BusinessMagazin

Tag: romania

  • Alpha Bank Romania începe să acorde credite de nevoi personale integral online, pentru sume de maxim 49.000 lei

    Alpha Bank Romania începe să acorde credite de nevoi personale într-un proces 100% digital, direct pe pagina de internet a băncii, pentru o sumă maximă de 49.000 lei.

    ” Redefinim experienţa de a obţine un credit, eliminând barierele de timp şi spaţiu, oferind maximă flexibilitate. Alpha Rapid 100% digital se adresează atât clienţilor existenţi, dar mai ales, spre deosebire de alte produse din piaţă, clienţilor noi, care vor sa înceapă astfel relaţia cu Alpha Bank Romania”, a declarat Maria Bogodai, Director Divizia Banking Persoane Fizice la Alpha Bank Romania.

    Clienţii pot solicita creditul oricând, complet digital, fără să participe la un video interviu cu un operator uman. Procedura este una extrem de uşoară, fiind necesară doar cartea de identitate, pe baza căreia se face identificarea online şi se colectează datele necesare. La finalul acestui proces automatizat, clienţii vor primi banii direct în contul curent, iar contractul de credit semnat digital atât de client cât şi de banca va fi primit prin e-mail.

    Suma maximă care poate fi acordată este de 49.000 lei, iar perioada de rambursare de până la 5 ani. Comisionul de acordare este zero.

    Alpha Bank Romania este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. Activităţile internaţionale ale Grupului se extind pe lângă România, şi în Regatul Unit, Luxemburg şi Cipru.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Plătim degeaba 10% din salarii contribuţia la sănătate. România rămâne pe ultimul loc în UE în toate clasamentele

    Modul in care sunt gestionati banii din sanatate este o bataie de joc nu numai la adresa pacientilor care au nevoie de servicii medicale ci si la adresa contribuabililor care platesc 10% contributii la asigurarile de sanatate.

    Numirile conducerilor pe criterii politice, presupusa lipsa cronica a banilor, grevele angajatilor care au ramas pe scheme de salarizare de acum 10 ani, un sistem informatic care a costat miliarde si care mai mult nu merge si festivalul de scutiri la plata contributiilor sunt tot atatea aberatii care arata ca cineva fie este complet incompetent in a elabora politici publice pentru finantarea sanatatii romanilor fie doreste sa controleze pusculita doldora de bani.

    CNAS strange anual peste 55 de miliarde de lei – cu peste 40% mai mult decat acum 5 ani, in 2019, inainte de pandemie. In general sanatatea, finantata de la bugetul de stat si din contributia de sanatate primeste, cel putin pe hartie, aproape 80 miliarde de lei anual, cu peste 75% mai multi bani decat in 2019. Romanii, prin taxe, impozite si contributii, alimenteaza bani cu nemiluita in sistemul de sanatate si totusi se pare ca acesta este din nou in colaps.

    Haideti sa vedeti cateva proiectii pentru 2024. In cazul medicamentelor de exemplu, raman cel putin 3 luni neplatite din anul 2023, autoritatile incearca din septembrie sa le impinga spre a fi platite platite in 2024 – si iata ca au reusit, anul este practic incheiat. Astfel incat plata datoriilor acumulate din 2023 – estimativ – 3-4 miliarde de lei, trebuie bugetate in 2024. La asta trebuie adaugat cel putin un alt miliard de lei pentru ca cresterea punctului de pensie va creste si plafonul de gratuitate pentru pensionari. De parca nu ar fi destul, de la 1 ianuarie intra in compensare si un cos de molecule noi, care insumeaza – estimativ – 2-3 miliarde de lei in plus care trebuie puse in bugetul sanatatii din 2024. Dintr-un foc se fac 6-8 miliarde de lei suplimentar doar pentru decontarea medicamentelor in 2024 in conditiile in care, de fapt, nu au mai existat in 2023 bani pentru medicamente inca din august. In acest moment medicamentele utilizate de catre romani sunt creditate in totalitate de catre producatori, care au extins termenele de plata pana la 240 de zile.

