţiei au fost  de 6843 lei pe o gospodărie (2729 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85% din veniturile totale, în creştere cu 329 lei faţă de T4 2023.

    Comparativ cu T1 2023, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 14,6%, iar cele pe o persoană cu 14%.

    Veniturile băneşti au totalizat 7473 lei lunar pe o gospodărie (2981 lei pe o persoană) în creştere cu 7,4% faţă de trimestrul IV 2023, iar  veniturile în natură de 576 lei lunar pe o gospodărie (230 lei pe o persoană), în creştere cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2023.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 5539 lei pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă de trimestrul IV 2023 cu 2,0 puncte procentuale).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1558 lei lunar pe o gospodărie (19,3% în trimestrul I 2024, respectiv, 20,4% în trimestrul IV 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,2% în trimestrul I 2024, respectiv, 7,3% în trimestrul IV 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,3% în trimestrul I 2024, respectiv, 1,6% în trimestrul IV 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,9% în trimestrul I 2024, respectiv, 5,7% în trimestrul IV 2023).

    În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, în mediul urban veniturile au totalizat 8993 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3830 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

    Cheltuielile băneşti medii lunare au fost de 6370 lei pe o gospodărie (2541 lei pe o persoană), mai mari cu 4,7% faţă de trimestrul IV 2023.

    Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în trimestrul I 2024, a fost, în medie, de 474 lei lunar pe o gospodărie (189 lei pe o persoană), în creştere cu 10,7% faţă de trimestrul IV 2023.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii,  de 4099 lei lunar pe o gospodărie (59,9%), şi impozitele, contribuţiile, cotizaţiile şi taxele, de 2323 lei pe o gospodărie (33,9%). 

    De asemenea, acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) reprezintă o medie de 154 lei pe o gospodărie (2,3%).

    Conform clasificării standard pe destinaţii       a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1380 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%).

    Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 693 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 16,9%, de cele pentru băuturile alcoolice, tutun în valoare de 302 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,4% în cheltuielile totale de consum medii lunare şi de cheltuielile pentru transport în valoare de 300 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare.

    Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de 34 lei pe o gospodărie (0,8% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

  • INS: Veniturile medii lunare pe o gospodărie au crescut în 2023

    Veniturile băneşti medii lunare au fost în anul 2023, de 6.644 lei lunar pe o gospodărie (2.659 lei pe o persoană) în creştere cu 10,8 %faţă de anul 2022, iar veniturile în natură de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe opersoană), în creştere cu 13,0% faţă de anul 2022.

    Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4.794 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2022 cu 0,3 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o, atât veniturile din prestaţii sociale de 1.464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022), formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).

    INS arată că, în ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în anul 2023 a fost de 7.961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

    Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2023, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 72,8%, mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban.

    Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,4% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.

    Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2023, de 5.808 lei pe o gospodărie (2.325 lei pe o persoană) mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.

    Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie (166 lei pe o persoană), în creştere cu 8,6% faţă de anul 2022.

    În anul 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 3.860 lei lunar pe o gospodărie (62,0%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 1974 lei pe o gospodărie (31,7%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 129 lei pe o gospodărie (2,1%).

    Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.840 lei, mai mari de
    1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

    Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu
    9,0 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse
    proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.

  • Veniturile totale ale unei gospodării au crescut anul trecut în medie cu 11%, la 7.175 lei. Cheltuielile de consum reprezintă 62% din totalul cheltuielilor, iar cele pentru taxe şi impozite aproape 32%

    Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au crescut anul trecut cu 11%, la 7.175 lei, reprezentând 2.872 lei pe o persoană, în creştere cu 11,5% faţă de anul 2022, arată datele INS publicate luni.

    În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, venitul mediu pe o gospodărie în mediul urban a fost de 7961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

    În paralel, cheltuielile totale medii lunare au fost de 6.223 lei pe o gospodărie (2491 lei pe o persoană), în creştere cu 10%, şi au reprezentat 86,7% din veniturile totale. de

    Din totalul veniturilor, cele băneşti au avut o medie la nivel national de 6644 lei lunar pe o gospodărie (2659 lei pe o persoană) în creştere cu 10,8 %, iar veniturile în natură de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe o persoană), în creştere cu 13%.

    Salariile şi celelalte venituri asociate acestora reprezintă 66,8% din venituri, respectiv o medie de 4794 lei lunar pe o gospodărie.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o, atât veniturile din prestaţii sociale de 1464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022), formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).

