BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.

     

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Miza pe tineri

    Şomajul este un factor economic crucial pentru orice ţară din lume şi toţi liderii politici promit crearea de noi slujbe şi reducerea ratei şomajului. Acest lucru se dovedeşte a fi însă un lucru extrem de greu de realizat, iar rata şomajului este încă destul de ridicată în majoritatea statelor UE. Un element special este şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) – mult mai mare decât cel în alte grupuri de vârstă. La terminarea studiilor, cei mai mulţi tineri se confruntă cu dificultăţi majore în a-şi găsi un loc de muncă, mai cu seamă în ţări cu un climat economic dificil. În plus, şomajul în rândul tinerilor din ţările emergente tinde să fie mai mare decât în ţările industrializate. Atât autorităţile, cât şi companiile trebuie să se implice pentru a rezolva această problemă, este de părere CEO-ul Nestlé România.

    Grupul de origine elveţiană derulează, la nivel internaţional, un program numit Alliance for YOUth prin care-şi propune să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 30 de ani din Uniunea Europeană. Pe bătrânul continent, şomajul a crescut dramatic de la declanşarea crizei economice; multe persoane şi-au pierdut slujbele – muncitori experimentaţi întâmpină dificultăţi în găsirea de joburi noi, iar absolvenţii de facultate nu găsesc slujbe pentru că nu au experienţă de muncă.

    Nici viitorul nu arată foarte bine din acest punct de vedere şi se estimează că rata şomajului va creşte din cauza faptului industrializarea şi automatizarea joacă un rol din ce în ce mai important în societatea modernă.

    Pentru a combate această problemă, Nestlé a dezvoltat un program. „Pornind de la iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă Nestlé Needs YOUth, am dezvoltat Alliance for YOUth, o extensie a iniţiativei originale, un proiect mai elaborat, implicându-i şi pe partenerii noştri de afaceri. La finalul anului 2016 ne-am angajat să creăm până în 2020 35.000 de noi oportunităţi de muncă pentru tinerii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, spune şeful Nestlé România. În cei doi ani de la lansarea în România,  „Alliance for YOUth le-a facilitat tinerilor români accesul la 15.558 joburi permanente, 644 de stagii de practică plătită cu durata cuprinsă între 3 şi 12 luni şi 227 de evenimente de dezvoltare la nivel naţional”.

    În prezent, în Grecia şomajul este de 23%, iar în rândul tinerilor această rată ajunge chiar la 44,2%, potrivit datelor din decembrie 2016 ale Eurostat. În Spania şi Italia procentajele sunt asemănătoare: 42,9% şi, respectiv, 40,1%. Rata şomajului în rândul tinerilor români este de 20,3%, iar media la nivelul Uniunii Europene este la 18,6%. Situaţia este mai puţin gravă în unele ţări europene: în Germania, rata şomajului în rândul tinerilor este de doar 6,5%, iar în Olanda şi Austria de 10,2% şi respectiv 10,5%. Unul dintre motivele pentru care rata şomajului din România este atât de mare se leagă de faptul că tot mai mulţi tineri aleg să studieze în străinătate.

    Potrivit unui studiu realizat de Tjobs, companie care oferă soluţii pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă peste hotare, peste 90.000 de tineri (25-35 de ani) au aplicat pentru locuri de muncă în străinătate în perioada aprilie-iunie 2016. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România are printre cele mai mici salarii medii pe economie – de numai 464 de euro pe lună, pe când salariul mediu la nivelul ţărilor membre UE este de peste 2.300 de euro net pe lună, adică de cinci ori mai mult decât în România, ceea ce face ca tot mai multe persoane să plece în căutarea unui trai mai bun.

    Acest fapt este semnalat şi de De Froment, care spune că din ce în ce mai mulţi tineri români frecventează instituţii de învăţământ în străinătate, plângându-se că le este greu să găsească un loc de muncă în România. „Mulţi dintre tineri aleg să părăsească ţara, sperând că le va fi mai uşor să găsească locuri de muncă în străinătate, cu salarii mai bune decât în România. Din păcate, pierdem tineri valoroşi care pot avea o contribuţie esenţială aici, schimbând lucrurile în bine”, este de părere Hervé de Froment.

    Potrivit şefului Nestlé, principalul scop al proiectului este de a reduce şomajul în rândul tinerilor, prin intermediul cursurilor referitoare la dezvoltare personală, dezvoltarea carierei şi dezvoltare profesională, cu sesiuni precum inteligenţa emoţională, leadership, gestionarea timpului şi consiliere personală; programul cuprinde şi workshopuri de dezvoltarea carierei, de la „cum să cauţi un loc de muncă” la „interviul şi evaluarea”, şi dezvoltare profesională, cu cursuri în domenii precum marketing, finanţe, resurse umane. Potrivit oficialului de la Nestlé, peste 50% din stagiari sunt angajaţi la finalul perioadei de practică. „Anul acesta am făcut angajări într-un ritm susţinut, atât pentru înlocuiri, cât şi pentru poziţii noi.” Condiţiile pentru participare în cadrul programului sunt legate strict de vârstă: sub 30 de ani, „studenţi sau tineri absolvenţi care sunt dornici să muncească, să înveţe şi să se dezvolte profesional”.

  • Ţara care a închis toate restaurantele McDonalds şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Ţara care a închis toate restaurantele McDonalds şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Christian Kern, cancelarul Austriei: Austriecii să aibă prioritate la angajare în faţa altor cetăţeni UE. Ţările estice exportă şomaj

    Cetăţenii austrieci trebuie să aibă prioritate la angajare faţă de imigranţii din alte state ale Uniunii Europene, propune cancelarul Austriei, Christian Kern, acuzând ţările est-europene că exportă şomajul în Occident.

    Imigranţii veniţi din alte state UE trebuie să poată fi opriţi să aibă acces la un loc de muncă dacă un austriac calificat a aplicat pentru aceeaşi funcţie, a declarat cancelarul Christian Kern, liderul Partidului Social-Democrat din Austria (SPÖ, centru-stânga).

    “Acest lucru înseamnă că doar dacă nu va fi disponibil un şomer în Austria un loc de muncă poate fi dat fără restricţii unui imigrant”, a adăugat Christian Kern, citat de site-ul de ştiri Kurier.at şi de EUObserver.

    Christian Kern a acuzat ţările est-europene că “exportă şomaj în Austria”, îndemnând companiile austriece să acorde prioritate la angajare austriecilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.

     

  • Eurostat: Şomajul în rândul tinerilor români, peste media europeană

    Şomajul în rândul tinerilor români rămâne la un nivel ridicat, rata fiind de 21,7%, peste media europeană de 20,3%, conform datelor publicate joi de Eurostat, raportate la anul 2015.

    Cu toate că evoluţia ratei şomajului în ceea ce priveşte tinerii din România, cu vârsta până la 25 de ani, a fost în scădere din 2013 (23,7%) şi până anul trecut, nivelul continuă să fie unul îngrijorător.

    Conform datelor Oficiului European de Statistică – Eurostat, cel mai scăzut grad de neangajare se înregistrează în rândurile tinerilor din Germania (7,2%). Cele mai mari rate ale şomajului sunt raportate în Grecia, unde aproape 50% dintre tinerii ce ar fi putut să intre în activitate nu au un loc de muncă, şi în Spania, unde rata şomajului este de 48,3%.

    În ceea ce priveşte rata generală a şomajului din luna octombrie 2016, aceasta a atins în ţara noastră 5,8%, ce mai mică fiind semnalată în Cehia (3,8%) şi cea mai mare în Grecia (23,4%). Media europeană este de 8,3%.

  • Eurostat: Şomajul în rândul tinerilor români, peste media europeană

    Şomajul în rândul tinerilor români rămâne la un nivel ridicat, rata fiind de 21,7%, peste media europeană de 20,3%, conform datelor publicate joi de Eurostat, raportate la anul 2015.

    Cu toate că evoluţia ratei şomajului în ceea ce priveşte tinerii din România, cu vârsta până la 25 de ani, a fost în scădere din 2013 (23,7%) şi până anul trecut, nivelul continuă să fie unul îngrijorător.

    Conform datelor Oficiului European de Statistică – Eurostat, cel mai scăzut grad de neangajare se înregistrează în rândurile tinerilor din Germania (7,2%). Cele mai mari rate ale şomajului sunt raportate în Grecia, unde aproape 50% dintre tinerii ce ar fi putut să intre în activitate nu au un loc de muncă, şi în Spania, unde rata şomajului este de 48,3%.

    În ceea ce priveşte rata generală a şomajului din luna octombrie 2016, aceasta a atins în ţara noastră 5,8%, ce mai mică fiind semnalată în Cehia (3,8%) şi cea mai mare în Grecia (23,4%). Media europeană este de 8,3%.