    Si asta este doar cazul medicamentelor. Alti prestatori de servicii si bunuri medicale trebuie sa recupereze bani, medicii de familie tipa ca nu sunt platiti, spitalele tipa ca nu mai au bani pentru servicii, sindicatele din sanatate tipa din cauza salariilor, de fapt ultimele 2 luni au fost numai cu proteste din cauza lipsei banilor.

    Cineva isi bate joc de noi toti, pentru ca desi platim contributii la sanatate de 10% din salariul brut cand suntem bolnavi trebuie sa cheltuim bani din buzunar in dreapta si stanga, toti am trecut prin aceasta experienta cand am fost bolnavi. Premierul Marcel Ciolacu si Ministrul Alexandru Rafila trebuie sa trimita pe cineva la CNAS sa faca un control serios acolo, mai in profunzime, pentru ca sa intelegem si noi despre ce vorbim: chiar nu sunt bani destui? Sau cineva manipuleaza cu buna stiinta aproape 60 miliarde de lei ca sa ajunga doar cu dedicatie, “unde trebuie”?

    Pana ce sistemului public de asigurari de sanatate nu i se va adauga un sistem privat de asigurari de sanatate, care sa-i faca cu adevarat competitie, probabil ca putem plati contributii obligatorii din salariul nostru si de 50% la sanatate, vor disparea precum cei 10% din prezent.

    Si pana atunci sa nu ne miram ca Romania ramane pe ultimul loc in clasamentele de sanatate si ca am reusit sa pierdem in ultimii 3 ani un milion de suflete si ca romanii declara ca pleace din tara in primul rand din cauza sistemului de sanatate.

     


     

     

  • Schimbări la conducerea Carrefour România. Cu ce impresii despre ţara noastră se întoarce acasă executivul francez Julien Munch, care îşi încheie mandatul luna aceasta

    După doar trei ani de mandat, executivul francez Julien Munch pleacă de la conducerea operaţiunilor locale ale Carrefour, el fiind numit COO în Franţa începând cu ianuarie 2024. Pe perioada de tranziţie, Laurent Vallée, Secretarul General al Grupului Carrefour şi CEO pentru regiunea de Nord a Europei, va asigura interimatul pentru România.

    „Ştiu că plecarea din această ţară frumoasă care este România va avea un impact profund asupra mea. După trei ani intenşi, mii de kilometri pe care i-am străbătut de-a lungul şi de-a latul ţării şi foarte multe momente de neuitat, petrecute alături de colegi, parteneri şi clienţi, cu siguranţă voi lăsa o parte din mine aici. Le mulţumesc tuturor celor peste 17.000 de colegi pentru tot ceea ce am realizat împreună în beneficiul clienţilor noştri, în tot acest timp. Am descoperit oameni talentaţi, dedicaţi şi extrem de profesionişti. Şi am descoperit 41 de judeţe, o capitală şi o ţară de care românii se pot mândri”, a declarat Julien Munch.

    Anterior, într-un interviu realizat pentru rubrica „Expat în România” de către BUSINESS Magazin, el a caracterizat România ca fiind „uluitoare şi neaşteptată. O fereastră deschisă spre viitor”.  El crede cu tărie că România posedă un potenţial economic semnificativ în cadrul regiunii şi că antreprenoriatul înfloreşte, iar ţara oferă oportunităţi ample pentru investitori.

    „A fi expat – cu atât mai mult în România – este un privilegiu”, a mai spus Julian Munch. Potrivit lui, aici sunt multe oportunităţi de a creşte profesional şi de a dezvolta o carieră solidă în cadrul unor echipe foarte ambiţioase sau, dacă doreşti să schimbi cadrul, să investeşti la nivel local, piaţa locală având mult potenţial pentru a construi noi afaceri sau pentru a le duce pe cele existente la nivelul următor. „România are un teren propice antreprenoriatului.” Tot aici ar adăuga şi multilingvismul: „Cei mai mulţi dintre români sunt vorbitori de limbă engleză. Ca expat francez îţi este foarte uşor să te angrenezi în discuţii cu românii sau chiar să dai peste compatrioţi, în România fiind prezenţi foarte mulţi francezi. Să nu mai vorbim despre beneficiul de a te bucura de o experienţă culturală aparte, precum vinurile româneşti, bucătăria căreia nu-i poţi rezista, la mare, la munte sau chiar în Delta Dunării – un paradis”.

  • (P) Kaufland România lansează “Vocea Kaufland” – un proiect inedit realizat prin intermediul inteligenţei artificiale

    Bucureşti, 7 decembrie 2023 – Kaufland România lansează un nou proiect inovator, realizat cu ajutorul tehnologiei AI (Inteligenţa Artificială). “Vocea Kaufland”, noua identitate sonoră a echipei, simbolizează diversitatea echipei şi spiritul de inovaţie, fiind o oportunitate inedită de a sărbători fiecare membru al echipei Kaufland.

    Proiectul a oferit şansa tuturor angajaţilor Kaufland de a contribui la crearea unei voci digitale unice, care a devenit emblema sonoră a echipei. Angajaţii au dat curs acestei invitaţii şi au luat parte la realizarea vocii digitale unice, înregistrându-se într-o platformă dedicată.

    „În spatele <<Vocii Kaufland>> stă fiecare membru al echipei noastre, o echipă unitară, care acum are o voce autentică prin care vom da viaţă comunicărilor noastre. Ne-am dorit să îi implicăm pe colegii noştri în acest proiect unic, care utilizează şi unele dintre cele mai noi tehnologii de pe piaţă, oferindu-le şansa să contribuie la noua identitate vocală a companiei. Rezultatul este un simbol al diversităţii şi inovaţiei în Kaufland.”, a declarat Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland România.

    “Vocea Kaufland” s-a auzit pentru prima dată în contextul Zilei Naţionale a României, printr-un mesaj aniversar dedicat tuturor românilor din partea echipei. Mesajul urează românilor de pretutindeni un călduros “La mulţi ani!”, iar videoclipul integral poate fi accesat la acest link.

    Proiectul este realizat în colaborare cu startup-ul românesc Humans.ai şi adaugă o notă personală modului în care compania va comunica mesajele viitoarelor proiecte pregătite pentru anul 2024. 

    „După cum ştim cu toţii, Kaufland România se află printre liderii în materie de proiecte inovatoare. Iar <<Vocea Kaufland>> este unul dintre proiectele pe bază de inteligenţă artificială pe care le-am construit împreună anul acesta, prin care incluziunea şi diversitatea sunt astfel mai tangibile decât niciodată. Am antrenat o voce unică generată din vocile angajaţilor, care îi reprezintă pe membrii echipei Kaufland, indiferent de gen sau de origine şi care devine acum un nou atu al retailerului în ceea ce priveşte zona de Employer Branding.”, a declarat Bart Veenman, Chief Commercial Officer la Humans.ai.

    Despre Kaufland România

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.500 de magazine în 8 ţări, 148.000 de angajaţi şi o reţea de 172 de magazine în România. În 2023, Kaufland România a primit pentru a cincea oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanţul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preţ de pe piaţa locală. Kaufland deţine şi distincţia Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienţi, acordată de Institutul internaţional ICERTIAS, în urma unei analize de piaţă. Obiectivul nostru este să aplicăm cele mai inovatoare tehnologii în domeniul retail, astfel încât clienţii să se bucure de produse proaspete, la cel mai bun raport calitate-preţ, prin promovarea sustenabilităţii şi a produselor locale. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro.

     

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi: presa@kaufland.ro.

