Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
Romania sau Serbia, scrie
Reuters.
In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
consiliere tehnica si legislativa.
“Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
. “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
BERD din sectorul privat.”
La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
investitori locali (fonduri de pensii si sectorul de
asigurari)”.
Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.
“Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”
Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
New York Times scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
Romania s-au depreciat.
Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.
Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
Raiffeisen International.
Pana acum, numai Ungaria a luat
masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
peste 60% din total.
Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
locale”, nota The New York Times.