BusinessMagazin

Tag: stil

  • Cum arată casele de peste 100 de milioane de dolari. Au zeci de dormitoare şi se întind pe mii de metri pătraţi – GALERIE FOTO

    Castelul de la Croix des Gardes, Cannes, Coasta de Azur, Franţa

    Aflat într-unloc cu încărcătură istorică, „Cartierul englez” din Cannes,  la 15 minute cu elicopterul de aeroportul internaţional Nice Côte d’Azur, castelul construit în 1919 într-un stil neoclasic deţine 13 dormitoare şi o suprafaţă de peste 1.200  de metri pătraţi. Terenul deţine o piscină exterioară, o grădină de iarnă şi o vedere extraordinară asupra Mării Mediteraneene. Una dintre cele mai mari proprietăţi de pe Coasta de Azur, acesta încorporează grandoarea rivierei franceze în epoca sa de glorie.

    Great Island, Darien, Conneticut, SUA

    La o oră de mers cu maşina de Manhattan sau aeroportul internaţional JFK, pe lângă oraşul Darien,  proprietatea de 63 de acri deţine un teren de polo, cabane pe malul mării, dar şi o plajă privată. Casa principală, construită la începutul anilor 1900, are şase dormitoare, plus camere pentru oaspeţi şi personal.

    Hackwood Park, Alton, Hampshire, Marea Britanie

    La sud-vest de Londra, aproape de zona Chiltern Hills, o zonă recunoscută pentru frumuseţea naturală deosebită, la aproximativ 45 minute cu maşina, proprietatea cu 24 de dormitoare şi 20 de băi a fost construită în anii 1680. Un fost prac regal, pe cei 260 de acri se găseşte o combinaţie de păşune, parcuri şi grădini proiectate de Charles Bridgeman în secolul al XVIII-lea. Pe lângă casa principală se mai găsesc, de asemenea, două locuinţe separate şi două cabane. Hackwood Park este una dintre cele mai scumpe proprietăţi care urmează să fie licitate în mod public, în Marea Britanie, până în prezent. Potenţialii cumpărători sunt rugaţi să furnizeze dovezi privind statutul lor financiar înainte de vizionare.

    Turnul Odeon, Monaco

    Aflat lângă Place du Casino, la 32 de km distanţă de aeroportul internaţional Nice Cote d Azur, Turnul Odeon este un penthouse de 3500 de metri pătraţi, ce se întinde pe cinci etaje. Acesta are o piscină pe acoperiş, dotată cu un tobogan, iar proprietarul are posibilitatea de a-şi alege designul interior al locuinţei. La 170 de metri înălţime, Turnul Odeon va fi a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta Mediteraneană şi una dintre cele mai luxoase, cu cinema privată şi limuzină privată pentru rezidenţi.

    The Beverly House, Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA

    Casa în formă de „H” a fost construită la 1920 şi are peste 4.600 de metri pătraţi; are peste 19 dormitoare, fiecare dotat cu propria baie, o sală proprie de cinema, o curte de tenis şi o piscină outdoor. Locuinţa se află în Beverly Hills, pe Bulevardul Santa Monica, la 30 de minute de aeroportul internaţional Los Angeles. Casa reprezintă una dintre legendele Hollywoodului deoarece o scenă din filmul „Naşul” a fost filmată aici. 

  • Cum arată casele de peste 100 de milioane de dolari. Au zeci de dormitoare şi se întind pe mii de metri pătraţi – GALERIE FOTO

    Castelul de la Croix des Gardes, Cannes, Coasta de Azur, Franţa

    Aflat într-unloc cu încărcătură istorică, „Cartierul englez” din Cannes,  la 15 minute cu elicopterul de aeroportul internaţional Nice Côte d’Azur, castelul construit în 1919 într-un stil neoclasic deţine 13 dormitoare şi o suprafaţă de peste 1.200  de metri pătraţi. Terenul deţine o piscină exterioară, o grădină de iarnă şi o vedere extraordinară asupra Mării Mediteraneene. Una dintre cele mai mari proprietăţi de pe Coasta de Azur, acesta încorporează grandoarea rivierei franceze în epoca sa de glorie.

