BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Neclarităţi în pragul redeschiderii şcolilor: Testarea elevilor pentru COVID-19 rămâne un mister

    Vlad Voiculescu: Profesorii nu se vor mai putea vaccina anti COVID-19 în luna februarie

    Iulia Trifu: Când vin 400 de elevi un singur asistent medical nu poate face faţă. Daniela Voinea, director: Aştept ordinul pe 2 februarie unde cred că vor fi detalii şi despre testare
    Pe 8 februarie elevii s-ar putea întoarce la şcoală, dar decizia finală va fi luată săptămâna viitoare. Şcolile nu sunt pregătite pentru testare, iar vaccinarea profesorilor este pentru moment în stand-by.
    Iulia Trifu este profesor de matematică la Liceul Spiru Haret din Timişoara şi atrage atenţia că în unităţile şcolare din zonele rurale medicul şcolar lipseşte. Cât despre asistenţii medicali, profesoara afirmă:

    „Asistentul medical, fiind unul singur, e foarte greu să gestioneze problema când vorbim de 300-400 de copii minim care intră dimineaţa pe poarta şcolii. E foarte greu să testezi elevii în momentul în care se întorc la şcoală. Este irelevant să îi iei şi să-i testezi, pentru că ei, până au ajuns în faza de testare, au interacţionat la intrarea în şcoală cu ceilalţi copii.”
    Directorii de şcoli nu ştiu în momentul de faţă cum vor face cu testele pentru că nu li s-a comunicat încă cine trebuie să le achiziţioneze. În această situaţie este şi Daniela Voinea, directorul Şcolii ”Sfinţii Voievozi” din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză nutriţională: în lume s-au pierdut 39 mld. de mese oferite în şcoli pentru 370 mil. de copii

    La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în şcoli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii şcolilor, potrivit unui nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti şi Programul Alimentar Mondial (PAM).

    Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecinţe], 370 de milioane de copii din lume – pentru mulţi dintre ei mesele şcolare reprezentând o sursă esenţială de hrană în fiecare zi – au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de şcoli după ce restricţiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.

    „În ciuda dovezilor clare care arată că şcolile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecţiei cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea şcolilor în întreaga lume”, a afirmat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Copiii care depind de şcoli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci şi o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 şi în aşteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea şcolilor şi să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiţii în măsuri de prevenţie a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată şi săpun în fiecare şcoală din lume”.

    Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze şcoala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privinţa participării şcolare în ultimele decenii. Programele nutriţionale din şcoli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile şcolii.

    „Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de şcoli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generaţie”, a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. „Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă şcolile în siguranţă şi să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulţi, masa nutritivă de care beneficiază la şcoală este singura pe care o primesc în ziua respectivă”.

    În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriţionale esenţiale, inclusiv cea a programelor nutriţionale din şcoli, a celor de suplimentare cu micronutrienţi şi de promovare a nutriţiei în ţările cu venituri mici şi medii, precum şi cea a programelor ce vizează tratarea malnutriţiei severe la copii. În timpul carantinei naţionale din unele ţări, au fost oprite toate programele nutriţionale din şcoli.

    Există puţine date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea şcolilor asupra nutriţiei copiilor. Cu toate acestea, studiile naţionale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranţei alimentare şi a nutriţiei şi deficienţele nutriţionale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al adolescenţilor oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.

    Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfăşurate în 68 de ţări, înaintea declanşării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 ţări au relevat faptul că, în unele ţări, până la două treimi dintre adolescenţii de 15–19 ani sunt subponderali. Şi peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.

    Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creştere a nesiguranţei alimentare în ţări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriţiei. Aceeaşi tendinţă se observă deja în numeroase ţări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud.

    Mesele oferite în şcoli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriţiei, a creşterii şi a dezvoltării copiilor, ci şi pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor – mai ales fetelor şi copiilor din comunităţile cele mai sărace şi mai marginalizate – pentru a reveni la şcoală după ridicarea restricţiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de şcoală, cu atât este mai mare riscul de abandon şcolar. Fetele se confruntă şi cu un alt risc, cel de a fi forţate să întreţină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.

    Raportul subliniază că peste 70 de ţări oferă porţii alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluţii temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul şcolilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.

  • Noile cartiere ale Capitalei au nevoie de şcoli. „Existenţa unor unităţi de învăţământ în proximitatea casei reprezintă o necesitate“

    ♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 şi 70.000 de locuinţe noi, însă ele nu sunt însoţite de investiţii pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi, terenuri de sport, şcoli sau grădiniţe.

    Noile cartiere rezidenţiale de la marginea Bucureştiului, în care locuiesc mii de persoane, şi-au trecut pe lista de priorităţi ridicarea de şcoli care să acopere ciclurile primar şi gimnazial.  Această decizie, spun dezvoltatorii, a venit în urma constatării faptului că, pentru comunităţile care trăiesc în astfel de cartiere, existenţa unor instituţii de învăţământ în apropierea locuinţei reprezintă o necesitate.

    „Din două studii de satisfacţie a clienţilor efectuate în anul 2019 şi 2020 în Greenfield (complex rezidenţial din zona de nord a Capitalei – n. red.) a rezultat că mai mult de 90% dintre locuitorii ansamblului consideră necesară existenţa în cartier a unei instituţii de învăţământ de stat“, a declarat pentru ZF Sorin Apostol, CEO al Impact Developer & Contractor, compania care dezvolă proiectul Greenfield unde locuiesc peste 6.000 de persoane.

    Dezvoltatorii complexului rezidenţial Greenfield investesc 1,75 mil de euro într-un proiect de dezvoltare a unei şcoli şi a unei grădiniţe de stat, iar în acest moment, el se află în stadiul final de autorizare şi proiectare.

    „Dezvoltarea zonei educaţionale din Greenfield este una dintre priorităţile noas­tre pentru perioada urmă­­toare, deoarece avem un număr mare de familii tinere cu copii. (…) Prezenţa unei şcoli şi a unei grădiniţe în zona de nord va favoriza un somn prelungit cu 30 sau chiar 60 de minute şi deci mai mult timp petrecut acasă, cu familia. Astfel, considerăm că pentru părinţi existenţa unor unităţi de învăţământ în proximitatea casei reprezintă o necesitate“, a mai spus Sorin Apostol.

    Aşa cum a fost proiectată, unitatea de învăţământ va putea acomoda un număr de 780 de copii, în câte două serii de câte 390 de copii, cu un total de 13 săli de clasă şi 150 de copii pentru grădiniţă.  Dezvoltatorul susţine că şcoala va fi dotată cu cinci laboratoare (chimie, biologie, fizică, informatică, limbi străine), două ateliere (muzică şi arte), o sală after-school, o bibliotecă, o sală de sport, un spaţiu de bufet, un oficiu alimentar, un magazin şcolar şi un foaier multifuncţional.

    „Termenul de începere a lucrărilor este finalul lunii iunie 2021. Considerăm că instituţiile însărcinate cu scoaterea la concurs a locurilor pentru profesori vor aloca pentru şcoala din Greenfield numărul de cadre didactice necesar. Totodată, credem că părinţii vor alege să îşi înscrie copiii la o şcoală aflată în imediata vecinătate a locuinţei şi chiar să îi mute aproape de casă pe cei care acum învaţă în centre mai îndepărtate“, adaugă Sorin Apostol.

    Iniţiativa de dezvoltare a unei şcoli de stat se ve­­­de şi în cadrul complexului Cosmopolis, unde clă­­­direa în care vor putea învăţa curând circa 100 de elevi din ciclul primar a fost predată Primăriei şi Inspectoratului Şcolar. Astfel, după spusele lui Gabriel Voicu, vicepreşedinte al SVN România şi project manager al Cosmopolis, aceste două instituţii sunt însărcinate cu punerea în funcţiune a şcolii.

    Dorinţa dezvol­ta­to­rilor din complexul rezi­denţial este ca această şcoală să fie funcţională din toamnă.

    „Clădirea este una modulară, în care a funcţionat înainte o şcoală privată, deci îndeplineşte stan­dardele unei instituţii de învăţă­mânt. Având o structură modulară, aceasta se va putea extinde. Pentru clasele primare a existat cea mai mare cerere, iar elevii vor fi distribuiţi în cele şase clase existente. Capacitatea maximă va fi stabilită în funcţie de măsurile de siguranţă şi de prevenire a răspândirii Covid-19. Cel mai probabil, vor putea învăţa în şcoală circa 100 de elevi din ciclul primar – clasele zero, întâi şi a doua. Va apărea natural necesitatea extinderii şcolii cu clase gimnaziale pe măsură ce copiii care trăiesc în Cosmopolis vor creşte.“

     Dacă cererea va fi mare, după deschiderea acestei şcoli, o vom extinde cu mai multe cicluri de învăţământ şi vom mări capacitatea ei“, a declarat pentru ZF şi Gabriel Voicu, vicepreşedinte SVN România şi Project Manager al Cosmopolis.

    Tot el susţine că cei care îşi duc copiii acum la o şcoală de stat în alte zone decât cea din complex, o vor alege pe cea de aici, deoarece proximitatea spaţială este foarte importantă.

    În cartierele Greenfield şi Cosmopolis, potrivit datelor oficiale, locuiesc în prezent peste 6.000, respectiv peste 10.000 de persoane, fiind comunităţi tinere, formate atât din familii care au deja copii, cât şi din familii aflate la început de drum.

    Cei mai mulţi dezvoltatori au iniţiat aceste proiecte care presupun dezvoltarea zonei de educaţie în astfel de ansambluri. Şi complexul Gran Via, din vestul Capitalei, cu 1.000 de apartamente livrate ia în calcul să dezvolte grădiniţă de stat, potrivit Antoanelei Comşa, director general al Gran Via.  Toate grupurile imobiliare din interiorul Bucureştiului, care continuă să se dezvolte rapid, pot fi controlate printr-un plan urbanistic general, susţine ea, ceea ce ar presupune actualizarea regulamentelor vechi de peste zece ani.

    În Bucureşti există în prezent 203 şcoli, potrivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţământ primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial.

     

  • Proiect european de 2,9 mil. euro pentru construirea unei şcoli speciale la Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj-Napoca a accesat un proiect european de peste 14 mil. lei (2,9 mil. euro), fără TVA, pentru construirea sediului Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, instituţie de învăţământ special aflată în subordinea CJ Cluj.

    Lucrările ce urmează să fie realizate constau în demolarea corpurilor de clădire existente şi realizarea pe acest amplasament a unui corp nou, modernizarea unuia dintre corpurile actuale şi organizarea spaţiului exterior, prin amenajarea unui loc de joacă şi pentru activităţi în aer liber, spaţiul verde fiind, de asemenea, reamenajat, inclusiv prin replantarea de noi arbori.

    Noul sediu al şcolii speciale clujene va beneficia de o grădină senzorială amplasată pe acoperiş, precum şi de un spaţiu special destinat hidroterapiei, urmând să fie amenajată şi o zonă dedicată relaxării şi recreerii personalului instituţiei. Lucrările au un termen de execuţie de maxim 24 de luni.

     

     

     

  • Rafila: Este absolut fezabil ca şcolile să se redeschidă pe 8 februarie

    Este absolut fezabil ca şcolile să se redeschidă pe 8 februarie, spune deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, care precizează că sprijină demersul ministrului Educaţiei în acest sens.

    Alexandru Rafila consideră că şcolile se pot redeschide pe 8 februarie.

    „Este absolut fezabil. Şcolile nu trebuiau să se închidă, de fapt. Nu există nici o justificare a închiderii şcolilor, dacă ne referim măcar la şcolile primare. România a devenit unicat în UE, cu o incidenţă relativ redusă faţă de alte ţări, a ţinut şcolile închise un an de zile. Lucrul ăsta nu mai poate să continue, nu atât din punct de vedere al procesului de învăţământ, cât mai ales din punctul de vedere al afectării grave a modului în care se dezvoltă copiii”, spune la RFI Alexandru Rafila.

    Deputatul PSD spune că susţine demersurile ministrului Educaţiei, pentru redeschiderea şcolilor pe 8 februarie.

    „Mi se pare hazardată afirmaţia unui reprezentant de la Ministerul Sănătăţii, care spunea că nu se vor deschide şcolile, mai ales că numărul de cazuri noi este tot mai mic, am avut doar 2.000 ieri, cu 7.000 de teste. Trebuie să ne lămurim: ori avem o situaţie epidemiologică gravă, pe care nu o cunoaştem şi lucrul ăsta trebuie asumat ori avem o situaţie epidemiologică total sub control, după numărul de teste efectuate şi numărul de teste pozitive şi atunci nu ar trebui să existe nici cea mai mică discuţie legată de redeschiderea şcolilor”, conchide Rafila.

  • Rafila: PSD cere în mod clar redeschiderea şcolilor odată cu terminarea vacanţei

    „Eu înţeleg că domnul ministru Cîmpeanu are o grea moştenire din partea doamnei Anisie şi nu cred că e o surpriză pentru nimeni, dar amânarea deschiderii şcolilor nu are nicio justificare”, spune, miercuri, deputatul PSD Alexandru Rafila.

    Argumentul lui Rafila îl reprezintă scăderea numărului de noi cazuri din ultima perioadă.

    „Cifrele publicate în ultimele săptămâni de MS arată o scădere a incidenţei infecţiei, arată marea majoritate, cu trei excepţii, în zona verde, iar acest lucru nu are niciun fel de corelaţie cu această măsură de amânare a deschiderii ţcolilor. PSD cere în mod clar redeschiderea şcolilor odată cu terminarea vacanţei şcolare. Amânarea cu încă o lună nu e sănătoasă nici pentru copii, nici pentru părinţii lor, nici pentru economie”, conchide Alexandru Rafila.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, marţi, că în şedinţa de Guvern de miercuri va fi o ordonanţă prin care prelungeşte învăţământul online până pe 8 februarie, deşi ar fi putut prelungi până la finalul anului şcolar. Acesta spune că a refuzat, pentru vrea să deschidă şcolile.

  • Când se decide dacă se redeschid şcolile după sărbători. Sorin Cîmpeanu, ultimele date

    Data la care se termină vacanţa de sărbători este 10 ianuarie, însă prima analiză asupra redeschiderii şcolilor va avea loc pe 15 ianuarie.

     
    Ministrul Educaţiei a anunţat că va analiza situaţia epidemiologică de după sărbători şi va lua o decizie.
    „Atunci când situaţia epidemiologică o va permite. În calitate de Ministru al Educaţiei am spus şi o repet. Îmi doresc şi eu şi Ministerul Educaţiei deschiderea şcolilor în format clasic. Această decizie va fi fundamentată pe baza analizelor epidemiologice după perioada de sărbători şi Anul Nou, mai exact în 15 ianuarie, vom avea primele rezultate”, a declarat Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei, la Aleph News.
     
    „Ne dorim foarte mult deschiderea şcolilor în cel de-al doilea semestru”, a continuat acesta. Semestrul al II-lea începe pe 8 februarie 2021 şi se încheie 18 iunie 2021.
    În ceea ce priveşte vaccinarea profesorilor, acesta a afirmat că a fost trimisă o solicitare prin Inspectoratul Judeţean, iar „termenul pentru răspuns la această solicitare este 15 ianuarie, ora 16:00”.
     

  • AUR cere Guvernului redeschiderea de urgenţă a şcolilor

    „AUR constată că după 10 luni de la închiderea şcolilor şi la 6 ani de la anunţarea programului prezidenţial <România educată>, o mare parte dintre elevii din ţară se află practic în situaţie de abandon şcolar. Formaţiunea atrage atenţia că „învăţământul online” pe care guvernul l-a impus fără justificare în toată ţara se desfăşoară, în multe locuri, doar pe hârtie şi că statisticile oficiale, care arată o prezenţă de 70% la cursurile online, nu se verifică în realitate. De asemenea, după aproape un an, achiziţiile de aparatură nu s-au finalizat sau nici măcar n-au început, iar acolo unde au fost totuşi făcute, aparatura este insuficientă sau de proastă calitate”, transmite Alianţa pentru Unirea Românilor.

    AUR cere redeschiderea tuturor unităţilor de învăţământ „înainte ca anul şcolar să fie compromis”

    „Copiii României sunt cobaii unor politicieni care iau decizii după ureche privind educaţia acestora. Închiderea şcolilor şi înlocuirea învăţământului printr-un surogat au efecte catastrofale. Copiii sunt puternic afectaţi de lipsa socializării, mulţi dintre ei depresivi, randamentul este scăzut, iar actul educational, lipsit de calitatea şi eficienţa pe care legea le solicită în mod imperativ. Numeroşi elevi din medii defavorizate primeau la şcoală o masă caldă şi sprijin emoţional, de care acum sunt lipsiţi. Copiii cu cerinţe educaţionale speciale înscrişi în şcolile de masă sau în şcoli speciale se află în situaţii dramatice, adesea în imposibilitate, din cauza limitărilor fizice, de a urma cursurile online. Cerem Guvernului să ia decizii în interesul românilor, nu în interesul calcului politic, şi să redeschidă, după modelul altor state aflate în situaţii epidemiologice chiar mai grave decât a României, cel puţin grădiniţele şi şcolile primare şi gimnaziale, cu excepţia situaţiilor bine justificate, cum ar fi existenţa unor focare de infecţie”,afirmă George Simion, copreşedinte AUR.

    „A trecut un an de la debutul global al pandemiei de coronavirus şi între timp instituţiile internaţionale au putut trage concluzii importante cu privire la şcoli: focare de infectare şi cazuri au fost puţine, copiii care se infectează sunt în majoritatea covârşitoare asimptomatici şi nu constituie vectori majori de transmitere a bolii. Dimpotrivă, mai multe cazuri de transmitere se înregistrează în locuinţe, acolo unde copiii sunt obligaţi de guvern la aşa-zisa „educaţie online”. OMS şi UNICEF, dar şi Academia Română au făcut apeluri repetate la redeschiderea şcolilor, acolo unde ele au fost închise. Cu toate acestea, autorităţile din România nu dau niciun semn că ar avea astfel de intenţii”, subliniază Claudiu Târziu, copreşedinte AUR.

  • Monştrii din educaţia românească. Abandonul şcolar cronicizat, analfabetismul funcţional agravat în context pandemic, unde copiii sunt nevoiţi să asimileze cunoştinţe online

    Abandonul şcolar cronicizat, analfabetismul funcţional agravat în context pandemic, unde copiii sunt nevoiţi să asimileze cunoştinţe online, fără o pregătire tehnologică prealabilă, îngrădirea dreptului la educaţie prin neasigurarea pârghiilor pentru o participare reală sunt doar câţiva dintre monştrii reali din educaţia românească.

    Pandemia şi efectele sale s-au suprapus peste o serie de vulnerabilităţi preexistente şi chiar şi înainte de pandemie, iar accesul la o educaţie de calitate a copiilor din România era departe de a fi asigurat, observă Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România. „În condiţiile în care 41% dintre elevii de 15 ani s-au dovedit a fi analfabeţi funcţional, iar într-un singur an şcolar (2018-2019) aproape 45.000 de copii au abandonat şcoala şi 12% dintre copiii cu vârsta învăţământului obligatoriu se aflau în afara educaţiei la începutul acestui an calendaristic, ne putem da seama că impactul crizei generate de COVID-19 nu face decât să adâncească problemele din sistemul românesc de educaţie”, spune reprezentanta Salvaţi Copiii România.

    Astfel, din cauza dificultăţilor tot mai mari de a merge la şcoală sau de a urma cursurile online, tot mai mulţi elevi fie vor abandona şcoala, fie vor avea un decalaj educaţional de nerecuperat având în vedere că mulţi dintre elevi nu au resursele necesare pentru a participa la cursurile online, crede ea. „Dacă ţinem cont de faptul că, în condiţiile în care din ce în ce mai multe şcoli intră în scenariul roşu, iar cea mai recentă cercetare sociologică a organizaţiei noastre a reliefat faptul că 28% dintre elevi şi 43% dintre profesori nu deţin, în tot sau în parte, resursele necesare pentru educaţia online, este uşor să anticipăm că din ce în ce mai mulţi elevi vor fi excluşi de la actul educaţional şi fie vor abandona direct şcoala, fie vor avea un decalaj educaţional de nerecuperat”, explică Gabriela Alexandrescu.

    Conform datelor de la organizaţia Salvaţi Copiii România, 35,8% dintre copiii din România, adică 1,2 milioane, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, mult mai grav decât în rândul adulţilor (30,2%), iar în mediul rural acest risc atinge procentul de 44,3% în cazul copiilor, adică 900.000 de copii – doar în comune şi sate.

    În ianuarie 2020, peste 275.000 de copii aflaţi la vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală, conform datelor de la INS centralizate de Salvaţi Copiii, iar abandonul şcolar anual a atins cifra de 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

    Părăsirea timpurie a şcolii reflectă incapacitatea de readucere la şcoală a copiilor, România înregistrând un procent de 15,2% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar 8 clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România a fost de reducere a fenomenului la 11,3% până la sfârşitul acestui an. 

    „În educaţie, ca şi în multe alte domenii, măsurile remediale care pot contracara astfel de decalaje sunt puţine, mult prea costisitoare pentru familiile vulnerabile şi autorităţile locale din zonele dezavantajate şi cu o rată de succes mai mică decât cea a măsurilor de prevenţie, menite să păstreze copiii în şcoală şi să-i ajute să aibă rezultate la fel de bune ca ale colegilor lor de generaţie”, explică reprezentanta Salvaţi Copiii România.

    În ceea ce priveşte măsurile pe care autorităţile locale ar trebui să le ia pentru a reduce disparităţile din calitatea actului educaţional şi pentru a asigura echitatea în participarea şcolară a copiilor, propunerea Salvaţi Copiii este de a privi problemele din educaţie ca fiind profund corelate cu sărăcia şi excluziunea socială care afectează o treime din numărul copiilor acestei ţări.

    „Conceptul ce se poate dovedi mai pragmatic şi, deci, mai uşor de operaţionalizat, este cel al sărăciei educaţionale. Copiii din familiile cele mai afectate de sărăcie sunt mai expuşi riscului de a avea rezultate şcolare grave. Vorbim de fapt de un cerc vicios în care lipsurile materiale conduc la vulnerabilitate educaţională şi viceversa. Dovada cea mai bună o reprezintă faptul că la evaluarea internaţională PISA din 2018, dintre elevii români dezavantajaţi social şi economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie a putut ajunge la nivelurile superioare 6 sau 5, adică cele de top, nivelul 1 fiind cel mai scăzut şi corespunzător analfabetismului funcţional. Nu putem accepta ca destinul unui copil în dezvoltarea lui şcolară şi, mai târziu, profesională, să depindă de locul şi familia în care se naşte.”

    Ce ar trebui să facă autorităţile locale? Reprezentanta Salvaţi Copii  spune că „un răspuns simplu ar fi să înţeleagă că educaţia trebuie considerată o prioritate a acelei comunităţi locale şi să asigure investiţii corespunzătoare. Ştim că puţini sunt primarii convinşi de importanţa educaţiei şi că majoritatea dintre ei declară că nu au resurse financiare şi că tot bugetul este alocat salariilor din administraţie”. De aceea, pentru a elimina influenţa nefastă a intereselor de partid asupra educaţiei copiilor, avem nevoie urgent de un sistem educaţional neînregimentat politic, în care competenţa să constituie singurul criteriu de numire pe toate poziţiile implicate în educaţie: inspector şcolar, director de şcoală, poziţii de conducere din minister etc.

    „Doar aşa putem gândi planuri de acţiune pe termen mediu şi lung, planuri de reducere a disparităţilor din calitatea actului educaţional, indiferent de regiunea ori localitatea la care ne referim”, adaugă Gabriela Alexandrescu.

    În al doilea rând, apare tot mai des invocată, mai ales după acest episod global al pandemiei, necesitatea unui mecanism de evaluare anuală a problemelor şi nevoilor sistemului de educaţie, atât la nivel naţional cât şi local. „Aşa putem obţine o alocare bugetară adecvată. Şi nu mă refer doar la alocarea prevăzută de legea bugetului de stat, ci şi la nivelul consiliilor locale pentru care, în opinia noastră, această lege ar trebui să oblige primarii, principalii ordonatori de credite ai bugetelor locale, să prezinte consiliului local propria evaluare a nevoilor unităţilor de învăţământ aflate în grija sa, şi pe baza căreia să fie asigurate investiţiile necesare pentru copii şi şcolile lor. Să nu uităm că atitudinea guvernanţilor faţă de educaţie s-a concretizat printr-o încălcare permanentă a legii educaţiei naţionale care prevede alocarea a
    6 procente din PIB.”

    Reprezentanta Salvaţi Copiii crede că este important să privim finanţarea educaţiei strict din perspectiva copilului. „Dacă veţi consulta documentele strategice şi legislaţia despre educaţie veţi afla că principiul fundamental declarat este centrarea pe elev a tuturor activităţilor din sistem. Însă, în realitate, în mare parte din şcoli, nu există o abordare individualizată a copilului cu cerinţele sale, cu ritmul său propriu şi în funcţie de abilităţile constatate, actul educaţional fiind nediferenţiat, iar, în acest context, cei care pierd cel mai mult sunt copiii din familii vulnerabile al căror abandon şcolar e iminent. Inclusiv mecanismul de finanţare face referire la costuri calculate per elev. Prin impunerea costului standard/elev cu coeficienţii actuali de corecţie minimali şi fără efect, prea multe schimbări nu pot fi operate”, crede ea.

    La nivelul unei şcoli cu un număr mic de elevi şi cu cheltuieli mai mari de transport pentru copii, costurile vor fi mult mai mari pentru un elev, ceea ce va creşte costul standard pentru fiecare elev stabilit de guvern, dar şi acoperirea lor este obligatorie, dacă ne dorim să asigurăm echitate în accesul la educaţie şi o calitate adecvată a actului educaţional.

    „În al patrulea rând, credem că politicile destinate copilului trebuie abordate integrat în comunităţile locale. Formula adecvată este una cvadripartită: copil – familie – educaţie – servicii socio-medicale. Pentru a produce impact pozitiv în viaţa copiilor, în special a celor vulnerabili, serviciile locale trebuie să funcţioneze într-o consecventă comunicare cu şcolile ca împreună să asigure intervenţii complementare pentru fiecare copil în parte văzut în propriul său context familial. Degeaba oferi prestaţii financiare părinţilor când lipseşte monitorizarea, prin anchete şi servicii sociale şi medicale, a respectării obligaţiilor de către părinţi faţă de copil, cum la fel de dăunătoare este ruptura între serviciile socio-medicale ale autorităţilor locale şi şcoală”, spune Alexandrescu.

    Preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii încheie răspunsul la întrebarea despre măsurile pe care ar trebui să le ia autorităţile pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaţie prin a aminti că se impune o altă atitudine faţă de capacitatea elevilor de a participa la acest proces de transformare în bine a educaţiei.

    „Consiliile elevilor, organizaţiile neguvernamentale create de elevi (de exemplu, Asociaţia Elevilor din Constanţa) reacţionează prompt şi cu rapoarte, analize şi poziţii, multe dintre acestea dovedindu-se adevărate repere pentru autorităţi. Este de neînţeles de ce ei nu pot fi parteneri de dialog cu factorii de decizie. De aceea, trebuie reconsiderată participarea elevilor în procesul decizional al şcolilor, prin revizuirea legii educaţiei naţionale, pentru ca elevii să participe cu adevărat în şedinţele consiliilor de administraţie ale şcolilor, şi nu simbolic cum facem astăzi. Fiecare şcoală trebuie să aibă cel puţin trei elevi şi doi părinţi în aceste consilii, aşa cum se procedează în alte state europene.”

    Cu cât pandemia se agravează şi tot mai multe oraşe intră în scenariul roşu în care şcoala este exclusiv online, cu atât se adâncesc problemele din educaţie. Datele de la Salvaţi Copiii arată că pentru 28% dintre copii şcoala online nu înseamnă educaţie, fie pentru că sunt nevoiţi să înveţe folosind telefonul mobil al părinţilor, deseori unica cale de conectare online, fie pentru că nu au acces la o conexiune la internet adecvată pentru participarea reală la lecţii. „Dincolo de problema accesului propriu-zis al copiilor la dispozitivele necesare pentru educaţia on-line, există numeroase alte obstacole de care trebuie să ţinem cont. Astfel, educaţia online nu poate răspunde în totalitate nevoilor unor categorii de copii (preşcolarii sau şcolarii mici, elevii cu cerinţe educaţionale speciale). În plus, pentru participarea la educaţia online, mai ales a elevilor mai mici, este nevoie de o implicare directă şi un sprijin intens din partea părinţilor, în condiţiile în care nu toţi părinţii au timpul şi abilităţile necesare să acorde acest sprijin”, explică Alexandrescu.

    De asemenea, conform analizei Salvaţi Copiii privind condiţiile în care a început acest an şcolar, peste un sfert dintre cadrele didactice (27%) recunosc că nu deţin sau nu deţin în totalitate cunoştinţele şi competenţele necesare pentru predarea online.

    „Foarte relevant este faptul că, potrivit aceluiaşi studiu reprezentativ la nivel naţional, aproape jumătate din toate categoriile de parteneri educaţionali (44% dintre profesori, 45% dintre părinţi şi 46% dintre elevi) apreciază că, în termeni generali, criza Covid – 19 a avut ca rezultat o scădere a calităţii actului didactic, în comparaţie cu perioada anterioară”, concluzionează Gabriela Alexandrescu.

  • Avocatul Poporului vrea să afle de ce s-au închis şcolile în România. Renate Weber a cerut un punct de vedere Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii

    Instituţia Avocatului Poporului vrea să ştie de ce şcolile sunt închise, în timp ce OMS cere redeschiderea lor. Renate Weber a cerut Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii un punct de vedere în legătură cu închiderea şcolilor, în condiţiile în care OMS recomandă ca elevii să înveţe în clase. De asemenea, Weber încearcă să afle de ce autorităţile române nu au un plan clar privind desfăşurarea orelor online şi de ce nu se adopta modelul din numeroase ţări europene care nu au suspendat cursurile la şcoală.

    „În zona rurală, practic, conectivitatea la internet este extrem de precară şi în multe locuri nu există. Accesul la mijloacele prin care să poate participa la învăţământul online, în multe locuri nu există. Vom avea o generaţie care are doi ani şcolari pierduţi”, spune Renate Weber, Avocatul Poporului.

    OMS spune că sănătatea mintală a copiilor şi educaţia lor este prioritate, cu atât mai mult cu cât rata de infectare în rândul elevilor este foarte mică. Nu ei sunt factorii principali de răspândire, susţin specialiştii.

    „Dacă ne uităm la statele membre ale UE, vedem că acolo s-au făcut eforturi foarte mari tocmai ca şcolile să fie deschise. Au fost închise multe alte locuri, dar şcolile au rămas deschise tocmai pentru că guvernele se gândesc la ceea ce înseamnă educaţia acestei generaţii”, adaugă Renate Weber.