Tag: salariati

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Oficial, 1,7 milioane de români câştigă salariul minim: Bucureştiul, Clujul şi Constanţa au cei mai mulţi salariaţi prost plătiţi

    Aproximativ 1,7 mil. salariaţi, adică 30% din totalul salariaţilor din România, câştigă salarii la nivelul minim pe economie. Cele mai multe salarii minime sunt înregistrate în Bucureşti, Cluj şi Constanţa. În prezent, România are trei niveluri ale salariilor minime, care variază între 1.263 de lei net şi 1.774 de lei net pe lună.

    Un număr de aproa­pe 1,7 mi­lioane de sa­lariaţi, adică 30% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de angajaţi activi din Ro­mânia (conform Inspecţiei Muncii) câştigă salariul minim pe eco­nomie, arată calculele ZF fă­cute pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii. Cei mai mulţi sa­la­riaţi plătiţi la nivelul minim lu­crează în zonele cu economii puter­nice şi cu mulţi salariaţi. Astfel, în Bu­cureşti lucrează peste 275.000 de salariaţi plătiţi la nivelul minim (16% din totalul angajaţilor plătiţi cu salariul minim), în Cluj sunt peste 73.600 de angajaţi cu salarii mi­nime (4,3% din total), în Constan­ţa – 72.600 (4% din total), în Timiş – 66.000 (3,9%), iar în Ilfov 64.000 (3,8%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti bune pentru milioane de români: Salariaţii vor primi un nou tip de beneficiu pentru care nu trebuie să plătească taxe

    Conform celui mai recent proiect de ordonanţă iniţiat de MFF (Ministerul Finanţelor Publice), salariaţii din România pot primi un ajutor financiar pentru adopţie, din partea angajatorului, nu sunt impozabile, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.

    Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pus recent în dezbatere publică, prevede o serie de noi modificări, printre care şi ajutorul de adopţie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti proaste pentru salariaţi: Valoarea tichetelor de masă ar putea rămâne la acelaşi nivel

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 15,18 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în martie 2020. Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută la începutul anului 2018, când a fost majorată de la 15,09 lei la 15,18 lei.
     
    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar
  • Adevărata hartă a româniei: În Bucureşti mai mult de 50% din locuitori sunt salariaţi, în timp ce în Giurgiu doar 12%, iar în Vaslui 14,3%

    În total la nivelul ţării la finele lui 2018 existau 5,138 milioane angajaţi, care reprezintă 26,3% dintre locuitori.
     
    Deşi toate judeţele au înregistrat creşteri ale numărului de salariaţi în 2018, din punct de vedere geografic, decalajele se menţin sau chiar cresc, judeţe cu puţini salariaţi precum Vaslui, Caraş-Severin, Botoşani, Vâlcea sau Gorj înregistrând rate de creştere a numărului de salariaţi sub media naţională de 3,9%, notează autorii studiului.
     
    Diferenţele dintre judeţele din Sud, Sud-Est, Sud-Vest şi Nord-Est pe de o parte şi restul ţării pe de altă parte rămân foarte pronunţate, în multe dintre primele salariaţii reprezentând sub 20% din totalul populaţiei, în timp ce în capitală numărul salariaţilor depăşeşte 50% din numărul de locuitori. Desigur, navetismul distorsionează aceste cifre într-o oarecare măsură — spre exemplu, mulţi locuitori din Giurgiu lucrează în Ilfov sau Bucureşti — însă diferenţele sunt enorme şi situaţia rămâne foarte proastă în multe părţi ale ţării.
     
  • Câţi angajaţi există în România. În Capitală, mai mult de 50% dintre locuitori sunt salariaţi

    În total la nivelul ţării la finele lui 2018 existau 5,138 milioane angajaţi, care reprezintă 26,3% dintre locuitori.
     
    Deşi toate judeţele au înregistrat creşteri ale numărului de salariaţi în 2018, din punct de vedere geografic, decalajele se menţin sau chiar cresc, judeţe cu puţini salariaţi precum Vaslui, Caraş-Severin, Botoşani, Vâlcea sau Gorj înregistrând rate de creştere a numărului de salariaţi sub media naţională de 3,9%, notează autorii studiului.
     
    Diferenţele dintre judeţele din Sud, Sud-Est, Sud-Vest şi Nord-Est pe de o parte şi restul ţării pe de altă parte rămân foarte pronunţate, în multe dintre primele salariaţii reprezentând sub 20% din totalul populaţiei, în timp ce în capitală numărul salariaţilor depăşeşte 50% din numărul de locuitori. Desigur, navetismul distorsionează aceste cifre într-o oarecare măsură — spre exemplu, mulţi locuitori din Giurgiu lucrează în Ilfov sau Bucureşti — însă diferenţele sunt enorme şi situaţia rămâne foarte proastă în multe părţi ale ţării.
     
  • Veşti bune pentru milioane de români: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă

    Zilele libere care urmează în 2019 sunt:

    1 iunie – Ziua Copilului – sâmbătă

    16 iunie (duminică) — Rusalii

    17 iunie (luni) — Rusalii

    15 august — Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie — Sfântul Andrei – sâmbătă

    1 decembrie — Ziua Naţională a României – duminică

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie — Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Categoria de salariaţi care va beneficia de concediu de odihnă suplimentar. Ce documente sunt necesare

    Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative  care se aplică din 19 aprilie 2019.

    Potrivit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, concediul de odihna va fi:

    Noua reglementare

    După art. 147 din Codul muncii, se introduce un nou articol, art. 147^1, cu următorul conţinut:

    „(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

    (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii”.

    Potrivit acestuia, cererea pentru concediu însoţită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.

     

     

  • Categoria de salariaţi care va beneficia de concediu de odihnă suplimentar. Ce documente sunt necesare

    Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative  care se aplică din 19 aprilie 2019.

    Potrivit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, concediul de odihna va fi:

    Noua reglementare

    După art. 147 din Codul muncii, se introduce un nou articol, art. 147^1, cu următorul conţinut:

    „(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

    (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii”.

    Potrivit acestuia, cererea pentru concediu însoţită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.