    Great Island, Darien, Conneticut, SUA

    La o oră de mers cu maşina de Manhattan sau aeroportul internaţional JFK, pe lângă oraşul Darien,  proprietatea de 63 de acri deţine un teren de polo, cabane pe malul mării, dar şi o plajă privată. Casa principală, construită la începutul anilor 1900, are şase dormitoare, plus camere pentru oaspeţi şi personal.

    Hackwood Park, Alton, Hampshire, Marea Britanie

    La sud-vest de Londra, aproape de zona Chiltern Hills, o zonă recunoscută pentru frumuseţea naturală deosebită, la aproximativ 45 minute cu maşina, proprietatea cu 24 de dormitoare şi 20 de băi a fost construită în anii 1680. Un fost prac regal, pe cei 260 de acri se găseşte o combinaţie de păşune, parcuri şi grădini proiectate de Charles Bridgeman în secolul al XVIII-lea. Pe lângă casa principală se mai găsesc, de asemenea, două locuinţe separate şi două cabane. Hackwood Park este una dintre cele mai scumpe proprietăţi care urmează să fie licitate în mod public, în Marea Britanie, până în prezent. Potenţialii cumpărători sunt rugaţi să furnizeze dovezi privind statutul lor financiar înainte de vizionare.

    Turnul Odeon, Monaco

    Aflat lângă Place du Casino, la 32 de km distanţă de aeroportul internaţional Nice Cote d Azur, Turnul Odeon este un penthouse de 3500 de metri pătraţi, ce se întinde pe cinci etaje. Acesta are o piscină pe acoperiş, dotată cu un tobogan, iar proprietarul are posibilitatea de a-şi alege designul interior al locuinţei. La 170 de metri înălţime, Turnul Odeon va fi a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta Mediteraneană şi una dintre cele mai luxoase, cu cinema privată şi limuzină privată pentru rezidenţi.

    The Beverly House, Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA

    Casa în formă de „H” a fost construită la 1920 şi are peste 4.600 de metri pătraţi; are peste 19 dormitoare, fiecare dotat cu propria baie, o sală proprie de cinema, o curte de tenis şi o piscină outdoor. Locuinţa se află în Beverly Hills, pe Bulevardul Santa Monica, la 30 de minute de aeroportul internaţional Los Angeles. Casa reprezintă una dintre legendele Hollywoodului deoarece o scenă din filmul „Naşul” a fost filmată aici. 

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Povestea unuia dintre cei mai mari creatori de modă din lume

    Brandul Armani s-a extins de-a lungul timpului şi a adus sub semnătura sa până şi hoteluri, restaurante sau mobilier. Armani a încheiat anul 2015 cu afaceri de circa 2,64 miliarde de euro, fiind al doilea producător de bunuri de lux din Italia ca mărime, conform bursei de la Hong Kong.

    Giorgio Armani s-a născut pe 11 iulie în 1934, în oraşul Piacenza din Italia, într-o familie modestă, cu trei copii, care a cunoscut timpuri dificile din cauza celui de-al doilea război mondial. Copilul mijlociu al familiei, Giorgio Armani, şi-a dorit când era mic o carieră în medicină, motiv pentru care s-a înscris la Universitatea din Milano; a renunţat curând şi s-a înrolat în armată. După ce a experimentat viaţa în spitalele din Verona, Armani şi-a dat seama că această carieră nu i se potriveşte. Aşa că s-a întors din război şi s-a angajat într-un magazin de haine, La Rinascenta, unde trebuia să creeze ţinutele manechinelor pentru vitrine. Ulterior, s-a ocupat de vânzări în departamentul pentru bărbaţi, experienţă care l-a ajutat să-şi îmbunătăţească cunoştinţele despre industrie.

