BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Tranzacţie importantă pe piaţa de birouri: Banca Transilvania a semnat pentru 10.000 mp de spaţii office în proiectul Green Court deţinut de Globalworth

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a semnat cu Globalworth, liderul pieţei de birouri din România şi cel mai important investitor în clădiri de birouri din Europa Centrală şi de Est (CEE), un contract de închiriere pentru un spaţiu de birouri de 10.000 de metri pătraţi în proiectul Green Court  situat în zona Floreasca-Barbu Văcărescu din Capitală.

    Contractul reprezintă una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere de birouri din România de anul acesta, subliniind dinamismul pieţei imobiliare, si se referă la etajele şase – unsprezece ale clădirii Green Court A.

    “Acest contract important de închiriere este un nou moment de subliniat pentru noi şi pentru piaţa imobiliară de birouri din România în acest an, “spune Ema Iftimie, Head of Leasing at Globalworth Romania

    Dezvoltat conform ultimelor tendinţe de pe piaţă, proiectul Green Court este certificat LEED Gold şi asigură un nivel ridicat de calitate, confort şi spaţii eficiente energetic.

    Globalworth este o companie imobiliară listată, activă în Europa Centrală şi de Est, cotată pe segmentul AIM al Bursei de Valori din Londra. Compania devenit investitorul predominant în domeniul imobiliar de birouri din piaţa CEE, prin poziţiile sale de lider atât în Polonia, cât şi în România. Globalworth achiziţionează, dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi active imobiliare din sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium, care generează venituri din închirierea de spaţii către companii de top din întreaga lume. Administrat de peste 260 de profesionişti în Cipru, Guernsey, Polonia şi România, valoarea combinată a portofoliului său este de €3,2 miliarde, la 31 decembrie 2022. Aproximativ 96,4% din portofoliu este în active care generează venituri, predominant în sectorul de birouri, şi închiriate unei game diversificate de peste 690 de corporaţii naţionale şi multinaţionale. În Polonia, Globalworth este prezent în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice, în timp ce în România, activele sale acoperă Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Piteşti, Arad, Oradea şi Târgu Mureş.

     

     

  • Cea mai mare afacere a anului din domeniul bancar e pe cale de-a se încheia: UBS ar putea finaliza preluarea Credit Suisse până pe 12 iunie

    UBS Group AG ar putea finaliza achiziţia Credit Suisse Group AG până pe 12 iunie, punând astfel bazele unei noi puteri în sectorul bancar european şi finalizând o lungă perioadă de incertitudine pentru cei peste 100.000 de angajaţi ai creditorilor, raportează Bloomberg.

    Încheierea tranzacţiei este încă supusă anumitor condiţii, inclusiv unele la care UBS a declarat că ar putea renunţa. După finalizarea afacerii, acţiunile Credit Suisse vor fi delistate de la bursa elveţiană SIX Stock Exchange pe 13 iunie şi de la bursa din New York pe 12 iunie. 

    Acţionarii Credit Suisse vor primi o acţiune UBS pentru fiecare 22,8 acţiuni deţinute în circulaţie. Toate titlurile de creanţă în circulaţie ale Credit Suisse vor deveni obligaţii ale UBS. 

    Tranzacţia, convenită în martie cu sprijinul guvernului elveţian, va remodela lupta globală pentru afacerea de gestionare a averilor elitelor. 

    UBS a declarat iniţial că preluarea rivalului său va fi finalizată încă de la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Dar închiderea risca să fie amânată deoarece UBS şi guvernul elveţian negociau încă termenii exacţi ai unei garanţii de stat de 9 miliarde de franci elveţieni (9,9 miliarde de dolari) pentru pierderile pe care banca le-ar putea suferi, a relatat anterior Bloomberg News.

    UBS a declarat luna trecută că se aşteaptă la deprecieri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru activele Credit Suisse şi a estimat, de asemenea, că obligaţiile legale ar putea costa până la 4 miliarde de dolari în 12 luni. De asemenea, creditorul susţine că ar putea obţine un câştig pe hârtie estimat la 34,8 miliarde de dolari ca urmare a preluării fostului rival.

