BusinessMagazin

Tag: sezon

  • Când apare noul sezon din cel mai asteptat serial al momentului

    “Am dezamăgit mai mulţi oameni spunându-le că premiera noului sezon va avea loc în aprilie. Dar acum este iulie, cred. O să fie un eveniment special de lansare a noului sezon. Vestea proastă este că vor fi doar 7 episoade şi filmarea sezonului final va începe, din ce ştiu eu, în septembrie”, a declarat actorul pentru The Independent.

    Până acum se ştia că premiera va avea loc mai târziu decât eram obişnuiţi, însă acum avem şi o lună pentru premieră.

    Aşadar, iarna vine în iulie pentru fanii Game of Thrones.

  • Premieră absolută în România: când va fi deschis sezonul estival anul acesta

    Potrivit reprezentanţilor ALDD, programul va fi transmis începând de săptămâna viitoare către agenţiile de turism din România, ambasadele şi misiunile diplomatice ale României în străinătate, birourile de turism externe ale Ministerului Turismului şi mass-media.

    “Începând din luna ianuarie ne-am întâlnit cu organizatorii principalelor evenimente care vor avea loc în această vară în Mamaia şi am preluat informaţii despre evenimentele din majoritatea staţiunilor de pe litoral şi din Delta Dunării de la primăriile membre, cărora le mulţumim pe această cale. Vom avea evenimente majore în Mamaia, la Vama Veche, în alte staţiuni de pe Litoral şi în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Delta Dunării”, arată, într-un comunicat, preşedintele ALDD, Corina Martin.

    Potrivit acesteia, în această vară vor avea loc câteva premiere în calendarul de evenimente estivale, prima fiind chiar deschiderea sezonului cu două săptămâni mai devreme decât în anii anteriori.

    “În premieră, în acest an deschidem sezonul estival pe 15 aprilie, când luăm Lumină de la malul mării (Sărbătoarea Pascală) şi intrăm apoi în forţă în sezon cu FedCup, o competiţie de tenis feminin între România şi Anglia, care va fi organizată în parteneriat cu Federaţia Română de Tenis între 17 şi 23 aprilie. Din nou în premieră, din acest an vom organiza şi o deschidere oficială a sezonului în Delta Dunării, eveniment care va fi sărbătorit în fiecare an”, a declarat preşedintele ALDD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Premieră absolută în România: când va fi deschis sezonul estival anul acesta

    Potrivit reprezentanţilor ALDD, programul va fi transmis începând de săptămâna viitoare către agenţiile de turism din România, ambasadele şi misiunile diplomatice ale României în străinătate, birourile de turism externe ale Ministerului Turismului şi mass-media.

    “Începând din luna ianuarie ne-am întâlnit cu organizatorii principalelor evenimente care vor avea loc în această vară în Mamaia şi am preluat informaţii despre evenimentele din majoritatea staţiunilor de pe litoral şi din Delta Dunării de la primăriile membre, cărora le mulţumim pe această cale. Vom avea evenimente majore în Mamaia, la Vama Veche, în alte staţiuni de pe Litoral şi în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Delta Dunării”, arată, într-un comunicat, preşedintele ALDD, Corina Martin.

    Potrivit acesteia, în această vară vor avea loc câteva premiere în calendarul de evenimente estivale, prima fiind chiar deschiderea sezonului cu două săptămâni mai devreme decât în anii anteriori.

    “În premieră, în acest an deschidem sezonul estival pe 15 aprilie, când luăm Lumină de la malul mării (Sărbătoarea Pascală) şi intrăm apoi în forţă în sezon cu FedCup, o competiţie de tenis feminin între România şi Anglia, care va fi organizată în parteneriat cu Federaţia Română de Tenis între 17 şi 23 aprilie. Din nou în premieră, din acest an vom organiza şi o deschidere oficială a sezonului în Delta Dunării, eveniment care va fi sărbătorit în fiecare an”, a declarat preşedintele ALDD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Leicester a înregistrat un profit de 19 milioane de euro în urma câştigării Premier League

    După succesul de anul trecut, în contul clubului au intrat peste 30 de milioane de euro doar din partea organizatorilor competiţiei. Banii din drepturile TV şi din vânzarea biletelor au contribuit de asemenea la creşterea substanţială a încasărilor.