    În 1960, Armani s-a alăturat companiei Nino Cerruti, unde făcea designul ţinutelor masculine, însă, în paralel, realiza creaţii şi pentru alte case de modă precum Bagutta, Allegri, Sicons, Montedoro, Hiltons şi Tendresse. În deceniul următor, Armani s-a bucurat de succes, iar creaţiile sale erau lăudate de presa internaţională. La sfatul partenerului său, Sergio Galeotti, a decis să îşi creeze propriul brand, iar în 1975 a pus bazele Giorgio Armani S.p.A. în Milano. În octombrie, şi-a lansat prima colecţie ready to wear (articole vestimentare care sunt produse în fabrici, la dimensiuni standard), atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Designul creaţiilor sale a surprins prin materiale prezentate în contexte sau în combinaţii neaşteptate, lucru care a devenit, în timp, stilul său definitoriu. Semnătura sa a pus bazele reinterpretării ţinutei office masculine: a creat un stil destructurat şi mult mai relaxat pentru bărbaţi, în timp ce pentru femei a creat haine cu un aspect mai dur, mai masculin. În timpul anilor ‘80, costumul Armani Power Suit a devenit un simbol pentru succesul economic; i-a urmat lui Christian Dior, primul designer ce a apărut pe coperta revistei Times. Armani obişnuia, de asemenea, să abordeze celebrităţile pentru a le convinge să îi poarte creaţiile la evenimente, iar vedete precum Jodie Foster, Michele Pfeiffer şi John Travolta au purtat ţinute create de el la premiile Academiei de Film.

    Giorgio Armani a conceput, de asemenea, costume pentru teatru, scenă şi pentru echipajele companiilor aeriene, însă faima sa a crescut foarte mult după ce Richard Gere a purtat una dintre creaţiile sale în filmul American Gigolo. De asemenea, el a proiectat ţinutele pentru serialul TV de mare succes Miami Vice. Asociatul său cu care a avut o lungă colaborare, Galeotti, a murit din cauza cancerului în 1985. Deşi mulţi au crezut că acest lucru ar însemna sfârşitul pentru Armani, el a reuşit să-şi crească valoarea afacerilor şi să dovedească lumii că este atât un designer, cât şi un director talentat.

    Până la finalul anilor ‘90, existau deja 200 de magazine Armani la nivel global, iar vânzările anuale se învârteau în jurul a 2 miliarde de dolari. În 2005, a lansat şi prima sa linie haute couture (haine realizate la comandă, pentru clienţi privaţi). Una dintre diviziile sale de business este reprezentată de hotelurile marca Armani, primele fiind deschise în 2010, în Dubai şi Milano. Armani este unul dintre cei mai populari designeri din lume, a cărui semnătură în industria fashion durează de mai bine de 40 de ani.
     

  • Aşa să tot faci afaceri. Au cumpărat o casă cu un dolar iar acum este evaluată la 2,4 milioane de dolari – GALERIE FOTO

     Era o construcţie în stil victorian, dar condiţiile din Palmetto nu permiteau reabilitarea completă a casei; cei doi au decis, astfel, să plătească 250.000 pentru a muta casă în Tampa Bay, Florida.

    Cei doi au plătit urcarea casei pe un bac, transportul pe apă şi descărcarea ei la 32 de kilometri distanţă. Soţii Corbett s-au apucat apoi de renovare; ei au estimat că pot readuce frumuseţea vilei în trei ani, dar au subestimat munca necesară.

    A durat astfel şapte ani pentru ca vila să fie gata, iar investiţia s-a ridicat la 1,9 milioane de dolari. Ei au listat-o apoi la preţul de 5 milioane de dolari, dar puţini s-au arătat interesaţi.

    Casa s-a vândut în cele din urmă în 2014 pentru 1,15 milioane de dolari şi a reapărut recent pe site-urile de imobiliare din Tampa Bay, Florida la un preţ de 2,4 milioane dolari.

    Vila are 650 de metri pătraţi, lift interior şi chiar o piscină de tip lagună, cu propria cascadă artificială.

    Sursa: Daily Mail

  • Aşa să tot faci afaceri. Au cumpărat o casă cu un dolar iar acum este evaluată la 2,4 milioane de dolari – GALERIE FOTO

     Era o construcţie în stil victorian, dar condiţiile din Palmetto nu permiteau reabilitarea completă a casei; cei doi au decis, astfel, să plătească 250.000 pentru a muta casă în Tampa Bay, Florida.

    Cei doi au plătit urcarea casei pe un bac, transportul pe apă şi descărcarea ei la 32 de kilometri distanţă. Soţii Corbett s-au apucat apoi de renovare; ei au estimat că pot readuce frumuseţea vilei în trei ani, dar au subestimat munca necesară.

    A durat astfel şapte ani pentru ca vila să fie gata, iar investiţia s-a ridicat la 1,9 milioane de dolari. Ei au listat-o apoi la preţul de 5 milioane de dolari, dar puţini s-au arătat interesaţi.

    Casa s-a vândut în cele din urmă în 2014 pentru 1,15 milioane de dolari şi a reapărut recent pe site-urile de imobiliare din Tampa Bay, Florida la un preţ de 2,4 milioane dolari.

    Vila are 650 de metri pătraţi, lift interior şi chiar o piscină de tip lagună, cu propria cascadă artificială.

    Sursa: Daily Mail

  • De ce au ales doi britanici să vândă tot ce aveau şi să se mute în România. Vezi cu ce se ocupă aici

    Britanicii nu-şi puseseră în minte să poposească prea mult în România, ci au descoperit-o călătorind prin Balcani timp de şapte luni într-o dubă americană. Nu erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau în Anglia, aşa că au hotărât să călătorească şi să descopere lumea. „Am vrut să ne schimbăm viaţa. Ne-am scos copiii de la şcoală (de 11, 7 şi 6 ani), am cumpărat o dubă americană şi am decis să călătorim şi să cumpărăm proprietăţi în ţări străine”, spune Penelope Ridgley.

    Ridgley vorbeşte repede şi din când în când mai strecoară un cuvânt românesc („bine”) sau o expresie („îmi pare rău”) în discursul ei, iar la intervale de timp îmi menţionează numele de parcă ar vrea să se asigure că o ascult.

    Călătoria lui Penelope şi Duncan Ridgley şi a copiilor lor a început în Sri Lanka, unde au cumpărat o casă pe plajă, apoi au mers în Egipt, unde au achiziţionat şi acolo teren, pe care au construit o casă, dar şi mai multe grădini cu măslini şi smochini. În toamna anului 2004 au cumpărat prima bucată de pământ în România, în satul Peştera, judeţul Braşov. Tot atunci au investit şi într-o proprietate pe o insulă din Croaţia.

    A doua zi de Crăciun, în 2004, un cutremur de 9,1 de grade pe scara Richter a avut loc în Oceanul Indian; s-a produs un tsunami în urma căruia peste 200.000 de oameni au murit, dintre care peste 35.000 în Sri Lanka. Britanicii se aflau în casa lor de pe plajă în ziua aceea, dar au scăpat cu viaţă. „Am plecat din Sri Lanka fără bani, fără acte, doar cu hainele de pe noi şi nu ştiam ce să facem. Am decis să ne întoarcem în Egipt pentru a ne reveni şi am trăit acolo pentru şase luni.” Apoi au mers în Croaţia şi au dat drumul afacerii, după care, în 2007, au vrut să pună pe picioare afacerea din România, dar au înţeles că locuinţa lor din Peştera nu era chiar pe gustul lor: „Locul era foarte retras şi nu am găsit o comunitate primitoare. Oamenii de aici ne-au îndreptat către Maramureş şi am venit la Breb în 2007 să ne uităm. Abia în 2009 am cumpărat pământ în Breb”, explică Ridgley.

    Au renovat casa şi au pornit pensiunea. „Prima casă am deschis-o în 2011, apoi în 2012 o altă casă cu o capacitate de cazare de şase persoane. Am cumpărat alte case pentru a le recondiţiona”, spune Penelope Ridgley, care mărturiseşte că lucrează cu o echipă de muncitori care sunt capabili să „demonteze” o casă în două zile şi jumătate şi să o „monteze” înapoi tot în două zile. „Muncim la case cu săteni; poate nu e cea mai bună operă, dar vrem să dăm ceva înapoi, majoritatea oamenilor nu au slujbe şi trăiesc de pe urma roadelor pământului”, spune Ridgley.

    În 2014, au încheiat şi achiziţia unui lot de pământ alăturat pe care se află două case, un şopron şi o altă clădire mai mică. De atunci, The Village Hotel are patru case disponibile pentru închiriere cu o capacitate de 20 de persoane. „Am intenţionat să avem o singură casă pentru închiriere, ca în celelalte locuri, dar pentru că ne-am îndrăgostit tot mai tare de oamenii de aici, de locul acesta şi de afacere am decis să vindem proprietatea din Croaţia, pe cea din Sri Lanka şi ce mai deţineam în Anglia. Bani cu care am reuşit să ne extindem businessul aici”, povesteşte Ridgley.

    Britanicii aveau trei proprietăţi în Anglia; iniţial le-au închiriat, ca apoi două dintre ele să le vândă pentru 150.000 de euro, potrivit lui Penelope Ridgley, bani necesari pentru a putea călători şi pentru a avea capital de achiziţie de terenuri în Sri Lanka şi Egipt. Conform estimărilor ei, pentru a pune pe picioare The Village Hotel cei doi soţi au cheltuit între 350.000 şi 400.000 de euro din 2007 până acum. „Economisim mulţi bani datorită faptului că noi lucrăm la case şi nu angajăm pe cineva care să facă asta pentru noi. Este o familie din Germania într-un sat din apropiere care ne-a spus că au cheltuit mai mult de 100.000 de euro pe fiecare casă şi au trei. Noi am dat în jur de 30.000 pe casă”, explică Penelope Ridgley strategia pe care a ales-o împreună cu soţul său.

    Când vine vorba de venituri, britanica spune că familia câştigă bine şi că au mai multe surse de venit, iar că The Village Hotel le-a adus anul trecut venituri de 80.000 de euro; se aşteaptă ca anul acesta suma să crească, mai ales având în vedere că au scumpit tarifele cu 10% faţă de 2016, în condiţiile în care „iulie, august şi septembrie sunt deja aproape pline. Am rezervări chiar şi pentru vara lui 2018. O să fie un an plin”. O altă sursă de venit a britanicilor o reprezintă o pensiune în Egipt, capabilă să cazeze 10 persoane, dar şi grădinile de măslini şi smochini care le aduc un venit constant.

  • De ce au ales doi britanici să vândă tot ce aveau şi să se mute în România. Vezi cu ce se ocupă aici

    Britanicii nu-şi puseseră în minte să poposească prea mult în România, ci au descoperit-o călătorind prin Balcani timp de şapte luni într-o dubă americană. Nu erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau în Anglia, aşa că au hotărât să călătorească şi să descopere lumea. „Am vrut să ne schimbăm viaţa. Ne-am scos copiii de la şcoală (de 11, 7 şi 6 ani), am cumpărat o dubă americană şi am decis să călătorim şi să cumpărăm proprietăţi în ţări străine”, spune Penelope Ridgley.

    Ridgley vorbeşte repede şi din când în când mai strecoară un cuvânt românesc („bine”) sau o expresie („îmi pare rău”) în discursul ei, iar la intervale de timp îmi menţionează numele de parcă ar vrea să se asigure că o ascult.

    Călătoria lui Penelope şi Duncan Ridgley şi a copiilor lor a început în Sri Lanka, unde au cumpărat o casă pe plajă, apoi au mers în Egipt, unde au achiziţionat şi acolo teren, pe care au construit o casă, dar şi mai multe grădini cu măslini şi smochini. În toamna anului 2004 au cumpărat prima bucată de pământ în România, în satul Peştera, judeţul Braşov. Tot atunci au investit şi într-o proprietate pe o insulă din Croaţia.

