BusinessMagazin

Tag: teren

  • Cum arată cea mai scumpă casă din Bucureşti are 15 camere, aproape 2.000 de metri pătraţi – FOTO

    Vila este construită într-un stil architectural art-deco şi este amplasată în zona Dorobanţi şi dispune de 700 mp teren şi 2.300 mp construiţi. Cunoscută şi sub numele de “Vila Capo“, clădirea este o vila interbelică, dar renovată în 2013, cu elemente art- deco si accente neoclasice, adusă în contemporan printr-o gândire inteligentă a spaţiilor.
     
    Imobilul are un etaj transparent, fluid care aduce cerul aproape şi lasă privirea sa se plimbe în voie peste oraş. Pe timpul nopţii este iluminat de spoturi care pot crea jocuri de lumini.
     
    Vila este scoasă la vânzare cu 8,2 milioane de euro
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Liderul pieţei locale de acoperişuri a făcut o nouă achiziţie

    Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.

    „Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.

    „Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.

    „Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.

    Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.

    Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.

  • Terenurile din cartierul Henri Coandă ar putea fi administrate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti

    Trecerea prevăzută se realizează strict în vederea derulării obiectivului de investiţii “Realizarea reţelelor publice de alimentare cu apă, canalizare precum şi a drumurilor aferente ansamblului «Henri Coandă Lot II» şi pe durată determinată, respectiv până la recepţia la terminarea lucrărilor, dar nu mai târziu de cinci ani de zile de la aprobarea prezentei hotărâri, urmând ca într-un termen de 30 de zile după data procesului verbal de recepţie, suprafeţele de teren respective să revină în parimoniul Judeţului Ilfov, iar investiţiile edificate sub acestea de către Municipiul Bucureşti, constând în sistemul de alimentare cu apă, canalizare menajeră şi canalizare pluvială să rămână în patrimoniul Municipiului Bucureşti“, se arată în proiectul de hotărâre.

    Consilierii din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au votat, în şedinţa din 30 iunie, ca să treacă din domeniul public al judeţului Ilfov în domeniul public al Capitalei şi străzile din ansamblul de locuinţe Henri Coandă.

     

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Nokian Tyres inaugurează lucrările de construcţie la fabrica de anvelope din Statele Unite

    Locaţia va găzdui, de asemenea, o unitate de distribuţie cu o capacitate de depozitare de 600.000 de anvelope. Lucrările de construcţiei sunt programate să debuteze la începutul anului 2018, urmând ca în 2020 să fie produse primele anvelope în această unitate.

    Pe parcursul ceremoniei inaugurale, Hille Korhonen, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres a reafirmat obiectivul ambiţios al companiei de a îşi dubla vânzările de anvelope pe piaţa nord-americană în următorii cinci ani. Aceasta a evidenţiat, de asemenea, şi obiectivul Nokian Tyres de a deveni lider în industria anvelopelor din punct de vedere al producţiei sustenabile şi acela de a deveni angajatorul preferat de populaţia din comunităţile majore pe care le deserveşte.

    În noua unitate de producţie se vor fabrica primele anvelope în anul 2020. În principal, noua fabrică Nokian Tyres se va concentra pe dezvoltarea gamei de anvelope destinate autoturismelor specifice continentului nord-american şi camioanelor uşoare. Capacitatea totală de producţie de 4 milioane de anvelope anual va fi atinsă până în anul 2022, ceea ce va permite Nokian Tyres să satisfacă cererea în creştere din America de Nord. În acest fel, serviciul pentru clienţi va fi îmbunătăţit prin scăderea timpilor de livrare şi printr-o mai mare flexibilitate. În timp ce unitatea de producţie din Dayton va deservi într-un mod eficientizat clienţii din America de Nord, va elibera, în acelaşi timp, celelalte fabrici de anvelope Nokian Tyres de sarcina de producţie destinată acestei regiuni, permiţându-le acestora să asigure capacitatea necesară pentru susţinerea altor pieţe în creştere.

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de cauciuc finlandeză. Compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Promovează şi facilitează şofatul în siguranţă, în condiţii exigente. Anvelopele inovatoare pentru autoturisme de pasageri, camioane şi maşini grele, sunt comercializate în special în zonele cu zăpadă, împădurite, şi cu condiţii de şofat dificile din cauza anotimpurilor schimbătoare.

    În 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar la finalul anului numărul angajaţilor a fost de 4.400. Acţiunile Nokian Tyres sunt listate la bursa Nasdaq Helsinki. Unităţile de producţie se află în Finlanda şi Rusia. La sediul central din Nokia, Finlanda, are loc dezvoltarea centralizată a produselor, sunt finalizate prototipurile şi sunt efectuate testele. Toate produsele sunt dezvoltate conform obiectivelor de siguranţă durabilă şi de respectare a mediului pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.

    Citiţi şi: Cum arată cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume: produce zilnic 46.000 de unităţi

  • De ce oferă aceasta femeie TEREN GRATIS pasionaţilor de călătorii

    Motivul este unul cel puţin bizar: femeia ar fi promis că va permite accesul pe teren celor care “vor face viaţa vecinilor un iad”. Consiliul local din Kirtling, Marea Britanie a avertizat-o că trebuie să schimbe destinaţia terenului înainte de a invita străini să înnopteze acolo, dar femeia pare să îi ignore pe oficiali.

    “Nimeni de aici din sat nu m-a ajutat vreodată”, a povestit Linda Watson celor de la Daily Mail. “Sunt fericită să cedez pământul celor care vor să călătorească şi sper să le facă cât mai multe probleme celor din zonă.”

    Femeia deţine terenul de 17 ani, dar s-a mutat în Kirtling alături de partenerul său în urmă cu 4 ani. Ea a investit peste 70.000 de mii de lire sterline în amenajarea terenului şi a încercat să deschidă un mic business, dar autorităţile nu i-au oferit autorizaţiile necesare.

  • De ce oferă aceasta femeie TEREN GRATIS pasionaţilor de călătorii

    Motivul este unul cel puţin bizar: femeia ar fi promis că va permite accesul pe teren celor care “vor face viaţa vecinilor un iad”. Consiliul local din Kirtling, Marea Britanie a avertizat-o că trebuie să schimbe destinaţia terenului înainte de a invita străini să înnopteze acolo, dar femeia pare să îi ignore pe oficiali.

    “Nimeni de aici din sat nu m-a ajutat vreodată”, a povestit Linda Watson celor de la Daily Mail. “Sunt fericită să cedez pământul celor care vor să călătorească şi sper să le facă cât mai multe probleme celor din zonă.”

    Femeia deţine terenul de 17 ani, dar s-a mutat în Kirtling alături de partenerul său în urmă cu 4 ani. Ea a investit peste 70.000 de mii de lire sterline în amenajarea terenului şi a încercat să deschidă un mic business, dar autorităţile nu i-au oferit autorizaţiile necesare.

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.


    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • COMUNA-FENOMEN a României. Arată ca în Occident, dar se află în epicentrul sărăciei

    Comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foişoare şi terase.

    De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România – are şi drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare.

    Comuna se află 8 kilometri de Huşi şi este formată din satele Căpoteşti, Davideşti, Ivăneşti, Leoşti, Pădureni (reşedinţa), Rusca, Todireni şi Văleni, având o populaţie de puţin peste 4.000 de locuitori.
    Începând din anul 1990, comuna este condusă de acelaşi primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluţie, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit faţă de multe dintre localităţile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările şi construcţiile realizate aici lipsesc chiar şi din numeroase orăşele din ţară.

    Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat şi a obţinut fonduri externe: iniţial SAPARD şi PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.

    Citiţi mai multe pe www.magazinuldecase.ro