    După 26 de etape din sezonul actual de Premier League, Leicester se află pe locul 15, la doar două puncte de zona retrogradării, iar antrenorul italian Claudio Ranieri a fost demis. Craig Shakespeare asigură interimatul şi a înregistrat o victorie cu Liverpool, scor 3-1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paravion: Peste 50% dintre românii care şi-au cumpărat city break-uri în Europa pentru această primăvară au plătit cel mult 250 de euro

    Chiar dacă, în medie, turiştii români au alocat un buget de 250 de euro de persoană pentru city break-urile de primăvară, au fost şi persoane care au optat pentru destinaţii mai scumpe, precum Barcelona, Londra şi Amsterdam. Bugetul mediu alocat de către românii care au preferat aceste destinaţii a fost de 500 de euro de persoană, iar în tarif sunt incluse biletul de avion tur-retur şi trei nopţi de cazare cu mic dejun inclus, la hoteluri de 4*.

    Cea mai nouă destinaţie de city break intrată în topul preferinţelor românilor este Florenţa, capitala regiunii italiene Toscana. Turiştii care şi-au dorit să descopere cultura bogată a oraşului italian au plătit, în medie, 250 de euro de persoană. Pachetul include biletele de avion dus-întors şi cazarea cu mic dejun pentru trei nopţi la hoteluri de 3*. De asemenea, preţurile achitate de turiştii care au ales să petreacă un city break în Lisabona sau Viena, au fost tot de 250 euro de persoană, având aceleaşi facilităţi incluse.

    „De la an la an observăm o creştere semnificativă a apetitului turiştilor români pentru city break-uri. Astfel că, numărul pachetelor vândute de Paravion pentru primăvara acestui an a crescut cu 30% faţă de perioada similară a anului precedent. Florenţa, Roma şi Praga sunt câteva din destinaţiile extrem de ofertante pentru turişti, fie că îşi doresc să descopere frumuseţea şi cultura locurilor, fie că sunt amatori de relaxare”, a declarat Remus Vişan, Director General al Paravion.

    Potrivit reprezentantului Paravion, cele mai accesibile destinaţii de city-break ale sezonului de primăvară rămân în continuare Roma, Milano şi Praga. Pentru un weeknd într-unul dintre aceste oraşe europene, românii au cheltuit un buget minim de 180 de euro de persoană şi vor beneficia de bilet de avion dus-întors şi de 3 nopţi de cazare la hotel de 3*, cu mic dejun inclus.

    Hotelurile din ofertele Paravion sunt atent selecţionate şi verificate, majoritatea acestora fiind poziţionate central, în apropierea staţiilor mijloacelor de transport în comun. Toate pachetele city break puse la dispoziţie de către companie includ şi bagajul de cală, iar turiştilor li se oferă asistenţă permanentă.  

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Sezonul Wine barurilor. Cât se investeşte şi cum se fac bani din vin

    Citatul îi aparţine lui Michael Broadbent, unul dintre criticii de vin cu experienţa cea mai îndelungată în domeniul vinurilor, şi este ideal pentru caracterizarea uneia dintre cele mai recente tendinţe în industria HoReCa locală. Civilizarea prin vin reprezintă unul dintre principiile de business pe care, de câţiva ani, au început să se axeze şi fondatorii de wine baruri din România, care transformă obiceiul consumului de vin de calitate dintr-unul odinioară elitist, într-unul cât se poate de familiar pentru din ce în ce mai mulţi consumatori (şi, implicit, pentru bugete variate).

    În prezent, în Bucureşti există aproximativ 12 astfel de baruri, în contextul în care doar în Capitală oferta este una concludentă astfel încât să se facă această încadrare, potrivit lui Laurenţiu Mâţă, consultant în HoReCa şi fondator al companiei de consultanţă Top Hospitality Network România. El pune creşterea popularităţii acestui tip de afacere pe seama dezvoltării pe care a cunoscut-o industria vinului şi la noi în ţară, în ultimii zece ani. Cu această ocazie s-au înmulţit numărul de producători şi implicit, numărul de oameni activi în această industrie. „Inevitabil, industria a început să fie din ce în ce mai vizibilă în piaţă, alocând bugete de marketing substanţiale, fapt care a dus inevitabil la crearea unei nişe de clienţi mai mult sau mai puţin cunoscători, dar interesaţi de vinuri de calitate”, explică Laurenţiu Mâţă.

    Consultantul spune că investiţia într-un wine bar poate să varieze între 50.000 şi 120.000 de euro, în funcţie de dimensiunea spaţiului alocat, de calitatea finisajelor interioare sau de nivelul calitativ şi cantitativ al stocului de vinuri. Recuperarea acestei investiţii ţine de mai mulţi factori, printre care şi nivelul de management şi promovare pe care îl poate imprima afacerii proprietarul acesteia. „Să nu uităm că astfel de afaceri sunt încă la început şi nu au o piaţă de desfacere mare, ci una relativ mică.” Clientul care vizitează frecvent wine barurile îşi doreşte interacţiune constantă cu prietenii. „El îşi petrece timpul în aceste locaţii pentru a descoperi noi vinuri de care să se îndrăgostească. Are între 30 şi 50 de ani, este încrezător în gusturile sale şi îi place să povestească despre experienţele şi gusturile descoperite în lumea vinului”, descrie Mâţă profilul clientului acestor localuri.

    În ceea ce îi priveşte pe antreprenorii care se hotărăsc să deschidă o astfel de afacere, specialistul în HoReCa observă că afacerile de succes de acest tip sunt conduse de persoane bine pregătite în lumea vinurilor, care le cunosc şi despre care pot să povestească în mod constant clienţilor care le trec pragul. Dincolo de gusturi, arome şi buchete, lumea vinurilor înseamnă multă interacţiune umană. De regulă, cei care îşi deschid afaceri pe acest segment interacţionează frecvent cu lumea producătorilor de vin şi au un grad ridicat de cunoştinţe eonologice.

    Bogdan Sandu este unul dintre primii antreprenori de pe piaţa locală care au mizat pe un astfel de concept. El a început cu deschiderea magazinului de vinuri Ethic Wine, în 2008, şi a continuat, în 2014, cu extinderea prin wine barul Tasting Room by Ethic Wine, care include şi componenta de restaurant. Sandu a absolvit Dreptul în 2003, iar înainte de a se orienta spre o afacere cu vinuri a lucrat în domeniul imobiliar. După prăbuşirea pieţei imobiliare, a hotărât să îşi încerce norocul cu wine barul – era familiarizat cu domeniul datorită tatălui său, care produce vinurile Via Sandu pe un teren de 22 de hectare în Drăgăşani, Vâlcea (de aici pleacă anual circa 50.000 de sticle).

    Dacă fratele său s-a concentrat pe dezvoltarea producţiei în Drăgăşani, el a  investit 10.000 de euro în dezvoltarea magazinului de vinuri, în zona Floreasca; ulterior a cheltuit încă 10.000 de euro pentru mutarea într-o nouă locaţie, în aceeaşi zonă (în investiţie nu sunt incluse stocurile de marfă). „E o zonă bună; când am deschis noi nu era chiar atât de în vogă ca acum, când a devenit mai cosmopolită”, descrie el evoluţia cartierului. A pornit cu o selecţie de vinuri deopotrivă autohtone şi de import (50-50%); în prezent au ajuns la 800 de etichete. Face el însuşi selecţia vinurilor împreună cu Lucian, angajat care a lucrat încă de la început în cadrul Ethic Wine. Preţurile pentru fiecare sticlă pornesc de la 20-30 de lei şi depăşesc 2.500 de lei, însă segmentul cel mai vândut este al vinurilor cu preţuri cuprinse între 40 şi 60 de lei. „Nu putem compara piaţa de acum cu cea din urmă cu 10 ani; principala diferenţă este a numărului mare de etichete de vinuri româneşti. În 2008, erau trei-patru producători de vinuri româneşti, acum sunt 40-50; nu vorbim despre cele ieftine.” În prezent, vinurile româneşti domină vânzările: 60% din încasări se datorează celor româneşti, iar 40% sunt de import. Investiţia în magazin a fost recuperată încă din primul an de activitate, iar de atunci afacerea a crescut constant, chiar şi pe timp de criză. „Criza a adus schimbări în ce priveşte genul de vinuri alese; nu s-au mai vândut cele foarte scumpe, dar s-au vândut. Dacă mai demult oamenii îşi cumpărau şase sticle cu 2 milioane; în criză îşi iau şase sticle, de 70 de lei.”

  • Sezonul licitaţiilor pentru candidaţi

    Milenialii nu mai sunt atât de responsabili ca alte generaţii în legătură cu sarcinile pe care le au,  iar o greşeală este tratată cu mult mai multă seninătate, spun la unison recrutorii. Pe de altă parte, în procesele de recrutare forţa candidaţilor a crescut mult faţă de ce se întâmpla în urmă cu cinci ani, de pildă. Prin urmare, sunt situaţii în care balanţa înclină mult în favoarea candidaţilor care, în anumite domenii de activitate, ajung să-şi liciteze angajatorii.

    Fiecare industrie este într-o anume fază a dezvoltării ei, fie datorită ciclurilor economice, fie datorită evoluţiei şi inovaţiei. „Oamenii vor căuta tot timpul să lucreze mai degrabă în industrii aflate «pe val» pentru că acolo e mai multă noutate, sunt mai multe oportunităţi şi e mai uşor să obţii rezultate. Astăzi lumea vrea să lucreze în tehnologie, servicii şi industrii «disruptive»”, spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search AMROP România.