    În ceea ce priveşte cheltuielile, media a fost de 5808 lei pe o gospodărie (2325 lei pe o persoană) mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.

    Cheltuielile de consum au reprezentat 62% din total (de 3860 lei lunar pe o gospodărie), cele pentru impozite şi taxe 31,7% (1974 lei pe o gospodărie), cheltuielile totale de productie 2,1%, iar cele pentru investitii 0,6%.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1351 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum (35%).

    Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 587 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,2%.

    Cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (284 lei pe o gospodărie), cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (282 lei pe o gospodărie) şi cele pentru transport (281 lei pe o gospodărie) au deţinut fiecare o pondere de 7,3%.

    Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de numai 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

  • Câţi bani a face cel mai mare aquapark din România, care este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară

    Aquaparkul Nymphaea, deţinut de primăria Oradea, a fost vizitat de aproximativ 2,1 milioane de persoane în cei şapte ani de funcţionare, perioadă în care a înregistrat venituri totale de aproximativ 140 mil. lei (28 mil. euro) şi un profit cumulat de 47,2 mil. lei (9,5 mil. euro). În cei şapte ani de activitate parcul acvatic a fost vizitat atât de turişti români, cât şi de turişti străini, din ţări precum Austria, Germania, Franţa, Polonia, Italia sau Olanda, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea. Aquaparkul Nymphaea a ajuns în prezent la 70 de angajaţi.

    ’’Administraţia Domeniului Public Oradea are în curs de implementare două proiecte menite să atragă şi mai mulţi clienţi la aquaparkul Nymphaea – un bazin de înot şi un hotel. Pentru bazinul de înot, a fost finalizat studiul de fezabilitate. Lungimea bazinului va fi de 20 de metri, lăţimea de 10 metri, iar adâncimea de 1,6 metri. Valoarea investiţiei este estimată la aproximativ 900.000 euro, fără TVA. Cât priveşte hotelul, societatea se află în prezent în curs de obţinere a avizelor’’, se arată în comunicatul de presă transmis de primăria Oradea.

    Construit într-un an şi jumătate pe locul fostului ştrand municipal, cu o investiţie de 88,3 milioane lei (aproape 22 milioane de euro), bani proveniţi din fonduri europene şi de la bugetul local al municipiului Oradea, complexul Nymphaea acoperă toate necesităţile pentru o zonă de recreere de calitate, întinzându-se pe o suprafaţă de 6,8 ha.

    În partea de interior, vizitatorii au la dispoziţie şase bazine, şase tipuri de saună, un bazin cu apă rece şi zona de relaxare. De asemenea, vizitatorii se pot relaxa la baia turcească, unde au la dispoziţie cinci bazine cu temperaturi de la 28 la 40 de grade, o cabină cu aburi şi o zonă de relaxare. În exterior sunt cinci bazine, cea mai mare atracţie a aquapark-ului fiind cele şase tobogane exterioare. Accesul în aquapark este limitat la 2.400 de vizitatori pe timpul verii şi 1.000 de vizitatori în sezonul rece.

     

     

     

     

     

     

  • Compania de consultanţă în management Horváth România a încheiat 2023 cu venituri de 8 mil. euro, în creştere cu 21% an/an

    Veniturile Horváth România, parte a grupului internaţional de consultanţă în management Horváth, au atins aproape 8 milioane de euro în 2023, în creştere cu 21% faţă de 2022.

    Evoluţia pozitivă a businessului a fost impulsionată de cererea ridicată pentru proiecte de consultanţă în arii legate de digitalizare (digital transformation), sustenabilitate (green transformation), reorganizare şi eficientizare a proceselor de business, arată datele transmise joi de companie.

    Potrivit acestora, clienţii Horváth România provin, cu precădere, din energie, transporturi, oil & gas şi FMCG, iar principale provocări la care se pot aştepta în acest an includ segmentele de transformare digitală, transformare „verde” şi transformare organizaţională / operaţională. 

    Acestora li se vor adăuga presiuni asupra profitabilităţii, reflectate într-o nevoie de a reduce costurile, impuse de condiţiile pieţei de desfacere (cerere în scădere) şi de cea a muncii (lipsa de personal calificat), alături de creşterea competiţiei.