    Totodată, UBS a mai declarat că ar putea fi nevoită să amâne publicarea rezultatelor pentru al doilea trimestru pentru a avea suficient timp de furnizare a situaţiilor financiare combinate. Potrivit Financial Times, rezultatele oficiale ar putea fi publicate undeva la finalul lunii august.

    Înainte de tranzacţie, UBS avea 74.000 de angajaţi. Dacă tot personalul Credit Suisse va fi absorbit – o perspectivă puţin probabilă – numărul total de angajaţi ai UBS ar urca la 120.000.

  • Tranzacţie la bursă: Miliardarul român Daniel Dines a cumpărat 31 mil. acţiuni ONE de la cei doi acţionari fondatori Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu

    Icevulcan Properties Ltd, companie controlată de Daniel Dines, CEO-ul producătorului de software-uri de automatizare UiPath (PATH), şi-a exercitat opţiunea de a cumpăra un număr de 31,2 milioane de acţiuni ordinare la dezvoltatorul imobiliar One United Properties, conform unui raport publicat luni la Bursa de Valori Bucureşti.

    La actualul preţ de tranzacţionare de la BVB de 0,92 lei pe unitate, tranzacţia ajunge la 28,7 milioane de lei. Miliardarul – cofondator al UiPath, prima firmă românească listată pe Bursa de valori din New York, cea mai mare piaţă de capital din lume – a cumpărat acţiunile de la Vinci Ver Holding şi OA Liviu Holding, companii controlate de Victor Căpitanu, respectiv Andrei Diaconescu, fondatori şi acţionari majoritari ai One United.

    „Numărul total de 31.201.704 acţiuni ordinare exercitate în cadrul opţiunii de cumpărare reprezintă numărul iniţial de acţiuni ordinare disponibile în cadrul opţiunii de cumpărare, respectiv 13.000.710 acţiuni, plus un număr suplimentar de 18.200.994 acţiuni rezultate din operaţiunile de majorare a capitalului social cu încorporarea primelor de emisiune, care au fost aprobate în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor Companiei din 10 septembrie 2021 şi 28 septembrie 2023”, reiese din raportul de la BVB.

    Opţiunea de cumpărare a fost convenită între părţile menţionate mai sus înainte de oferta publică iniţială a dezvoltatorului de real estate, desfăşurată în vara lui 2021.

    „Vânzarea de acţiuni a fost realizată pentru a respecta dreptul de opţiune de cumpărare acordat Icevulcan Properties Ltd. în conformitate cu contractul de cumpărare de acţiuni din data de 31 mai 2021, dezvăluit în prospectul publicat în iunie 2021 în legătură cu oferta publică iniţială desfăşurată de Emitent”, se arată într-un raport separat publicat de One la BVB.  

    Acţiunile ONE afişează dinamici de plus 7,5% în 2023, pe un rulaj de 77 de milioane de lei, respectiv minus 8% în ultimul an, pe tranzacţii de 213 milioane de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 5%, respectiv 2%.

    Compania cu 3,4 miliarde de lei capitalizare a raportat un profit brut de 177,9 milioane de lei în T1/2023, plus 60% faţă de intervalul similar de anul trecut, şi afaceri de 439,5 milioane de lei, reprezentând un avans de 26% prin comparaţie cu T1/2022.

    Pentru 2023, One estimează un profit net de 530 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de 2022, cu o marjă netă aşteptată la 37%. Cifra de afaceri preconizată este de 1,43 miliarde de lei la nivel consolidat, plus 23%. Profitul brut s-ar majora cu 12%.

     

     

  • Cu ce avioane zburam in concedii: Ryanair plasează cea mai mare comandă de avioane Boeing din istoria sa

    Ryanair a fost de acord să cumpere 150 de avioane noi Boeing 737-10 şi a luat opţiuni pentru alte 150 de avioane, încheind cea mai mare comandă făcută vreodată de o companie irlandeză pentru produse fabricate în SUA, conform CNN.

    Tranzacţia valorează 40 de miliarde de dolari, a anunţat marţi Ryanair într-un comunicat, care nu conţinea criticile dure pe care directorul general Michael O’Leary le-a adresat anterior companiei Boeing din cauza întârzierilor în livrarea aeronavelor comandate de compania aeriană.

    Preţul acţiunilor Boeing a crescut cu peste 3% la New York. Ryanair a crescut cu 2%.

    Avioanele, cele mai mari dintre aeronavele 737 Max de la Boeing, vor fi livrate între 2027 şi 2033. Cel mai mare transportator economic din Europa a declarat că achiziţia îl va ajuta să crească numărul de pasageri de la 168 de milioane în anul care se încheie în martie 2023 la 300 de milioane până în martie 2034.

    “Această nouă comandă va permite companiei Ryanair să asigure o creştere susţinută a traficului şi a turismului la tarife mai mici (şi emisii mai mici pe zbor) în toate ţările europene în care Ryanair continuă să fie liderul redresării traficului, turismului şi locurilor de muncă după Covid,” a adăugat Ryanair.

    Transportatorul low-cost şi-a revenit din pandemie mai repede decât o mare parte a industriei aviatice, crescându-şi cota de piaţă în timp ce mai mulţi concurenţi au dat faliment sau şi-au redus flotele şi capacitatea de transport de pasageri.

    Ryanair a înregistrat un profit record pentru cele trei luni până la 31 decembrie, după ce a majorat tarifele aeriene cu 14% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei. Compania va raporta profiturile pentru întregul an pe 22 mai.

    Marţi, O’Leary a declarat că transportatorul a fost “încântat să semneze această comandă record de avioane”, pentru “aeronave mai mari, mai eficiente şi mai ecologice”.

    Anul trecut, şeful deschis al companiei aeriene a întrerupt discuţiile cu Boeing din cauza unei dispute privind preţurile şi a descris conducerea constructorului de

    avioane ca fiind “găini fără cap”, într-o critică dură şi plină de înjurături la adresa întârzierilor de livrare.

    Întrebat în timpul unui interviu acordat marţi la CNBC dacă regretă acele comentarii, O’Leary a spus că nu, deşi a adăugat: “Îmi dau frecvent drumul la gură, nu întotdeauna neapărat cu acurateţe”.

    “Acest lucru este un pic ca o căsătorie. Avem certuri ocazionale, ne certăm din când în când, dar ne sărutăm şi ne împăcăm şi apoi plătesc.”

    În acelaşi interviu, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat că este de acord cu criticile anterioare ale lui O’Leary.

    “El a fost clar. Emoţiile sale s-au văzut”, a spus el. “Acesta a fost un mesaj incredibil de important pentru compania Boeing, pentru mine, pentru echipa noastră din Seattle”.

    În cadrul unei conferinţe de presă de marţi, O’Leary a declarat că Boeing a făcut progrese semnificative în recuperarea decalajelor, potrivit Reuters. În ceea ce priveşte preţurile, directorul executiv al Ryanair a spus: “În opinia noastră, nu va fi niciodată suficient de ieftin, iar în opinia Boeing este întotdeauna mult prea ieftin”.

    Tranzacţia va fi supusă aprobării acţionarilor în cadrul adunării anuale a acţionarilor Ryanair din septembrie. Ryanair este unul dintre cei mai mari clienţi ai Boeing, cu peste 600 de avioane în flotă sau în comandă, potrivit site-ului său.

    Tranzacţia este o veste bună pentru Boeing, care a avut dificultăţi în a-şi reveni după două accidente fatale în care au fost implicate avioanele 737 Max. Constructorul de avioane a raportat doar un singur trimestru profitabil de când 737 Max a fost oprit la sol pentru 20 de luni începând cu martie 2019.

    Boeing a rămas mult în urma rivalului Airbus în ceea ce priveşte vânzările de avioane cu un singur culoar care domină piaţa avioanelor comerciale. Dar a avut probleme şi pe segmentul avioanelor de mare capacitate, unde este mai competitiv.

    A fost nevoită să oprească livrările modelului 787 Dreamliner timp de mai bine de un an din cauza unor probleme de control al calităţii şi să amâne dezvoltarea finală a celui mai nou avion cu fuselaj lat, 777X, care acum nu va fi gata cel puţin până în 2025.

     

  • Se intensifică competiţia între bănci pe retail. Exim Banca Românească s-a lansat oficial ca bancă universală. Traian Halalai, preşedinte: Exim Banca Românească îşi propune să crediteze responsabil, să încurajeze economisirea şi să sprijine clienţii

    ♦ Banca de Export Import a României – EximBank SA, o bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, a devenit din 10 mai Exim Banca Românească ♦ Banca este universală, activă pe corporate şi retail, 100% românească, aflată pe locul 8 în top 10 bănci mari după active ♦ EximBank a terminat fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească la finalul anului 2022, marcând o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin.

    Exim Banca Românească s-a lansat ieri oficial pe piaţa de banking ca bancă universală de top, 100% românească, cu servicii complete pentru persoane fizice şi juridice.

    „De astăzi devine oficială schimbarea denumirii EximBank în Exim Banca Românească, o bancă românească de top – poziţia a 8-a în clasamentul băncilor după activele administrate, un partener de banking de încredere pentru persoane fizice şi juridice. Deşi ne schimbăm denumirea, rămânem consecvenţi în ceea ce priveşte misiunea noastră: să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare“, a spus Traian Halalai, preşedintele executiv al Exim Banca Românească.

    Oficialul băncii a adăugat că, în ceea ce priveşte liniile strategice generale, Exim Banca Românească îşi propune „să crediteze responsabil, să încurajeze economisirea şi în general, să sprijine toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public“.

    Pe segmentul persoanelor fizice, banca se va concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii va urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.

    Banca va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială, va acţiona în continuare pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit din partea statului român, adaugă şeful băncii.

    EximBank a terminat fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească la finalul anului 2022. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute.

    Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătită de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat.

    După finalizare fuziunii dintre EximBank şi Banca Românească la sfârşitul anului trecut, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor EximBank a apobat schimbarea denumirii băncii în Exim Banca Românească, începând din 10 mai 2023, subliniind astfel extinderea adresabilităţii băncii şi către persoanele fizice.

    Odată cu schimbarea denumirii, banca va avea şi o nouă identitate de brand. Aceasta are ca element central fuziunea dintre cele două bănci, valorificând notorietatea celor două branduri – prin păstrarea prescurtării Exim şi alăturarea denumirii Băncii Româneşti, şi include în paleta de culori tricolorul (roşu, galben şi albastru) pentru accentuarea “naţionalităţii” băncii şi promovarea valorilor româneşti, a transmis banca.

    -Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi să facem acest lucru aşa cum am reuşit să ne dezvoltăm accelerat în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară“, mai spune Halalai.

    Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de Centre de Afaceri dedicate exclusiv segmentului corporate, permite băncii să fie aproape de clientela de retail şi corporate şi să implementeze diverse programe de dezvoltare româneşti şi europene, susţine Exim Banca Românească.

    Dar care este istoria tranzacţiei EximBank-Banca Românească? În urma unor runde succesive de negocieri, EximBank şi National Bank of Greece (NBG) au semnat, în 20 iunie 2019, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni al Băncii Românesti, iar în luna decembrie 2019 tranzacţia a primit avizele de neobiecţiune din partea Consiliului Concurenţei şi a Băncii Naţionale a României, autorităţile de reglementare relevante pentru această tranzacţie. Odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlaltor elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi National Bank of Greece l-au semnat, în ianuarie 2020, au fost întrunite toate condiţiile pentru încheierea tranzacţiei.

    Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022.

    Independent de componentele specifice unei bănci universale, după fuziune, EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit din partea statului român.

    EximBank a fost înfiinţată în 1992 şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în Topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică.

    Traian Halalai, preşedintele executiv: -Deşi ne schimbăm denumirea, rămânem consecvenţi în privinţa misiunii noastre: să susţinem creşterea prosperităţii, să construim parteneriate durabile pentru performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare

     


     

     

  • Cea mai importantă tranzacţie din retailul alimentar din ultimii şapte ani: De ce a fost atât de mare interes pentru operaţiunile Cora în România?

    ♦ La finalul săptămânii trecute, Carrefour a anunţat preluarea operaţiunilor Cora în România.

    Hipermarketurile Cora din zona Lujerului, din Pantelimon şi din mallul Sun Plaza, toate din Bucureşti, sunt unele dintre cele mai bune magazine pe suprafaţă mare din România ca vânzări, spun sursele din piaţă ale ZF.

    În urmă cu circa un deceniu, în vremurile de glorie ale magazinelor pe format mare, hipermarketul Cora Lujerului avea vânzări anuale de peste 100 mil. euro, fiind între primele trei unităţi de retail din România ca vânzări. La vârf se mai găseau hipermarketul Auchan Titan şi cel al Carrefour din zona Orhideea.

    Între timp, piaţa s-a aglomerat, comportamentul de consum s-a schimbat, clienţii mizând tot mai mult pe proximitate, astfel că vânzările acestor unităţi mari au scăzut. Ele rămân însă în top, datorită faptului că au suprafeţe de chiar şi peste 10.000 mp şi până la 50.000 de articole la raft.

  • E oficial: Unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România vinde tot şi pleacă din ţara noastră

    E oficial: Carrefour confirmă preluarea operaţiunilor Cora în România. “Compania Carrefour este determinată să-şi continue creşterea pe piaţa locală”
     
    Grupul francez Carrefour a anunţat oficial preluarea magazinelor Cora în România, tranzacţie despre care ZF a scris în premieră marţi. Tranzacţia vizează zece hipermarketuri şi opt magazine de proximitate Cora Urban.

    “Compania Carrefour este determinată să-şi continue creşterea pe piaţa locală. Această achiziţie demonstrează ambiţia noastră de a deveni prima alegere a românilor în materie de retaileri, contribuind la reţeaua noastră cu două formate principale – hipermarketuri şi magazine de proximitate. Carrefour are încredere deplină în formatul de hipermarket şi în rolul său strategic pentru prezenţa locală, el fiind sursa principală pentru misiunile de cumpărare săptămânale şi de satisfacere a nevoilor de bază ale clienţilor noştri. Prin acest proces vom adăuga 10 noi hipermarketuri pentru o acoperire naţională cât mai bună. Sunt încântat de această realizare a businessului local şi îmi propun să asigur o tranziţie cât mai bună pentru toate părţile implicate – de la noii noştri colegi, furnizori sau viitori clienţi”, declară Julien Munch, CEO Carrefour România.

    Tranzacţia este supusă aprobării de către autorităţile abilitate în domeniul concurenţial şi se aşteaptă a fi finalizată până la sfârşitul anului 2023.

    Reprezentanţii Cora spun că în condiţiile unei pieţe de retail europene aflate într-un proces de transformare, grupul-mamă Louis Delhaize continuă să-şi analizeze strategic operaţiunile. În acest sens, a fost evaluată activitatea din România şi grupul a ajuns la concluzia că magazinele Cora vor avea un potenţial mai mare prin integrarea într-un alt grup de retail prezent deja la nivel local.

    “Ne bucură că putem să dăm o dinamică nouă acestor magazine şi angajaţilor Cora România. Părăsim ţara cu emoţie, dar suntem totodată încrezători că această activitate va continua şi se va dezvolta”, Pierre Bouriez, director general Louis Delhaize Group.

    Aceasta nu este prima încercare de vânzare a companiei Cora, de-a lungul anilor ZF a scris în mai multe rânduri că acţionarii nu sunt mulţumiţi de rezultatele locale şi caută cumpărător. Deşi au mai fost discuţii de-a lungul timpului, chiar şi cu Carrefour, până acum ele nu s-au concretizat. De această dată însă, prin această tranzacţie, Cora îşi face exitul din România. Tranzacţia este evaluată, conform surselor ZF, la 70-90 mil. euro.