    A doua zi de Crăciun, în 2004, un cutremur de 9,1 de grade pe scara Richter a avut loc în Oceanul Indian; s-a produs un tsunami în urma căruia peste 200.000 de oameni au murit, dintre care peste 35.000 în Sri Lanka. Britanicii se aflau în casa lor de pe plajă în ziua aceea, dar au scăpat cu viaţă. „Am plecat din Sri Lanka fără bani, fără acte, doar cu hainele de pe noi şi nu ştiam ce să facem. Am decis să ne întoarcem în Egipt pentru a ne reveni şi am trăit acolo pentru şase luni.” Apoi au mers în Croaţia şi au dat drumul afacerii, după care, în 2007, au vrut să pună pe picioare afacerea din România, dar au înţeles că locuinţa lor din Peştera nu era chiar pe gustul lor: „Locul era foarte retras şi nu am găsit o comunitate primitoare. Oamenii de aici ne-au îndreptat către Maramureş şi am venit la Breb în 2007 să ne uităm. Abia în 2009 am cumpărat pământ în Breb”, explică Ridgley.

    Au renovat casa şi au pornit pensiunea. „Prima casă am deschis-o în 2011, apoi în 2012 o altă casă cu o capacitate de cazare de şase persoane. Am cumpărat alte case pentru a le recondiţiona”, spune Penelope Ridgley, care mărturiseşte că lucrează cu o echipă de muncitori care sunt capabili să „demonteze” o casă în două zile şi jumătate şi să o „monteze” înapoi tot în două zile. „Muncim la case cu săteni; poate nu e cea mai bună operă, dar vrem să dăm ceva înapoi, majoritatea oamenilor nu au slujbe şi trăiesc de pe urma roadelor pământului”, spune Ridgley.

    În 2014, au încheiat şi achiziţia unui lot de pământ alăturat pe care se află două case, un şopron şi o altă clădire mai mică. De atunci, The Village Hotel are patru case disponibile pentru închiriere cu o capacitate de 20 de persoane. „Am intenţionat să avem o singură casă pentru închiriere, ca în celelalte locuri, dar pentru că ne-am îndrăgostit tot mai tare de oamenii de aici, de locul acesta şi de afacere am decis să vindem proprietatea din Croaţia, pe cea din Sri Lanka şi ce mai deţineam în Anglia. Bani cu care am reuşit să ne extindem businessul aici”, povesteşte Ridgley.

    Britanicii aveau trei proprietăţi în Anglia; iniţial le-au închiriat, ca apoi două dintre ele să le vândă pentru 150.000 de euro, potrivit lui Penelope Ridgley, bani necesari pentru a putea călători şi pentru a avea capital de achiziţie de terenuri în Sri Lanka şi Egipt. Conform estimărilor ei, pentru a pune pe picioare The Village Hotel cei doi soţi au cheltuit între 350.000 şi 400.000 de euro din 2007 până acum. „Economisim mulţi bani datorită faptului că noi lucrăm la case şi nu angajăm pe cineva care să facă asta pentru noi. Este o familie din Germania într-un sat din apropiere care ne-a spus că au cheltuit mai mult de 100.000 de euro pe fiecare casă şi au trei. Noi am dat în jur de 30.000 pe casă”, explică Penelope Ridgley strategia pe care a ales-o împreună cu soţul său.

    Când vine vorba de venituri, britanica spune că familia câştigă bine şi că au mai multe surse de venit, iar că The Village Hotel le-a adus anul trecut venituri de 80.000 de euro; se aşteaptă ca anul acesta suma să crească, mai ales având în vedere că au scumpit tarifele cu 10% faţă de 2016, în condiţiile în care „iulie, august şi septembrie sunt deja aproape pline. Am rezervări chiar şi pentru vara lui 2018. O să fie un an plin”. O altă sursă de venit a britanicilor o reprezintă o pensiune în Egipt, capabilă să cazeze 10 persoane, dar şi grădinile de măslini şi smochini care le aduc un venit constant.

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport