Tag: stabilire

  • Bitdefender, evaluată la peste 600 de milioane de dolari, dupa ce Vitruvian Partners cumpără circa 30% din companie de la Axxess Capital

    Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-şi întări poziţia de lider atât în piaţa de soluţii de securitate pentru companii, cât şi în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender şi-a extins amprenta internaţională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din Bucureşti. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piaţa nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creşteri la nivel global.

    Bitdefender are 1.300 de angajaţi în nouă ţări, care deservesc clienţi din peste 150 de pieţe şi o reţea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

    „Tranzacţia demonstrează creşterea şi scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluaţi acum la peste 600 de milioane de dolari. Experienţa amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susţine strategia noastră de creştere şi, în special, investiţiile semnificative în construcţia ofertei de soluţii pentru companii şi a prezenţei din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem şi să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienţii şi să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender.

    „Realizările Bitdefender sunt pe aceeaşi linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiţii şi sunt sprijinite de o echipă excepţională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeş şi de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovaţiilor şi expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

    „Suntem onoraţi să ne fi alăturat familiei Talpeş în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluţii de securitate de top, utilizat de oameni şi companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluţionare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

    Bitdefender pune inovaţia în centrul activităţilor sale, peste 50% dintre angajaţi fiind implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare în cele patru centre R&D din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

    Cofondatorii Bitdefender, Măriuca şi Florin Talpeş, vor continua să deţină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privaţi mai deţin o participaţie minoritară din companie.

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2018, stabilit la 160 de miliarde de dolari

    Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.

    În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.

    Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

    Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

    În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

    Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).

    Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.

     

  • Salariul minim va fi majorat săptămâna aceasta la 1.900 de lei

    „Vom avea această Hotărâre de Guvern referitoare la salariul minim, care rămâne la 1.900 de lei, exact cum s-a stabilit, pentru că este vorba şi de întoarcerea sarcinii fiscale. Motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă pe site în dezbatere publică. Din câte ştiu, s-a cerut transparenţă şi s-au efectuat mai multe etape în acest sens”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu, la Palatul Parlamentului.

    Întrebată de jurnalişti dacă în următoarea şedinţă de Guvern va fi discutat şi bugetul, Vasilescu a spus că responsabil în acest caz este ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată vila lui Cristi Chivu, de 4 milioane de euro

    Intenţiile fostului internaţionale sunt evidente: cel mai probabil se va stabili în Italia. Locuitorii din Corbeanca spun că vila fabuloasă a fotbalistului ar fi fost deja scoasă la vânzare.
     
     
    Casa din Corbeanca cuprinde şase camere, şapte băi şi este extrem de spaţioasă, având o suprafaţă utilă de 1.000 de mp.
     
    În plus, vila spectaculoasă oferă propriul centru de fitness, o sală de bowling şi de biliard, o sală de spectacole, un cinematograf, o zonă de spa şi o piscină interioară. În plus, are şi camere pentru angajaţi.
     
  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Mihăiţă Cojocariu din Italia: ”Românul în străinătate, mult mai rău, mult mai periculos”

    «Ca să răspund la întrebare, ar trebui să înţelegem de ce au emigrat cele 4 milioane de români în decursul celor 27 de ani. Mai ales după 2007. Peste 3 milioane în 10 ani, dacă statisticele sunt reale. Eu fac parte din acei 500-600.000 care au reuşit să plece înainte. Cu costurile de rigoare.
     
    Am reuşit să cunosc… omul român, altfel în străinătate, în acei ani! Diferit total de cel care era în ţară. Mult mai rău. Şi mult mai periculos… Cel puţin în anii petrecuţi în Germania. Nu mă aşteptam, sincer… Încet, am început să rup legăturile cu ei. Eram împreună cu fratele meu şi încet, încet ne-am izolat de ei. Am găsit de lucru, undeva în Durren, lângă Koln şi ne-am văzut de treaba noastră, fără prea multe tangenţe cu alţi români. Doar cu câţiva prieteni apropiaţi. Întoarcerile în ţara, după fiecare drum făcut, erau un chin. Parcă intram într-un tunel, fără lumină… Diferenţa între noi şi ei, cei de unde mă întorceam era uriaşă… În toate aspectele. La noi cenuşiu, la ei totul colorat! La noi mizerie, la ei curat! La noi balamuc, la ei totul ordonat. În plus, acea tristeţe pe faţa oamenilor… Asta m-a marcat până în 2001. Liberi, dar trişti… În acei ani rar vedeai pe cineva zâmbind pe stradă. Îmi trebuiau câteva luni bune pentru a mă obişnui”, a povestit acesta, citat de gazetaromaneasca.com

    „Am plecat fără să ne uităm înapoi… Ce s-a schimbat în cei 16 ani de când suntem aici? Mentalitatea celor de acasă? Nu! Nici nu am pretenţii la aşa ceva. Este şi greu… Nu ai cum să schimbi mentalitatea cuiva care nu vrea… Mentalitatea se schimbă în ani, şi doar dacă locuieşti departe de ţară. Noi, chiar dacă ne-am întoarce nu am reuşi să schimbăm ceva din acest punct de vedere.

