|n timpul Sărbătorii Pâinii, magazinele cora vor vinde la preţuri de promoţie, specialităţile de pâine coapte în cuptoarele proprii şi vor promova 30 de tipuri de pâine deosebite, precum baghete, ciabatta, pâinea la metru, pâine cu seminţe, paprika, susan negru şi multe altele.
Brutăriile hipermarketurilor cora frământă zilnic peste 12 tone de aluat, din care coc 130 de tipuri de pâine şi specialităţi de brutărie. Se utilizează categorii diferite de făină, dedicate fiecarui tip de aluat folosit pentru producerea sortimentelor diversificate de pâine.
”Deşi cifrele anunţate în presă de Patronatul Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN) arată că numai în ultimii zece ani, consumul de pâine pe cap de locuitor la nivel naţional a scăzut cam cu 10 kilograme, vânzările de pâine la cora se consolidează. Vorbim de creştere de 16% a vânzărilor anul acesta faţă de anul trecut, trend crescător susţinut şi de deschiderea a două magazine noi. Unul dintre motivele pentru care rezultatele noastre sunt pe plus este diversificarea gamei de pâine. Franzela rămâne preferata românilor, dar celelalte tipuri de pâine precum bagheta, începând să fie din ce in ce mai căutate. De exemplu, vânzările la baghete au crescut cu 25% anul acesta, o treime din baghetele vândute de tot lanţul cora fiind cumpărate în Bucureşti”, Ana Maria Florea, responsabil PR cora România.
De ce consumă românii din ce în ce mai puţină pâine? Unul dintre motive este ca ţin la siluetă, şi nu e nimic rău în asta. Un alt motiv este că aşa-zisă modă a mâncatului sănătos a ajuns şi la noi, iar mitul pâinii care îngraşă s-a impregnat adânc în conştiinţa oamenilor ce privesc adesea pâinea drept aliment de care se tem, chiar nesănătos.
Magazinele cora au invitat-o pe medicul nutriţionist Mihaela Bilic şi anul acesta la Sărbătoarea Pâinii pentru a vorbi despre mituri alimentare şi pentru a răspune întrebărilor oamenilor despre nutriţie.
Mihaela Bilic, medic nutriţionist, declară: ”dacă mâncăm de foame sau de poftă, atunci lucrurile rămân în normalitate. Dacă scoatem mâncarea din acest context firesc şi o folosim ca furnizor de stare de bine pentru probleme care trebuie rezolvate în cu totul alt mod, mâncarea vine cu efectele secundare reprezentate de aportul unui exces de calorii într-un organism care nu a avut senzaţie de foame. Din această cauză, nu ideea de mâncare sănătoasă ar trebui să ne preocupe pentru că, oricum, orice este în natură şi orice este pe piaţă este sănătos. Problema este cât mâncăm şi cum reuşim noi, ca şi individ, să transformăm o mâncare sănătoasă într-una nesănătoasă. Cantitatea şi mâncatul excesiv, şi chiar dacă vorbim de o salată verde, pot aduce o problemă de sănătate”.
Sărbătoarea Pâinii se desfăşoară la cora astfel:
magazinele cora din Bucureşti în perioada 16-19 mai
magazinele cora din Cluj – Napoca, Drobeta şi Arad în perioada 23-26 mai
magazinele cora din Arad, Baia Mare şi Constanţa în perioada 30 mai-2 iunie
Tag: sarbatoare
-
De ce consumă românii din ce în ce mai puţină pâine?
-
Statisticile sărbătorilor pascale: cinci români din 100 cred că sărbătorim naşterea domnului Isus
Pe un fond de nemulţumire mai puţin acutizat faţă de perioada anterioară (69% dintre respondenţi cred că ţara merge într-o direcţie greşită, faţă de 76% în 2012, 80% în 2011 sau 77% în 2010), cele mai importante percepţii ale românilor cu privire la această sărbătoare nu s-au modificat în ultimii patru ani.
În plus, perspectiva financiară în acest an este una mai optimistă având în vedere că procentul celor care spun că banii pe care îi au pentru Sărbătorile de Paşti le vor ajunge pentru tot ceea ce este necesar este cel mai mare din ultimii patru ani – 38% în 2013 faţă de 22% în anul 2011. În acelaşi timp, procentul celor care cred că bugetul pentru aceste sărbători le este afectat de criza economică este mai mic decât în anii precedenţi.
Dacă în 2011, 72% dintre respondenţi apreciau că bugetul le este afectat în mare şi foarte mare măsură de criză, iar în 2012 65% dintre intervievaţi spuneau acelaşi lucru, în 2013 cuantumul acestora coboară la 58 de puncte procentuale.
Studiul arată că:• Cei mai mulţi dintre respondenţi ştiu că de Paşti creştinii sărbătoresc învierea lui Isus (86%). Totuşi 5% dintre ei spun că naşterea lui Isus este motivul Sărbătorilor Pascale
• O treime dintre români spun că în zona în care locuiesc există obiceiuri tradiţionale de Paşti
• 85% dintre respondenţi spun că obişnuiesc să participe, în mod obişnuit, la slujba de înviere, iar trei sferturi dintre cei intervievaţi vor merge şi în acest an la acestă slujbă. Mai puţini sunt cei care obişnuiesc să meargă la Biserica în ziua de Paşti – 59%
• Peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) vor merge, în acest an, să ia Paşti
• Unul din 5 respondenţi s-a spovedit déjà, alţi 40% urmează să o facă, iar 39% recunosc că nu practică acest obicei
• Aproape 70% dintre români spun că ţin post: 9% declară că ţin tot Postul Paştilor, 45% recunosc că obişnuiesc să postească doar în zilele de miercuri şi vineri, iar 14% vor să postească în Vinerea Mare. 29% dintre cei chestionaţi susţin că nu obişnuiesc să ţină post, procent în uşoară creştere faţă de anii precedenţi
• 7% dintre respondenţi spun că au ţinut şi post negru în această perioadă, 15% dintre aceştia susţinând că au postit în acest fel peste 5 zile
• Preparatele de post gătite în casă, fructele, legumele crude şi salatele sunt printre primele opţiuni pentru meniul celor care obişnuiesc să ţină post. Semipreparatele şi preparatele de post gătite din comerţ sunt printre ultimele preferate în meniul de post
• Un sfert dintre români au concediu de Paşti în acest an şi doar 6% spun că vor pleca într-o excursie cu această ocazie, 73% vor sta acasă, iar 16% vor sta acasă, dar vor merge şi în vizite
• Dintre cei care nu stau acasă în zilele de sărbătoare, jumătate merg în vizite la prieteni sau rude, 19% merg la o pensiune sau la un hotel din ţară, 10% merg în vizită la rude sau prieteni din străinătate, iar 6% îşi vor petrece sărbătorile la un hotel sau la o pensiune din străinătate
• Peste 60% dintre cei chestionaţi vor primi musafiri în zilele de Paşti
• în privinţa preparatelor tradiţionale de Paşti: 43% dintre respondenţi spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, iar 45% consumă miel cu ocazia Paştilor. 42% intenţionează să cumpere miel în acest an. Peste 20% dintre cei chestionaţi vor cheltui pentru mielul din acest an între 200 şi 249 de lei, iar 14% peste 300 de lei. De Paşti, cea mai consumată băutură este vinul de casă (48%), urmată de bere (15%) sau ţuică (9%). 16% dintre cei chestionaţi susţin că în familia lor, de Paşti, nu se consumă băuturi alcoolice
• 95% dintre participanţii la studiu vopsesc şi în acest an ouă. 52% dintre respondenţi vopsesc între 10 şi 30 de ouă, iar 44% peste 30. 70% dintre ei spun că vor vopsi ouăle cu vopsea din comerţ, culorile preferate fiind roşu (94%), galben (41%), albastru (38%), verde (36%) sau portocaliu (16%)
• Prăjiturile făcute în casă rămân în topul preferinţelor, peste 67% dintre cei intervievaţi spun că vor face de Paşti prăjituri şi doar 18% vor prefera să le cumpere din comerţ
• Cadouri pentru cei dragi vor cumpăra 50% dintre respondenţi, în timp ce 49% nu vor face acest lucru. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) cred că în acest an cadourile vor fi mai modeste decât în alţi ani
• Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că obişnuiesc să doneze bani sau să ajute persoane nevoiaşe cu prilejul sărbătorilor, peste jumătate dintre ei spun că fac uneori acte caritabile de acest tip, iar 11% spun că nu au niciodată acest obicei. 67% dintre participanţii la studiu declară că în acest an vor face acte caritabile
• 65% dintre respondenţi cred să Paştile ar trebui sărbătorite la aceeaşi dată atât de Biserica Ortodoxă, dar şi de cea Catolică
• Pentru peste jumătate dintre români (56%), tradiţiile de sărbători sunt foarte importante, tendinţă într-o foarte uşoară scădere faţă de anul 2012 (61%)
• Aproape 9 români din 10 se autoapreciază ca fiind religioşi, număr de altfel constant în ultimii 4 ani: 88% dintre respondenţi s-au autoapreciat drept religioşi în 2013, 89% în 2012, 90% în 2011 şi 86% în 2010
• Trei sferturi dintre respondenţi declară că merg la biserică, iar peste jumătate merg de câteva ori pe lunăVolumul eşantionului: 1.500 indivizi de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%
Perioada anchetei: 24-25 aprilie 2013 -
SĂRBĂTOARE ÎN OLANDA: Prinţul Willem-Alexander devine cel mai tânăr monarh european
Aproximativ 800.000 de vizitatori îmbrăcaţi în portocaliu, culoarea naţională a Olandei, vor impânzi străzile Amsterdamului, în această zi fastuasă. Tânărul rege va fi primul monarh de sex masculin din 1890, după trei regine şi o regentă.
El va fi, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţii de monarhi europeni, a căror vârstă medie este în prezent de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix va semna actul adbdicării, predând ştafeta unei noi generaţii.
Viitorul monarh a declarat deja în cadrul unui interviu că atât el, cât şi soţia sa argentiniană, Maxima, în vârstă de 41 de ani, nu sunt “fetişişti ai protocolului”.
El a mai spus că nu este în mod special ataşat de titlul de “majestate”, spre deosebire de mama sa. “Oamenii îmi pot spune cum vor, pentru a se simţi relaxaţi”, a declarat el, afirmând că doreşte să fie un monarh de secol XXI, care să împace tradiţia cu modernitatea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sărbătoarea chinezilor din toată lumea: începe Anul Şarpelui (GALERIE FOTO, VIDEO)
Festivalul Primăverii, cea mai importantă ocazie de reunire a familiilor în societatea chinezească, începe oficial în prima zi a primei luni din calendarul lunar tradiţional, respectiv la 10 februarie anul acesta şi durează 15 zile, constând în parade extravagante, spectacole, târguri, evenimente culturale organizate de autorităţile locale şi tradiţii de familie. Data de 10 februarie marchează începutul Anului Şarpelui, conform zodiacului chinezesc, care urmează după Anul Dragonului, 2012. Şarpele este asociat în tradiţia locală cu virtuţi ca înţelepciunea, frumuseţea şi inteligenţa, dar şi cu vicii ca mândria şi mânia.
Potrivit BBC, circa 200 de milioane de oameni parcurg în aceste zile distanţe considerabile spre a fi alături de familiile lor, determinând cea mai mare migraţie umană anuală din lume. Marile oraşe ale Chinei s-au golit de lucrătorii care se întorc acasă, iar aeroporturile şi gările s-au aglomerat considerabil. Festivităţi de Anul Nou Chinezesc au loc şi în Asia de Sud-Est, ca şi în oraşele din Australia, Europa şi America unde există populaţii semnificative de chinezi.
Sărbătoarea chinezilor din toată lumea: începe Anul Şarpelui (GALERIE FOTO)
În oraşe se aprind focuri de artificii, în faţa caselor se pun decoraţiuni roşii, iar înăuntru se atârnă lampioane roşii. Toate acestea au rolul simbolic de a-l îndepărta pe “Nian”, un monstru mitic care ar fi ameninţat oamenii şi animalele de casă la momentul schimbării anilor, dar care se teme de culoarea roşie şi de zgomotele petardelor. Părinţii şi alţi adulţi din familie oferă plicuri roşii cu bani copiilor, ca simbol al prosperităţii şi al norocului, conform Xinhua. Banii trebuie să fie în sumă cu număr par, cea mai mică sumă oferită fiind de obicei 50 de yuani (7,9 dolari).
Masa de Anul Nou include obligatoriu găluşte, considerate aducătoare de noroc, umplute cu legume, carne sau peşte şi în care uneori se pun şi obiecte specifice, cum ar fi monede, iar despre cel ce găseşte găluştele cu monede se spune că va avea noroc tot anul. În unele zone, găluştele sunt înlocuite cu prăjituri de orez. “Oamenii spun că supa cu tăiţei de orez consumată acum le aduce sănătate, noroc în familie şi garanţia că nu vor muri în următorul an”, a declarat pentru BBC Oh Jung-Sook, un vânzător de prăjituri de orez din Seul.
The Fung Bros, o trupă de hip-hop din Seattle compusă din doi fraţi americani de origine chineză, a compus special pentru Anul Nou Lunar 2013 o piesă pe care a dedicat-o tuturor celor care, indiferent unde se află, sărbătoresc împreună cu asiaticii trecerea în Anul Şarpelui:
Sursa foto: News.cn
-
Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, 1.957.468 de români, dintre care 1.429.887 de bărbaţi şi 527.581 de femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Dintre bărbaţii sărbătoriţi luni, 521.561 poartă numele Ioan , 418.448 se numersc Ion, 317.270 au fost botezaţi Ionuţ şi 146.035 au numele Ionel. Alţi 21.847 de sărbătoriţi se numesc Nelu şi 4.726 au numele Ionică.
Dintre femeile a căror onomastică va fi luni, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 – Ionela, 11.323 – Nela şi 6.706 au numele Ionelia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce le transmite preşedintele Băsescu de Paşte românilor
Iată mesajul Administraţiei Prezidenţiale:
“Doresc să adresez tuturor românilor urările mele cele mai calde cu prilejul Sfintelor Paşti. Aceste zile în care sărbătorim Învierea Domnului sunt un prilej de a ne bucura în familie, de a fi împreună cu cei dragi şi, totodată, de a ne aminti de cei care au nevoie de sprijinul nostru.
Sfintele Paşti sunt o celebrare a înnoirii şi a solidarităţii. Gândurile mele se îndreaptă către toţi românii, fie că sunt în ţară sau în comunităţile din afara graniţelor.
Fie ca lumina Învierii să ne călăuzească în acţiunile noastre cotidiene, să ne inspire în alegerile pe care le facem şi să ne ajute să lucrăm împreună pentru binele comun.”
-
Patriarhul Daniel: “Cei care nu au postit până acum cel puţin în această săptămână să postească”
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 8 aprilie 2012 Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoare care mai este cunoscută ca Duminica Floriilor. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe credincioşii care poartă nume de flori, cu ocazia Duminicii Floriilor. “Tuturor celor care poartă nume de floare precum Florica, Viorica, Viorel, Florin şi toate derivatele nume de flori le dorim astăzi ani mulţi cu sănătate şi bucurie, mai ales că sunt peste 150 000 de români care poartă numele de flori şi arătăm dragostea noastră părintească şi preţuirea noastră pentru toţi cei care poartă nume de flori şi îi considerăm Florile Bisericii, spre slava Preasfintei Treimi”.
Potrivit Radio Trinitas, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat şi simbolismul ramurilor de finic sau de salcie.
“Aceste ramuri de finic sau de salcie sau flori pe care astăzi le-am sfinţit şi le purtăm în mâini şi le ducem la casele noastre arată bucuria cu care dorim să primim pe Hristos în cetatea noastră, în casa noastră şi în sufletul nostru. Aceste ramuri mai înseamnă, după Sfântul Ioan Gură de Aur, şi florile credinţei şi ale virtuţilor pe care noi le-am dobândit pe baza credinţei ortodoxe în timpul Postului de 40 de zile. Arătăm preţuire, bucurie prin aceste flori şi în acelaşi timp prevestim Sărbătoarea Sfintelor Paşti, bucuria Învierii Domnului care este începutul învierii noastre, pentru că Învierea lui Hristos nu este revenirea la viaţa pământească, ci trecerea într-o altă viaţă, în viaţa cea fără de moarte unde nu mai este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit. Învierea cea de obşte a fost preînchipuită de Învierea lui Lazăr, dar Învierea cea de obşte este o înviere care nu ne mai readuce la viaţa pământească, ci ne trece la viaţa cerească.”
Credincioşii prezenţi au primit la sfârşit, din partea Patriarhului României, iconiţe reprezentând Intrarea Domnului în Ierusalim, dar şi ramuri de salcie.
-
Alternative pentru clasicul drob si eterna pasca. Cum au dat romancele bucataria pe catering (VIDEO)
Stefania, in schimb, lucreaza toata ziua si nu are vreme de pierdut in fata cuptorului, astfel incat apeleaza la catering. Pentru un platou de trei persoane, cei care comanda la o firma de catering vor da 250 de lei. Iar cererile au crescut cu 20 la suta fata de anul trecut.
Pentru cei care in aceasta perioada sunt la dieta si vor sa mearga pe varianta light sau pur si simplu isi doresc o masa speciala de Paste exista alternative. Friptura de miel poate fi inlocuita cu creveti, iar drobul cu cosulete umplute cu salata Caesar. Surpriza vine de la meniul fusion. Cosulete de parmezan cu seminte de pin, pachetele cu pui afumat si bruschete cu branza de capra si praz. In final achitati 150 de lei.
Mai mult pe stirileprotv.ro.
-
Ce program au magazinele Metro în aprilie
Orar funcţionare magazine Metro Cash & Carry România, aprilie 2012
1 aprilie – 8 aprilie: program normal
9 aprilie – 14 aprilie: 06.00 – 23.00 (excepţie fac magazinele Metro din Bucureşti şi Ploieşti, pentru care programul în această perioadă este non stop)
14 aprilie: închidere la 16.00 (toate magazinele)
15 aprilie: închis
16 aprilie: 08.00 -16.00 (toate magazinele)
începând cu 17 aprilie: Program normalOrar funcţionare magazine Metro Punct, aprilie 2012
1 aprilie – 06 aprilie: program normal
7 aprilie: 08.00 – 20.00
8 aprilie: 08.00 -16.00
9 aprilie – 14 aprilie: program normal
15 aprilie: închis
16 aprilie: 08.00 – 16.00
începând cu 17 aprilie: program normalMetro Cash & Carry România este parte integrantă a Metro Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.
-
Ce le transmite Traian Băsescu cetăţenilor Ion şi Ioana
“Cu prilejul sărbătorii Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, doresc să transmit urările mele cele mai calde de sănătate şi bucurie tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan. La mulţi ani tuturor celor care îşi serbează ziua onomastică!”, le urează preşedintele.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, 1.988.021 de cetăţeni români, dintre care 1.442.563 de bărbaţi şi 545.458 de femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul (7 Ianuarie).
Din totalul româncelor, 368.361 se numesc Ioana, 138.962 – Ionela, 20.085 – Ionica, 11.365 – Nela, iar 6.685 – Ionelia.
Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea bărbaţilor se numesc Ioan (530.110), Ion (427.297), Ionuţ (311.563), Ionel (146.885), Nelu (21.961) sau Ionică (4.747).