    În plus, consultanţii Horváth de la Bucureşti estimează că activitatea de fuziuni şi achiziţii (M&A) s-ar putea intensifica, ceea ce poate duce la o creştere a proiectelor de integrare „post fuziune” a companiilor.

    „Din 2020 încoace, nu mai putem vorbi de o normalitate în business, ci de multiple provocări, care vin din mai multe direcţii, cu mare rapiditate şi, adesea, trebuie înfruntate simultan. Cu toate acestea, cred că în România vor exista oportunităţi de creştere în toate industriile, iar investiţiile străine nu ne vor ocoli. Important este să fim pregătiţi a valorifica aceste şanse. Din ce în ce mai multe companii înţeleg că pot face un salt competitiv prin transformarea digitală şi transformarea verde, fiind tot mai interesate de astfel de proiecte, a căror implementare cu succes le poate creşte vânzările şi profitabilitatea”, consideră Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.

    Pe lângă proiectele din România, consultanţii locali de la Horváth au fost implicaţi în dezvoltarea şi livrarea unor proiecte internaţionale, în ţările de limbă germană (DACH: Germania, Austria, Elveţia) şi Orientul Mijlociu, contribuind astfel la veniturile record înregistrate de Grupul Horváth în anul fiscal 2023-2024, de 306 milioane de euro.

     

  • Dezastru bugetar la patru luni din 2024: veniturile cresc cu 15% la 183 mld. lei, dar cheltuielile cresc cu 29% la 240 mld. lei. Deficitul bugetar ajunge în aprilie la 57 mld. lei, 3,2% din PIB

    Veniturile bugetului de stat au crescut cu 15% în primele patru luni din 2024, prin comparaţie cu aceleaşi patru luni din 2023, şi au fost de 183 mld. lei. În aceeaşi vreme, veniturile au crescut cu 29% şi au fost de 240 mld. lei.  În consecinţă, deficitul bugetar a ajuns la 57 mld. lei în numai patru luni, adică 3,24% din PIB. Deficitul ar fi trebuit să scad în 2024. În schimb, la patru luni din an, este aproape dublu faţă de  aceeaşi perioadă din 2023.

    Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei (3,24% din PIB), faţă de deficitul de 27,35 miliarde lei (1,70% din PIB) din aceeaşi perioadă a anului 2023. Deficitul a fost influenţat şi de plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi aferente lunii mai, în valoare de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB), scriu reprezentanţii finanţelor în nota de fundamentare.

    Veniturile totale au însumat 182,70 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea a fost susţinută în principal de încasările din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale, precum şi de fondurile europene.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 239,99 miliarde lei, în creştere nominală cu 29,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile au crescut cu 2 puncte procentuale, de la 11,6% în primele 4 luni din 2023 la 13,6% în 2024. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la cheltuielile cu asistenţa socială (+26,3%), bunuri şi servicii (+27,5%) şi investiţii (+62,3%).

    Veniturile totale au fost de 183 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Principalele categorii de venituri:

    Contribuţii de asigurări: 61 miliarde lei (+21,5%)

    • TVA: 39 miliarde lei (+17,7%)
    • Impozit pe salarii şi venit: 16 miliarde lei (+19%)
    • Venituri nefiscale: 15 miliarde lei (+19,5%)
    • Impozit pe profit: 9 miliarde lei (+44,7%)
    • Accize: 12 miliarde lei (-8,4%)
    • Fonduri UE: 15 miliarde lei (+16,4%)

    Cheltuielile totale au însumat 240 miliarde lei, în creştere cu 29,2% faţă de primele 4 luni din 2023. Principalele categorii de cheltuieli:

    • Asistenţă socială: 84 miliarde lei (+26,3%), influenţate de majorarea pensiilor şi plata în avans a pensiilor pentru mai
    • Cheltuieli de personal: 50 miliarde lei (+20,7%)
    • Bunuri şi servicii: 30 miliarde lei (+27,5%)
    • Investiţii: 31 miliarde lei (+62,3%)
    • Proiecte din fonduri UE: 18 miliarde lei (+21,5%)
    • Dobânzi: 14 miliarde lei (+8,8%)
    • Subvenţii: 5 miliarde lei

    Deficitul bugetar după primele 4 luni a fost de 57 miliarde lei (3,24% din PIB), faţă de 27 miliarde lei (1,7% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2023.