    Corupţia? Greu şi aici. Atâta timp cât ea porneşte de la femeia de serviciu, paznic, ospătar, asistentă medicală, funcţionar… Toţi întind mâna după ceva în plus peste salariul pe care-l au. De asta şi cei care conduc România nu-şi fac probleme. O văd ca pe ceva normal. Şi poate şi de asta cei de jos permit aşa ceva Fiecare după poziţia pe care o are în societate!

    Infrastructura. Schimbări majore în ţară ? Un pic mai bine decât în 2001, într-adevăr. Însă, departe, departe de ceea ce avem aici. Şi, vor mai trece minim 20 de ani (ca să fiu şi eu un Brucan…).

    Sistemul sanitar. Cred că mai rău că acum 16 ani! Şi pentru noi, asta este esenţial pentru o eventuală întoarcere în ţară. Sistemul de învăţământ, aici, chiar zâmbesc. Sunt fericit că fiică-mea a studiat aici, terminat un bun liceu în Ivrea, acum este studentă la o facultate tot în Ivrea. Şi învaţă! Fără plicuri sau cadouri pentru profesori. Iar când va termina, sunt sigur că va fi pregătită pentru ceea ce vrea să devină. (zâmbesc, deoarece am amici care îmi spuneau că şcoala românească actuală este de o calitate mult superioară şcolii italiene).

    Nu intru în discuţii despre religie sau politică… Cu toate că aş avea multe de spus ! Nu intru în discuţie nici despre salariile din ţară… Nu suntem în Italia din cauza situaţie materiale. Atât eu cât şi fratele meu ne-am descurcat binişor în ţara cât să avem o viaţă decentă. Şi cred că ne-am descurca şi dacă ne-am întoarce. Dar… pentru noi este deja prea târziu. Copiii noştri sunt mai mult italieni decât români. Au crescut aici, au prietenii aici. Viaţa lor este aici. Şi a noastră alături de ei.”

     
  • Opt firme care formau un cartel pe piaţa bateriilor auto au fost amendate de Consiliul Concurenţei

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pentru stabilirea preţului de revânzare a produselor şi împărţirea pieţelor de desfacere în perioada 2010-2015. Înţelegerile respective erau stabilite „între producătorul Caranda Baterii SRL şi distribuitorii săi Ani Auto Sport SRL, Uto-Ovarom SRL, Barady Services SRL, Beda Impex SRL, Marcat Invest SRL, Mecantu SRL, Stanciu-Service SNC)”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani trebuie să economiseşti pentru a te putea pensiona la 40 de ani

    Pentru a afla care e valoarea ideală, stabileşte mai întâi ce sumă cheltui anual. Odată determinată aceasta, înmulţeşte cu 25 şi asta va fi suma pe care trebuie să o ai în bancă pentru a te putea pensiona.

    Spre exemplu, dacă suma cheltuită anual e de 25.000 de lei, te vei putea pensiona când contul tău de economii atinge valoarea de 625.000 de lei. Dacă cheltuielile tale anuale se ridică la 40.000 de lei, va trebui să economiseşti 1 milion de lei.

    Dacă reuşeşti să strângi banii până la 40 de ani, economiile îţi vor asigura o viaţă uşoară până la 65 de ani. Pentru a nu mai fi nevoit să munceşti niciodată, cea mai bună soluţie e plasarea unei sume într-un fond care să îţi aducă o dobândă de 4-5% pe an.

    Prin urmare, faceţi calculele şi deschideţi un cont de economii, pentru că s-ar putea să ieşiţi la pensie mai repede decât v-aţi imaginat.

  • Câţi bani trebuie să economiseşti pentru a te putea pensiona la 40 de ani

    Pentru a afla care e valoarea ideală, stabileşte mai întâi ce sumă cheltui anual. Odată determinată aceasta, înmulţeşte cu 25 şi asta va fi suma pe care trebuie să o ai în bancă pentru a te putea pensiona.

    Spre exemplu, dacă suma cheltuită anual e de 25.000 de lei, te vei putea pensiona când contul tău de economii atinge valoarea de 625.000 de lei. Dacă cheltuielile tale anuale se ridică la 40.000 de lei, va trebui să economiseşti 1 milion de lei.

    Dacă reuşeşti să strângi banii până la 40 de ani, economiile îţi vor asigura o viaţă uşoară până la 65 de ani. Pentru a nu mai fi nevoit să munceşti niciodată, cea mai bună soluţie e plasarea unei sume într-un fond care să îţi aducă o dobândă de 4-5% pe an.

    Prin urmare, faceţi calculele şi deschideţi un cont de economii, pentru că s-ar putea să ieşiţi la pensie mai repede decât v-aţi imaginat.

  • Până la sfârşitul secolului, în Orientul Mijlociu va fi prea cald pentru ca omenirea să supravieţuiască

    Etienne Kapikian, meteorolog la MeteoFrance, a postat joi pe Twitter informaţia potrivit căreia în Ahvaz au fost  53.7°C (128.7 grade Fahrenheit).

    Kapikian spune că temperatura este un record absolut naţional şi este considerată cea mai mare înregistrată vreodată în iunie, în Asia Continentală.

    Site-ul Weather Underground a indicat însă că temperatura în oraş a urcat şi mai mult, până la 54 de grade Celsius, 129,2 grade Fahrenheit, la orele locale 4:51 şi 5 pm. Dacă informaţiile sunt reale, 129,2 este cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pe Pământ, în timpurile moderne.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro