Tag: stiinta

  • Istoria bateriilor – INFOGRAFIC

    Electricitatea este acum un punct central al existenţei noastre moderne, iar bateriile sunt folosite pentru stocarea acesteia; altminteri, am fi dependenţi de cabluri. Chiar şi aşa, progresul ştiinţific în acest domeniu a fost lent: încă avem baterii care „mor”, gadgeturile noastre încă sunt dependente de baterii, iar automobilele electrice bat pasul pe loc din pricina bateriilor. Câţiva dintre cei responsabili pentru dezvoltarea bateriilor sunt menţionaţi mai jos:

    Despre baterii şi inovaţiile din domeniu puteţi citi mai multe aici

     

  • Cum să creşti un geniu

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.

     

  • Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”

    Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.

    „Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.

     “Eu iubesc cuvintele” 

    “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…

    Reporter: De ce latina?

    Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.

    În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”

    Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.

    „Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.

     “Eu iubesc cuvintele” 

    “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…

    Reporter: De ce latina?

    Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.

    În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cluj: UBB a lansat primul Institut de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie din România

    Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a lansat, luni, Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (STAR-UBB), primul de acest fel din România, care are ca scop crearea mecanismelor pentru intrarea UBB în topul celor mai bune 500 universităţi din lume.

    Prorectorul cu cercetarea al UBB, Daniel David, a declarat, luni, la lansarea STAR-UBB, că speră ca institute similare să apară şi în cadrul altor universităţi din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „UBB a lansat Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (STAR-UBB), primul de acest fel din România, prin care încearcă să îşi creeze mecanismele astfel încât, în 4-5 ani, să intrăm în Top 500 universităţi ale lumii. Sperăm să mai apară astfel de institute şi la universităţile din Consorţiul Universitaria, care sunt foarte apropiate de UBB din prisma competitivităţii, pentru că, aşa cum în străinătate asistăm deja la consorţii ale Institutelor de Studii Avansate, sperăm că şi la nivelul ţării să avem în viitor consorţii de astfel de institute”, a spus David.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra care a descoperit accidental bateria care ar putea rezista pentru totdeauna

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.
     
    May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.
     
    Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
     
    May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei. 
     
    “Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.
     
    Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent.
  • Revoluţie în televiziune! Ce vor fi obligate posturile TV să facă zilnic

    Senatul a adoptat luni un proiect de lege prin care televiziunile naţionale sunt obligate să aibă în principalele emisiuni de ştiri cel puţin un minut cu informaţii ştiinţifice şi tehnologice.

     “Furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire naţională vor include zilnic, în principala emisiune de ştiri informaţii ştiinţifice şi tehnologice pe durata a cel puţin un minut, cu excepţia zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de ştiri”, potrivit proiectului.

    Informaţiile transmise trebuie să nu contravină standardelor ştiinţifice general acceptate de comunitatea ştiinţifică internaţională.

    De asemenea, proiectul adoptat cu 112 voturi “pentru” şi o abţinere, prevede că televiziunile care nu au jurnale de ştiri fac excepţie.

  • Misterele minţilor creative

    Creativitatea a devenit în ultima perioadă, alături de arta de a povesti – storytelling –, una dintre mantrele dezvoltării personale, şi zic că undeva între un sfert şi o treime dintre cărţile de gen tratează domeniul. „Făcut pentru creaţie. Descoperă misterele minţilor creative“, de Scott Barry Kaufman şi Carolyn Gregoire, combină munca psihologului cu a jurnalistului şi propune cititorilor un decalog al minţilor creative, bazat pe dezordinea minţii umane, pe puterea imaginaţiei combinată cu joaca serioasă, cu sensibilitate şi cu ştiinţa de a colabora cu ceilalţi.

    Din toate acestea şi nu numai răsar cele zece atribute ale minţilor creative: joaca imaginativă, pasiunea, visatul cu ochii deschişi, singurătatea, intuiţia, deschiderea spre noi experienţe, meditaţia, sensibilitatea, transformarea dezavantajelor în avantaje şi gândirea diferită. În bunul stil al literaturii de business, cartea foloseşte istoriile de viaţă ale unor personaje reprezentative pentru rasa umană, fie că se numesc Picasso sau Kahlo sau Proust sau Edison, fără a-i uita pe Lennon sau Michael Jackson. Scott Barry Kaufman este psiholog, directorul ştiinţific al Imagination Institute de la University of Pennsylvania, iar Carolyn Gregoire scrie pentru Huffington Post (cartea se bazează pe articolul ei intitulat „18 lucruri pe care creativii le fac altfel“).

    Sigur, pentru că s-au scris atâtea în ultimii ani, la un moment dat veţi avea impresia că aţi mai citit unele enunţuri şi nu vă veţi fi înşelat, asta pentru că este adevărat că subiectul creativitate este vast, dar poate fi analizat şi prezentat folosind un număr oarecum limitat de expresii, adecvate limbajului cât corporatist cât şi literar. Dar până la urmă chiar şi clişeele au farmecul lor şi, dacă vin la momentul potrivit, au o bună doză inspiraţională; aşa că ziceri precum „creativitatea e contagioasă“ sau „observaţia este un determinant important al creativităţii“ apar a avea înţelepciunea lor.

    Dacă acceptaţi toate acestea, încheierea vi se va părea plină de energii şi sinergii: „Atunci când adoptăm un stil de viaţă creativ, ne punem în valoare expansivitatea propriei fiinţe şi a complexităţii noastre umane extraordinare, oferindu-ne permisiunea de a întruchipa acele mulţimi uimitoare despre care vorbea Whitman. Aşadar, daţi-i drumul: contraziceţi-vă! Fiţi serioşi şi jucăuşi, practici şi romantici, sensibili şi puternici, visători şi muncitori. După cum spunea celebrul poet american, trăim aşa cum suntem, iar asta e destul“.

  • Oamenii din acest sat trăiesc CEL MAI MULT DIN LUME. Care sunt secretele unei vieţi de peste un secol

    Satul Acciaroli din sud-vestul Italiei nu este un loc obişnuit. Este un loc în care aproape toţi oamenii ajung să trăiască mai mult de 100 de ani. Longevitatea a devenit un adevărat fenomen pe aceste meleaguri, iar oamenii de ştiinţă au reuşit cu greu să găsească explicaţiile acestei situaţii.

    Oamenii îşi duc aici viaţa liniştit, sunt mai sănătoşi decât alţi locuitori ai planetei şi sunt feriţi de maladiile secolului XXI care îngrijorează întreaga omenire. Satul pare desprins dintr-o lume pe care relele nu o pot atinge şi în care locuitorii îşi duc existenţa de veacuri în acelaşi fel. „Am descoperit că ei nu dezvoltă acelaşi tip de boli cronice pe care le vedem în restul lumii, cum ar fi bolile de inimă, obezitatea sau Alzheimerul”, a explicat unul dintre cercetători.

    Există, totuşi, câţiva factori identificaţi de oamenii de ştiinţă ca având o contribuţie la longevitatea oamenilor din Acciaroli. Află aici cum reuşesc oamenii să trăiască şi mai mult de un secol

  • „Pădurea de piatră” din Bulgaria naşte controverse în lumea ştiinţifică

     „Pădurea din piatră” este o zonă unică situată la aproximativ 20 km de oraşul Varna, Bulgaria. Dispuse în grupe mari şi mici, din pământ se înalţă coloanele stranii de piatră care au în compoziţie sedimente de animale marine. Acestea au o înălţime maximă de 7 metri şi o grosime medie este de 3 metri. Structurile sunt goale pe dinauntru, la fel ca nişte tuburi, lucru extrem de neobişnuit şi pentru care oamenii de ştiinţă nu au încă o explicaţie.

    Se estimează că acum aproximativ 50 de milioane de ani zona era de fapt fundul unei mări iar coloanele nu sunt altceva decât nişte piloni de rocă subacvatică în interiorul cărora s-au format recifele de corali. Odată cu retragerea mării coralii au dispărut lăsând în urmă aceste minunate formaţiuni geologice. Totuşi aceasta este doar o teorie, până în prezent nu s-a descoperit vreo urmă a prezenţei coralilor în structuri şi nici în restul zonei.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro