BusinessMagazin

Tag: transport

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Guvernul ungar „înghite” economia de piaţă bucată cu bucată: Orban vrea ca sectoarele telecom, materiale de construcţii şi transport feroviar să fie controlate de capitalul ungar

    Guvernul Ungariei ţinteşte noi sectoare economice în care vrea ca antreprenorii ungari loiali guvernului să preia controlul, în ceea ce se conturează drept o tentativă din ce în ce mai evidentă a guvernului Orban de a înghiţi economia de piaţă bucată cu bucată.

    Ungaria va încerca în următorul deceniu să sporească rolul capitalului ungar până când acesta va controla mai mult de 50% din sectoare precum telecomunicaţii, materiale de construcţii şi transport feroviar, a anunţat premierul Viktor Orban, citat de Bloomberg.

    Noile ţinte extind ambiţiile naţionaliste ale partidului Viktor Orban, care şi-a asumat ţinte similare pentru sectorul de energie, pentru industria bancară şi pentru presă.

    Politicile lui Viktor Orban au dus la apariţia unei noi elite antreprenoriale care este loială în totalitatea premierului ungar. Orban şi-a extins influenţa în toate colţurile societăţii şi economiei şi a ajuns să controleze o mare parte din presă.

    „Acestea sunt sectoarele pe care vrem să le schimbăm în următorul deceniu”, a declarat Viktor Orban, într-o conferinţă organizat de camera de comerţ şi industrie a ţării.

    Ambiţia lui Orban a început deja să fie pusă în practică. Operatorul de reţea controlat de stat Antenna Hungaria a cumpărat deja o participaţie minoritară în Telenor, operatorul de servicii mobile controlat de grupul ceh PPF.

    Totodată, dezvoltatorul de software 4iG Nyrt a încercat fără succes să cumpere competitorul T-Systems, o divizie a Deutsche Telekom.

    „Presupun că statul intenţionează să îşi majoreze participaţia în Telenor”, a notat Nora Nagy, analist în cadrul Erste Group Bank în Budapesta.

    Ungaria a reuşit să majoreze controlul capitalului ungar asupra sectorului bancar de la 40% în 2010 la 57% în prezent, după o serie de tranzacţii care au inclus statul ca intermediar.

    Fostele divizii ale GE Capital şi Bayerische Landesbank efectuează una dintre cele mai mari fuziuni bancare de la căderea comunismului în regiune – care ar putea crea a doua cea mai mare bancă din Ungaria, după OTP Bank.

  • Veşti bune pentru braşoveni: transportul în comun a fost suplimentat cu 25 de troleibuze noi

    Producătorul de vehicule electrice pentru transport public Solaris Bus & Coach anunţă câştigarea unei noi licitaţii şi semnarea contractului cu municipiul Braşov pentru livrarea a 25 de troleibuze Solaris Trollino 18 pe parcursul următoarelor 12 luni. Valoarea totală a contractului se ridică la peste 63 milioane lei (aproximativ 13 milioane de euro).

    Aceasta este a doua livrare de troleibuze Solaris către municipiul Braşov, adăugându-se celor 26 de troleibuze Solaris incluse în 2020 în parcul auto al RATBV, operatorul de transport braşovean. În prezent, peste 300 de vehicule Solaris sunt folosite în transportul public din opt oraşe din România: Craiova, Cluj-Napoca, Piteşti, Braşov, Satu Mare, Galaţi, Baia Mare şi Oradea, ponderea vehiculelor electrice fiind de circa 50% din total.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, fiecare troleibuz comandat are 18 m lungime, 2,55 m lăţime şi o înălţime de 3,45 m (incluzând captatorii) şi poate transporta până la 133 de pasageri, incluzând 41 de persoane aşezate. Confortul călătorilor va fi asigurat atât prin sistemul de aer condiţionat, precum şi prin sistemul audio-video de informare ce va oferi informaţii despre traseu, orele estimate ale călătoriei, anunţarea staţiei sau anunţuri diverse.

    De asemenea, braşovenii vor beneficia de porturi USB ce le vor permite reîncărcarea dispozitivelor mobile în timpul călătoriei, precum şi acces la Wi-Fi. Fiecare vehicul este echipat cu un sistem de taxare cu patru validatoare. În plus, pentru a creşte gradul de siguranţă a pasagerilor şi a şoferilor, troleibuzele Solaris sunt echipate cu un sistem de supraveghere video. Mijloacele de transport vor fi dotate şi cu un sistem de numărare a pasagerilor cu senzori amplasaţi la fiecare uşă ce va permite operatorului de transport public să adune date despre numărul de persoane care utilizează anumite rute, cu ajutorul cărora se pot face optimizări ale transportului pe liniile respective.

    Noile troleibuze sunt dotate cu un motor electric cu tracţiune de 240 kW, propulsie Medcom şi captatori de curent cu retragere automată în cazul desprinderii de la reţea. Totodată, acestea sunt echipate cu baterii de tracţiune pentru situaţii de urgenţă, ce oferă o autonomie de aproximativ 5 km în lipsa contactului cu linia de electricitate.

    Troleibuzele care vor fi livrate municipiului Braşov vor avea o garanţie de cinci ani (sau 350.000 km), timp în care Solaris va furniza consumabilele necesare pentru mentenanţa planificată pentru toată această perioadă. Totodată, manopera lucrărilor de întreţinere va fi realizată de personalul RATBV sub supravegherea reprezentantului Solaris.

  • Criza containerelor: S-au triplat costurile pentru transportul de bunuri din China în Europa în doar opt săptămâni

    Costurile pentru transporturile de bunuri din China în Europa s-au triplat în ultimele opt săptămâni, până la niveluri record, în contextul în care un deficit de containere goale perturbă lanţurile comerciale globale, potrivit FT.

    Transportul unui container de circa 12 metri lungime din Asia până în nordul Europei a crescut de la circa 2.000 de dolari în noiembrie 2020 la peste 9.000 de dolari în ianuarie 2021, conform transportatorilor şi importatorilor citaţi de publicaţia americană.

    „Este vorba de un blocaj. (…) Aceste preţuri sunt alimentate de clienţii care se bat pentru o resursă limitată, şi-anume containerele”, a declarat Lars Jensen, specialist în cadrul firmei de consultanţă SeaIntelligence.

    Mii de containere goale au rămas blocate în Europa şi în SUA în prima jumătate a anului 2020, când transportatorii au anulat sute de curse din cauza restricţiilor impuse pentru a opri răspândirea virusului – ceea ce a conturat o încetinire a comerţului global.

    Când cererea pentru bunuri produse în Asia a revenit printre ţările vestice în a doua jumătate a anului, competiţia dintre transportatori pentru containerele disponibile a dus la o creştere bruscă a preţurilor.

    „Am trecut de la o scădere abruptă direct la volume de transport aflate la un maxim istoric”, a declarat John Butler, preşedinte al World Shipping Council.

    Traficul ridicat din porturi creează blocaje, ceea ce contribuie la preţurile ridicate, în contextul în care transportatorii percep tarife suplimentare pentru că trebuie să aştepte mai mult până să descarce.

  • Povestea unei afaceri româneşti de 1,5 miliarde de lei despre care foarte puţini ştiu şi ai cărei fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    Practic, în afară de comerţul cu carburant în staţiile proprii, Smart Diesel este intermediar între marii benzinari şi firmele de transport, oferind şoferilor de camioane echivalentul unui card de credit valabil doar pentru plăţile la pompă şi plăţile taxelor de drum. În total Smart Disel are 11.000 de clienţi, 36 de staţii proprii de benzină, tot atâtea cisterne şi parteneri în 19 ţări. Mai mult, cardul Smart Diesel este acceptat în peste 1.800 de benzinării din străinătate.

    Doar la o privire asupra cifrelor, businessul Smart Diesel dovedeşte că a crescut precum Făt-Frumos. Povestea începe să se scrie în 2010, an pe care firma l-a încheiat cu afaceri de nici 10 milioane de lei, pierderi şi opt salariaţi. În fiecare dintre anii ce au urmat compania a crescut, intrând totodată pe profit chiar din al treilea an (2012). Apoi, treptat, firma arădeană s-a dezvoltat ajungând cel mai mare benzinar independent, titlu obţinut în 2015. „Cursa” nu s-a oprit însă aici, businessul dezvoltat de Ovidiu Ioan Andrieş (acţionar majoritar prin prisma faptului că este şi în spatele Transport Service Group) şi de alţi antreprenori locali ajungând anul trecut pe locul al nouălea în topul celor mai mari afaceri antreprenoriale româneşti. Smart Diesel a avut în 2019 o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de lei, în urcare cu 14,5% faţă de anul anterior.

    Datele din 2019, cele mai recente disponibile, arată că în Romania sunt doar 16 companii care au reuşit să atingă pragul de vânzări de 1 miliard de lei sau mai mult. Mai mult, grupul arădean a ajuns la un profit de 31,2 milioane de lei (plus 17%) şi la 135 de salariaţi anul trecut.

    Iar cu aceste cifre la purtător, la final de 2020, în plină pandemie de Covid-19, antreprenorii care au fondat businessul l-au vândut către germanii de la DKV.

    „În ultimii ani ne-am dezvoltat continuu afacerea, împreună cu clienţii şi partenerii noştri. Unirea forţelor cu DKV, cel mai mare furnizor european de servicii de carduri de combustibil şi mobilitate, este un pas important în dezvoltarea companiei noastre”, a spus Daniel Imbre, Director General şi acţionar Smart Diesel Group în momentul anunţării tranzacţiei. Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

    Acordul dintre antreprenorii locali şi DKV, semnat pe 28 decembrie 2020, a fost supus aprobării Concurenţei. Oficialii Smart Disel spun însă că, după obţinerea avizului, compania arădeană va continua să funcţioneze ca unitate de sine stătătoare în cadrul grupului DKV. Astfel, pe lângă produsele şi serviciile actuale se vor adăuga şi altele precum accesul la cea mai mare reţea de staţii cu peste 100.000 puncte de acceptanţă în 42 de ţări. Grupul german DKV este şi el, ca şi Smart Diesel, un intermediar între marii benzinari şi firmele de transport.

    Totodată, DKV e la rândul său o afacere de familie. De fapt, grupul este controlat în proporţie de 80% de familia fondatoare, restul de 20% fiind preluat în urmă cu circa doi ani de fondul de investiţii gigant CVC.

    Prin prisma cifrei de afaceri, Smart Diesel este prima firmă de talie mare care „s-a predat” în 2020 unui grup internaţional, investitor strategic, nu financiar, adică nu fond de investiţii.

    În această tranzacţie, vânzătorii au fost asistaţi de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors) şi Florin Cerna (Blink Think Management) ca M&A lead advisors, pe când asistenţa legată a fost acordată de echipa Radu şi Asociaţii, iar cea fiscală de EY. De partea cumpărătorului s-au aflat KPMG pentru due dilligence şi NNDKP pentru asistenţă legată. Totodată, DKV a avut şi o echipă internă pentru coordonarea proiectului de M&A.

    Valoarea acestui deal nu a fost făcută public, însă se numără printre cele mai recente exituri majore făcute de antreprenori locali. Pe aceeaşi listă se mai află şi vânzarea grupului farma Farmexim (distribuţie şi retail) de către Ovidiu Buluc către germanii de la Phoenix în 2018, cedarea businessului Ecopaper (producţie hârtie) de către Vladimir Cohn grupului britanic DS Smith în 2017, exitul lui Constantin Duluţe de la Agricost (agricultură) acum doi ani şi achiziţia afacerii de către arabii de la Al Dahra şi vânzarea Adeplast către Sika de către moştenitorii lui Marcel Bărbuţ. Fiecare dintre aceste deal-uri au avut o valoare de peste 100 mil. euro, chiar la cifre de afaceri mai mici decât cele ale Smart Diesel. Valoarea unei tranzacţii diferă însă în funcţie de multiplul EBITDA oferit, de domeniu şi de alţi indicatori.

    Totuşi, chiar şi aşa, preluarea Smart Diesel de către DKV este una dintre marile tranzacţii ale lui 2020.

    Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

  • Premieră la Oradea: primul autobuz hibrid va circula pe traseele din oraş

    Autobuzele de tipul hibrid au fost achiziţionate de Primăria Oradea prin proiectul transfrontalier „Îmbunătăţirea serviciului de transport public la nivelul polilor urbani transfrontalieri Oradea şi Debrecen”. Este vorba despre un lot de 16 maşini care vor fi livrate pe parcurusul anului viitor. Primul autobuz a ajuns deja la Oradea şi după îndeplinirea formalităţilor necesare va fi introdus pe traseele de transport public.

    Potrivit autorităţilor locale, autobuzele hibrid îndeplinesc cele mai stricte standarde de poluare, respectiv Euro VI. Maşinile dispun de sisteme de informare, sunt prevăzute cu camere de supraveghere pentru siguranţa călătorilor şi includ un sistem de monitorizare a numărului de pasageri. De asemenea, autobuzele au un cost scăzut de operare şi un consum redus de combustibil.

    Prin acelaşi proiect transfrontalier au fost achiziţionate şi alte şase autobuze noi Euro 6. La final, circa 50% dintre autobuzele transportatorului public din Oradea vor fi noi.

  • Vaccinarea anti-COVID dă bătăi de cap producătorilor: gheaţa uscată

    Vaccinurilor ltrebuie să fie păstrate la rece, iar mai mult, vaccinul Pfizer pentru Covid-19 trebuie păstrat la temperaturi foarte scăzute, ceea ce va fi o problemă pentru ţările în curs de dezvoltare dar şi pentru zonele rurale din lumea dezvoltată, comentează CNN.

    „Lanţul de frig” este doar una dintre provocările legate de distribuirea vaccinurilor în întreaga lume.

    Există multe altele: decizii cu privire la priorităţi şi baze de date pentru a urmări cine ce vaccin a primit, unde şi când. În plus, diferite vaccinuri pot avea o eficacitate mai mare sau mai redusă pentru diferite grupuri de populaţie; iar guvernele vor avea nevoie de campanii de PR pentru a convinge oamenii că vaccinurile sunt sigure.

    Dar logistica de transport şi depozitare a vaccinurilor – transportarea acestora de la poarta fabricii până la braţul pacientului – este esenţială. Şi, deoarece majoritatea vaccinurilor neccesită două doze, întregul lanţ trebuie repetat.

    Vaccinul Pfizer-BioNTech trebuie păstrat la aproximativ -70 grade Celsius în timp ce este transportat, cu 50 de grade Celsius mai rece decât orice alt vaccin utilizat în prezent.

    Moderna spune că vaccinul său poate fi păstrat în congelatoare disponibile de obicei în farmacii şi la frigider timp de 30 de zile. Dar este posibil să existe mai puţine doze de vaccin Moderna decât de Pfizer disponibile în anul următor.

    Studiile de fază 3 au arătat că ambele vaccinuri sunt eficiente în jur de 95%, dar rezultatele nu au fost încă analizate de autorităţile de reglementare.

    Miercuri, CEO-ul BioNTech, compania germană de biotehnologie care se află în parteneriat cu Pfizer, a recunoscut problema controlului temperaturii. “Lucrăm la o formulare care ne-ar putea permite să livrăm vaccinul chiar şi la temperatura camerei”, a declarat Ugur Sahin pentru CNN. „Credem că în a doua jumătate a anului 2021 vom veni cu o formulă care este comparabilă cu orice alt tip de vaccin”.

    Între timp, US Health and Human Services Secretary, Alex Azar, consideră că vaccinul Moderna este „mai flexibil” pentru un farmacist la nivel local. Pfizer, a spus el luni, ar fi mai potrivit pentru marea vaccinare.

    Pfizer intenţionează să livreze până la 1,3 miliarde de doze anul viitor, ceea ce necesită multă gheaţă uscată (dioxid de carbon în formă solidă la -78 grade Celsius) şi o mulţime de cutii izoterme. Cutiile vor conţine până la 975 flacoane (4.875 doze) şi pot fi reumplute cu gheaţă uscată pentru până la 15 zile de depozitare.

    Pfizer testează lanţul de aprovizionare în patru state americane. CEO-ul său, Albert Bourla, a declarat miercuri că are „zero îngrijorări” cu privire la cerinţele de frig.

    Dar livrarea unui astfel de vaccin poate reprezenta o provocare majoră. Dr. Jarbas Barbosa, director adjunct al Organizaţiei Pan Americane pentru Sănătate, a declarat pentru CNN că „zonele rurale şi urbane din orice ţară din lume nu sunt pregătite să gestioneze acest vaccin astăzi”.

    Compressed Gas Association declară că producţiea dioxidului de carbon în SUA şi Canada este de aproximativ 30.000 de tone pe zi şi că are încredere că membrii săi pot satisface cererea de gheaţă uscată. Asociaţia consideră că va fi necesară mai puţin de 5% din producţia de gheaţă uscată pentru a sprijini depozitarea ultra-rece a vaccinurilor Covid-19 în Statele Unite şi Canada.

    Alţii din industrie se aşteaptă blocaje. Mai mulţi producători de gheaţă uscată din SUA au declarat pentru CNN că au avut deja oferte pentru întreaga lor producţie.

    Federal Aviation Administration clasifică gheaţa uscată drept marfă periculoasă.

    Peter Gerber, CEO Lufthansa Cargo, a declarat pentru CNN că nevoia de gheaţă uscată “reduce în mod clar şi capacitatea de transport, deoarece dacă trebuie să încarci mai multă gheaţă nu mai poate fi încărcat atât de mult vaccin. Şi, desigur, procedurile trebuie să fie speciale”.

    Curierul american DHL şi-a adaptat planurile de distribuţie în conformitate cu specificaţiile fiecărui vaccin. David Goldberg, CEO Global Forwarding US spune că „există o restricţie asupra cantităţii de gheaţă uscată folosită la o aeronavă – de obicei 500-1.000 de kilograme, în funcţie de o serie de factori”.

    Flacoanele Pfizer pot fi păstrate între 2 şi 8 grade Celsius până la cinci zile înainte de a se deteriora. Pfizer spune că a dezvoltat un “sistem just-in-time care va expedia flacoanele îngheţate direct la punctul de vaccinare”. De asemenea, va monitoriza temperatura fiecărei cutii expediate.

    Logistica este mai lentă şi facilităţile medicale sunt mai puţin echipate în statele în curs de dezvoltare. Producţia de CO2 este limitată, iar costul şi pericolele transportului unor cantităţi uriaşe de gheaţă uscată sunt, de asemenea, un obstacol.

    David Gitlin, CEO Carrier, specialişti în refrigerare, a declarat săptămâna trecută pentru CNN: “Când te uiţi în locuri precum Africa şi India, ei pur şi simplu nu au infrastructura de frig. Statele Unite cheltuiesc de 300 de ori mai mult pe cap de locuitor pe lanţul de frig decât India.”

    Dincolo de lanţul rece, există alte obstacole logistice.

    Un coridor aerian masiv este necesar pentru a transporta vaccinul. Pfizer, care are linii de producţie în Europa şi SUA, spune că se aşteaptă în medie la 20 de zboruri zilnice de marfă în întreaga lume.

    DHL se aşteaptă ca 15 milioane de cutii cu răcire să fie livrate în 15.000 de zboruri, în următorii doi ani.

  • Evenimentul care face Black Friday să pară o banală reducere: Circa 3 milioane de angajaţi, 4.000 de avioane şi nave de transport se pregătesc pentru cea mai mare vânzare online a anului

    Trei milioane de lucrători, ajutaţi de 4.000 de avioane şi nave de transport marfă, se pregătesc de cea mai mare vânzare online a anului, cumpărătorii urmând să se revanşeze pentru perioada de carantină din primăvară, anunţă BBC.

    Single’s Day este un eveniment organizat în fiecare an pe 11 noiembrie, lansat iniţial de gigantul chinez Alibaba. Anul trecut au fost cumpărate aproximativ 1,9 miliarde de produse în 24 de ore.

    Roboţii pentru curăţenie, aspiratoarele şi trusele de unele vor fi unelte dintre cele mai populare produse de anul acesta. Totuşi, brandurile de lux se vor bucura de un plus semnificativ, de vreme ce milioane de chinezi care nu au putut să călătorească în marile centre de fashion se vor reorienta spre ceea ce experţii numesc „revenge spending” („cheltuieli din răzbunare”).

    Single’s Day, cunoscut drept 11.11 sau Dublu 11, a fost lansat iniţial de retailerul online Alibaba ca o sărbătoare pentru persoanele singure, o antiteză pentru celebrul Valentine’s Day.

    În 2019, valoarea brută a produselor a atins 210 miliarde de yuani (31 de miliarde de dolari), de două ori mai mult decât Black Friday şi Cyber Monday la un loc, iar vânzările au ajuns la un miliard de dolari în primele nouă minute de comercializare. Anul trecut, cele mai populare produse au inclus mâncărurile pentru animale şi produsele de îngrijire şi înfrumuseţare, raportându-se o creştere de 3.000% în ceea ce priveşte produsele cosmetice pentru bărbaţi.

     

  • Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de Klaus Iohannis

    Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, a anunţat, vineri, Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), care cer preşedinţilor de consilii judeţene să respecte legea de urgenţă. 

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind transportul elevilor (PL-x 334/10.06.2020) prin Decretul nr. 824/2020. Legea nr. 226/2020 de modificare şi completare a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 rezolvă problema transportului elevilor.

    „De astăzi (vineri – n.r.), dreptul elevilor de a beneficia de transport gratuit devine realitate după 7 ani în care Asociaţia Elevilor din Constanţa a realizat demersuri continue. Istoria transportului elevilor începe în 2011, când Legea Educaţiei prevedea dreptul distinct al elevilor de a beneficia de decontarea navetei, respectiv reducere la transportul judeţean. Totuşi, niciunul din aceste drepturi nu a fost respectat, cauza fiind o serie de încurcături legislative. Câteva dintre acestea sunt plafonarea decontării navetei în 2013, introducerea tarifelor maximale pentru abonamentele elevilor în 2016, precum şi eliminarea transportului judeţean din sfera serviciilor publice în 2019”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din România.

    Odată cu promulgarea legii sunt modificate o serie de articole din Legea educaţiei şi elimină toate contradicţiile legislative de până acum.

    Potrivit AEC, dreptul elevilor la transport gratuit nu mai este interpretat separat (decontarea navetei şi tarif redus), gratuitatea fiind asigurată de autorităţile locale şi judeţene, prin intermediul contractelor de servicii publice. Totodată, sistemul de decontare inaplicabil prevăzut de OUG nr. 70/2020 este eliminat.

    „Având în vedere cadrul legislativ clarificat, solicităm preşedinţilor de consilii judeţene să finalizeze de urgenţă procedura de atribuire directă a contractelor de serviciu public şi să emită hotărâri prin care să acorde gratuitate elevilor”, spun reprezentanţii AEC.

  • Un spital olandez transportă pacienţii cu COVID-19 în Germania cu elicopterul

    Un elicopter a transportat un pacient diagnosticat cu COVID-19 din Olanda către o unitate germană de terapie intensivă din Germania, acesta fiind primul transport aerian internaţional în scopuri medicale.

    Un elicopter a decolat, vineri, din Almere, Olanda, pentru a transporta un pacient infectat cu COVID-19 la o unitate de terapie intensivă din Germania vecină. Transferul reprezintă primul de acest fel de la începutul pandemiei de coronavirus.

    Experţii susţin că numărul real de infecţii este probabil mult mai mare decât cel pe care guvernele ţărilor declară. Acest fapt se consemnează din cauza faptului că nu sunt efectuate teste pe scară largă şi majoritatea oamenilor sunt asimptomatici în prima fază a dezvoltării bolii.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a avertizat vineri că ţările din emisfera nordică se află într-un „moment critic”, deoarece numărul infectărilor şi al deceselor continuă să crească.

    „Următoarele câteva luni vor fi foarte dure, iar unele ţări se află pe o pantă periculoasă”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.