    Cora a închis anul 2021 cu afaceri de 1,55 mld. lei, cu 5% mai mici decât în 2020, fiind singurul retailer pe minus în al doilea an de pandemie. Mai mult, pierderile nete au fost de 43 mil. lei, faţă de 4,8 mil. lei profit net în 2020.

    De partea cealaltă, Carrefour a obţinut local în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro. Businessul a crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Compania are local circa 400 de magazine sub mai multe formate, precum hipermarketuri, supermarketuri, proximitate şi discount. Acestora li se adaugă operaţiunile online.

    Pentru piaţa de retail alimentar, aceasta este una dintre cele mai mari tranzacţii din ultimii ani. Istoric, au fost trei dealuri majore – preluarea Profi de către fondul de investiţii Mid Europa Partners, în 2016, în schimbul sumei de 533 mil. euro, exitul Real prin vânzarea hipermarketurilor către Auchan (20 de magazine mari pentru 250 mil. euro) şi intrarea Lidl pe piaţă prin achiziţia Plus Discount (circa 200 mil. euro). Pe locul patru vine preluarea Billa de către Carrefour. Această tranzacţie dintre Carrefour şi Cora ar fi astfel pe locul cinci, conform calculelor ZF.

     

  • Tranzacţia prin care producătorul de băuturi Zarea, controlat de grupul polonez Ambra, cumpără 70% din businessul Domeniile Dealu Mare Urlaţi, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Zarea, lider în categoria vinurilor spumante, a preluat la sfârşitul lunii februarie 70% din pachetul de acţiuni al grupului de firme DDMU (Domeniile Dealu Mare Urlaţi), fondat de familia Rădulescu.

    Restul pachetului de 30% din părţile sociale rămâne în proprietatea familiei Rădulescu.

    În plus, Gabriel Rădulescu va gestiona în continuare activitatea podgoriilor din Dealu Mare şi crama de la Urlaţi din poziţia de director general al grupului DDMU, în timp ce activităţile de marketing, vânzări şi management financiar vor fi operate de echipa Zarea.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei. Autoritatea va evalua această preluare în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.

    Zarea este lider de piaţă în categoria vinurilor spumante (brandul Zarea şi Dorato), în categoria cocktailurilor pe baza de vin (Zarea Cocktail To Go), în categoria vinului roşu dulce (Sânge de Taur), precum şi în categoriile lichioruri (Florentino) şi bitter (Carpaten).

    Compania a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri brută de 283,3 milioane de lei, cu 13,4% mai mare faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs estimează venituri de 300 mil. lei. 

    Grupul DDMU, fondat de Adrian Rădulescu, în anul 2007 şi dezvoltat alături de cei doi fii ai săi, Gabriel şi Ştefan, operează în prezent aproximativ 100 de hectare de plantaţii de viţă de vie în Dealu Mare (marea parte în proprietate) şi o cramă. 

    Managementul grupului a reuşit să realizeze o activitate integrată în domeniul viticol, care include: realizarea de plantaţii viticole noi, exploatarea de plantaţii mature, procesarea strugurilor (atât din producţie proprie cât şi din achiziţii de la terţi), promovarea şi vânzarea de vinuri.

    Portofoliul grupului cuprinde gama Pelin de Urlaţi şi ZZPelin, unde este lider de piaţă al segmentului.

     


     

     

  • Dezvoltatorii Belvedere Residence din nordul Capitalei au vândut galeria comercială din complex unui investitor privat, în cea mai mare tranzacţie cu spaţii de retail stradal din ultimii ani. ”Vedem un interes în creştere din partea investitorilor privaţi pentru achiziţia de proiecte imobiliare generatoare de venituri”

    Dezvoltatorii proiectului Belvedere Residence din nordul Bucureştiului au vândut galeria comercială din complexul mixt  unui investitor privat, în cea mai mare tranzacţie cu spaţii de retail stradal din ultimii ani.

    Tranzacţia a fost intermediată de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Partea rezidenţială a proiectului mixt Bel­vedere Residences a fost cumpărată în 2019 de London Partners, de la omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Britanicii au mai dezvoltat pe plan local şi proiectul rezidenţial Soho Unirii.

    Belvedere Residence este construit pe strada Fabrica de Glucoză, pe latură nordică a lacului Tei, şi este primul proiect rezidenţial de mari dimensiuni din zona Barbu Văcărescu, dezvoltat în patru etape. În total, zona rezidenţială va avea 1.500 de apartamente în 13 imobile.

    Galeria comercială are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 6.000 metri pătraţi, cu 200 de locuri de parcare. Primele trei faze ale proiectului sunt finalizate, iar faza a patra urmează să fie livrată la sfârşitul anului viitor.   

    Printre chiriaşii galeriei comerciale se numără Mega Image, Natuzzi Italia, Bang & Olufsen, Husqvarna, Art Granit, Sweat Concept, Libra Bank, Loft Ceramics, Sophia etc.

     ”Vedem un interes în creştere din partea investitorilor privaţi pentru achiziţia de proiecte imobiliare generatoare de venituri, iar spaţiile de retail, ancorate în general de reţele de food sunt printre preferatele acestora având în vedere rezistenţa mai mare la şocuri precum inflaţie sau scăderea consumului. Iar dacă aceste spaţii sunt parte componentă a unui proiect mixt, care include şi zone rezidenţiale, atunci produsul este şi mai atractiv pentru investitorii care doresc să îşi plaseze banii în proprietăţi care pot genera venituri şi randamente pe termen lung. Pentru perioada următoare estimăm că vom finaliza şi alte tranzacţii pe care le avem în diverse stadii de negociere cu proprietăţi similare”, a declarat Mihaela Pană, Partner Private Investment Capital Markets, Cushman & Wakefield Echinox.

    Segmentul de retail a fost anul trecut a doua cea mai atractivă clasa de active din punct de vedere al volumului tranzacţiilor, după birouri, iar potenţialul este de creştere, având în vedere negocierile în curs. În 2022, au fost tranzacţionate proiecte de retail în valoare de 325 milioane de euro, comparativ cu 180 de milioane de euro în 2021.

     „Această tranzacţie dovedeşte încă o dată că piaţa imobiliară oferă oportunităţi de business extrem de variate şi adaptate unei game foarte vaste de investitori şi unor strategii diverse. În acest context, este foarte important să identifici produsul care să corespundă aşteptărilor cumpărătorilor, dar în acelaşi timp să aliniezi aceste aşteptări la ceea ce îşi propune vânzătorul”, a comentat Alexandru Mitrache, Head of Transactions Land & Investment.

     

  • O nouă tranzacţie în sectorul medical: Reţeaua Regina Maria cumpără clinica Nativia de la medicul ginecolog Gheorghe Peltecu

    Reţeaua de sănătate Regina Maria, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa medicală privată, a cumpărat clinica Nativia, fondată în 2020 de medicul ginecolog Gheorghe Peltecu.

    Planurile reţelei Regina Maria urmăresc crearea unui centru de excelenţă şi formare profesională în obstetrică-ginecologie.

    Nativia numără 50 de specialişti, iar în 2022 au trecut pragul clinicii peste 25.000 de paciente. Peltecu Medical SRL, firma care operează brandul Nativia, a avut în 2021, cel mai recent an pentru care există date publice, afaceri de 11 mil. lei, după o creştere de 70% faţă de anul anterior, din datele confidas.ro. Numele medicului Gheorghe Peltecu este legat de spitalul de stat Filantropia, deţinând funcţia de director din 2002 până în 2018. El este şi profesor universitar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ şi doctor în ştiinţe medicale, având o experienţă de peste 35 de ani, iar principalele sale competenţe sunt ginecologia oncologică, chirurgia laparoscopică şi chirurgia onco­logică mamară. Reţeaua Regina Maria a avut afaceri cumulate de 1,4 miliarde de lei, o creştere de 22% faţă de anul anterior, din datele oferite anterior de companie.