    Viaţă noastră s-a îmbunătăţit considerabil datorită tehnologiei în ultimii ani, iar în viitor orice companie va fi legată de industria de software, direct sau indirect, lucru care va duce la maximizarea potenţialul oamenilor, consideră Ciornei. „Într-o lume digitală eşti obligat să ai oamenii potriviţi deoarece marea provocare în cea de-a patra revoluţie industrială nu este tehnologia, ci omul şi cultura organizaţiei”, declara ea. Conform Corinei Diaconu, managing director al ABC Human Capital – agenţie de recrutare şi executive search -, în acest moment sunt foarte multe posturi vacante în vânzări, în toate domeniile de activitate, în IT, financiar-contabilitate, inginerie şi marketing. „Faţă de acum cinci ani, balanţa înclină mult în favoarea candidaţilor care, în anumite domenii de activitate, ajung să-şi liciteze angajatorii”, spune reprezentanta ABC Human Capital.

    Motivele sunt diverse şi ţin mai ales de evoluţia economică, dar şi de dezvoltarea ţării pe anumite nişe. În IT, de pildă, foarte multe companii preferă să-şi deschidă centre de outsourcing în România datorită costurilor reduse cu personalul. Ca atare, deşi pe plan local opinia împământenită este că programatorii câştigă mult, pentru angajatorul lui, o companie străină, costul cu un angajat român este la jumătate faţă de ţara-mamă a firmei respective, arată Diaconu. Fără îndoială, segmentul de IT se bucură de popularitate, mai cu seamă în ce priveşte rolurile care presupun specializări foarte nişate.

    Creşte apetitul angajatorilor şi în ce priveşte specialiştii pentru domeniul online – de la sales, marketing şi până la comunicare. Vorbind strict de joburi, „sunt interesante fie poziţiile extrem de specializate, fie cele aflate la confluenţa dintre departamente (de exemplu sales şi analiză de business)”, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam. „Acum câţiva ani declaram că se vor căuta foarte mult ingineri, specialişti în domenii tehnice şi îndrumam tinerii către Politehnică. Dovadă că în ultimii doi ani solicitările de specialişti pe diverse domenii tehnice, au sporit mult”, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanţă şi executive search Total Business Solution (TBS).

    În opinia sa, companiile cred că există o masă mare de candidaţi, interesaţi să înceapă imediat lucrul, specializaţi, disponibili la relocări. Realitatea este alta. Numărul celor disponibili este din ce în ce mai mic, iar procesul de head-hunting este necesar şi pentru poziţii mai jos de nivelul de management. „Pe miza «suntem în criză economică», chiar dacă economia României arată creştere în ultimii doi ani, acest lucru nu se reflectă în creşterea salariilor în domeniul privat, unde companiile păstrează nivelul din timpul crizei”, arată Daniela Necefor.

    IT-iştii, inginerii din zona de automotive şi meseriaşii cu studii medii sunt cei mai căutaţi în acest moment, consideră şi Elena Antoneac, head of operations în cadrul Nestlers Group. „Dacă piaţa de IT din România ar livra în acest moment 10.000 de programatori, toţi ar fi «înghiţiţi» de angajatorii de profil într-un timp extrem de scurt”, subliniază Antoneac. „Angajatorii au criterii variate de diferenţiere şi probabil veţi avea atâtea răspunsuri câţi angajatori sunt”, completează Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners.

    Totuşi, pe lângă experienţa acumulată şi calitatea studiilor absolvite, mai sunt câteva lucruri care vor face tot timpul diferenţa între candidaţii cu istoric profesional asemănător. „Este foarte importantă dimensiunea emoţională a personalităţii candidatului: încrederea, o bună cunoaştere de sine, modul cum interacţioneză cu ceilalţi, capacitatea de a crea legături de calitate, atitudinea faţă de schimbare, o anume generozitate etc. Aceste lucruri nu se pot citi într-un CV”, consideră Oana Ciornei.

    Pentru poziţiile de top management sunt foarte importante anumite trăsături de leadership, cum ar fi orientarea strategică, înţelegerea pieţelor şi a clientului, modul de a atinge rezultatele propuse sau capacitatea de a dezvolta oameni şi de a genera schimbare. „Un element cheie este potrivirea cu organizaţia pentru care ar vrea să lucreze din punctul de vedere al valorilor, al culturii, al proceselor şi sistemelor, categorie pe care noi o numim portabilitate a competenţelor”, completează reprezentanta Amrop. Însă o importanţă primordială o are evaluarea potenţialului pe care candidatul îl are pentru a se dezvolta şi a aduce valoare în noul rol, capacitatea de învăţare şi adaptare, angajamentul pe care e dispus să-l facă şi determinarea cu care face lucrurile, mai spune Ciornei. „Desigur, toate acestea vor conta mai mult sau mai puţin în funcţie de jobul pentru care candidează o persoană şi de abilităţile aflate în interesul angajatorului”, completează şi Corina Diaconu.