     

     

  • Ce scrie presa austriacă despre „Air Schengen”, ofertă pentru pentru România şi Bulgaria. Ce trebuie să facă guvernul de la Bucureşti

    Presa austriacă scrie că autorităţile de la Viena au făcut o ofertă „interesantă” României şi Bulgariei: „Air Schengen”, ceea ce ar însemna că pasagerii din România şi Bulgaria nu vor mai fi nevoiţi să treacă prin controlul paşapoartelor atunci când zboară în interiorul UE.

    „Ministrul de interne Gerhard Karner dă dovadă de luni de zile de duritate în ceea ce priveşte aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen. Acum, însă, el a făcut o ofertă interesantă”, scrie krone.at.

    Acesta a propus României şi Bulgariei „Air-Schengen”, astfel încât pasagerii din România şi Bulgaria nu vor mai fi nevoiţi să treacă prin controlul paşapoartelor atunci când zboară în interiorul UE.

    Negocierile urmează să aibă loc marţi în Slovenia, susţin ziariştii austrieci.

    În schimb, Viena ar cere creşterea operaţiunilor Frontex în Bulgaria, sporirea controalelor la frontiere şi primirea solicitanţilor de azil din Austria, în special afgani şi sirieni.

    „Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a scris pe Facebook premierul Marcel Ciolacu.

  • Elevii români, patru medalii de argint şi două de bronz la Olimpiada de Ştiinţe pentru Juniori

    Potrivit Ministerului Educaţiei, medaliile de argint au fost obţinute Neag Tudor Bredan, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, Jicu Alexandru Ioan, Şcoala Gimnazială nr. 10 din Bacău, Covrig Raul Alexandru, Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei şi Gheorghe Rareş Răzvan, Şcoala Gimnazială Căpitan Aviator Mircea Bădulescu din Buzău.

    Medalii de bronz au obţinut Macoveiciuc Sabrina Giulia, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Negureanu Alexandru Paul, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti.

    Delegaţia României a fost coordonată de Victor Păunescu, profesor de fizică la Liceul Tehnologic Mircea Vulcănescu, Bucureşti, George-Alexandru Croitoru, profesor de biologie la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Bucureşti, Iacob Voichiţoniu, profesor de chimie la Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza, Bucureşti.

    Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori (IJSO 2023) s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie – 10 decembrie 2023 la Bangkok, Thailanda.

    Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori (IJSO) este o competiţie de ştiinţă pentru elevii care nu împlinesc 16 ani până la la 31 decembrie al anului competiţional. IJSO îşi propune să promoveze interesul pentru ştiinţă în rândul elevilor, solicitându-le rezolvarea de probleme, gândirea critică şi realizarea unor experimente. De-a lungul anilor, IJSO îşi propune să aibă un impact pozitiv asupra educaţiei, în disciplinele chimie, fizică şi biologie.

    IJSO are loc în prima săptămână a lunii decembrie a fiecărui an, în diferite ţări. Anul acesta au participat 54 de ţări.

  • Rezultate PISA 2022. Nicio urmă de progres în ultimii cinci ani: România este pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei şi pe locurile 45-48 din 81 de ţări şi teritorii din lume, cu un punctaj mediu de 428 de puncte

    România a obţinut un punctaj mediu de 428 de puncte la toate cele trei competenţe de bază testate în cadrul testării PISA din anul 2022, evaluarea competenţelor de bază a elevilor de 15 ani, testare organizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). La testarea precedentă, cea din 2018, România obţinea tot un punctaj mediu de 428 de puncte.

    În 2018, elevii de 15 ani din România obţineau 428 de puncte la citire, 430 la matematică şi 428 la ştiinţe, iar la ediţia din anul 2022 au obţinut o medie de 428 de puncte pentru fiecare dintre cele trei evaluări.

    Cu aceste rezultate, România ocupă penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei şi pe locurile 45-48 din 81 de ţări şi teritorii din lume.

    „Sistemul de educaţie din România este rezilient, dar trebuie să creştem nivelul de alfabetizare funcţională. Avem o proporţie importantă de elevi care nu au competenţele necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Performanţele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OCDE. (…) A doua concluzie este că trebuie să reducem decalajul de performanţă dintre elevii cu statut social, economic şi cultural diferit. La fel ca ediţiile anterioare, rezultatele PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici şi nivel de educaţie redus obţin performanţe mai scăzute la lectură, ştiinţe şi matematică, a spus Ligia Deca, ministrul educaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În România, 51% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică, procent semnificativ mai scăzut faţă de media OCDE (69%). Elevii încadraţi la acest nivel sunt capabili să interpreteze şi să recunoască, fără instrucţiuni directe, modul în care o situaţie simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanţei totale pe două rute alternative sau conversia preţurilor într-o monedă diferită).

    Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) şi Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare.

    Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanţe ridicate ‒ au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Şase ţări şi economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanţe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong* (27%), Japonia (23%) şi Coreea (23%). Elevii, de la acest nivel, pot  construi modele matematice ale unor situaţii complexe şi pot selecta, compara şi evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de ţări şi economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competenţă a depăşit pragul de 10%.

    Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). Aceşti elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite, uneori complexe, şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.

    Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la ştiinţe (media OCDE a fost de 76%). Aceşti elevi pot recunoaşte explicaţia corectă privind fenomenele ştiinţifice familiare şi pot folosi astfel de cunoştinţe pentru a-şi da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

    În România, 1% dintre elevi au performanţe superioare la ştiinţe ‒ nivelul 5 sau 6 de competenţă (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot aplica într-o varietate de situaţii (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ şi autonom, cunoştinţele ştiinţifice acumulate.

    În România, 2% dintre elevi au obţinut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot înţelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte şi pot diferenţia faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conţinutul sau sursa informaţiei.

    Este a şasea rundă de evaluare PISA la care participă România. Testările s-au desfăşurat în perioada 11 aprilie – 30 mai 2022 şi a avut un eşantion de aproximativ 7.400 de elevi cu vârsta de aproximativ 15 ani, născuţi în 2006, din toate judeţele ţării. Pentru prima dată în România, evaluarea s-a desfăşurat computerizat. Elevii au putut susţine evaluarea în limba română sau maghiară, în funcţie de limba de studiu.

    La nivel internaţional, OCDE arată că la PISA 2022 au luat parte 690.000 de elevi din 81 de ţări. Eşantionul este declarat reprezentativ pentru 29 de milioane de elevi de 15 ani din întreaga lume.

    În testările PISA, elevii au la dispoziţie o oră pentru a răspunde întrebărilor la matematică şi o altă oră pentru cele la citire, ştiinţe şi gândire creativă. În plus, ei răspuns la un chestionar referitor la atitudinile lor la şcoală, viaţa familială şi alte teme, pentru care au avut la dispoziţie 35 de minute.

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Retailerul scandinav de mobilier JYSK a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 1 mld.lei, în creştere cu 19%, şi 13 magazine noi, dintre care 11 în România şi 2 în Turcia, piată coordonată de echipa de la Bucureşti

    JYSK, retailerul scandinav de mobilier şi produse pentru casă, a înregistrat în anul financiar 2022-2023 o cifră de afaceri de 1 miliard lei în România, în creştere cu 19%, şi un rezultat EBIT de 144 milioane lei, în urcare cu 19,4%, potrivit datelor anuntate luni de companie.

    “JYSK a reuşit şi anul acesta să obţină rezultate record în România, în contextul inflaţiei care a afectat în special prima jumătate a anului financiar. Modelul JYSK se dovedeşte a fi unul de succes în perioade precum aceasta. Încercăm în permanenţă să menţinem preţurile produselor la un nivel cât mai mic, să extindem sortimentul în aşa fel încât să existe varietate din punct de vedere al stilului şi al bugetului şi, bineînţeles, să oferim produse de calitate şi oferte excelente”, a spus Alex Bratu, Country Director JYSK România, Bulgaria şi Turcia.

    Pe  categorii de produse, cea mai mare creştere au avut-o plăpumile şi pernele, urmate de produsele pentru baie, lenjerii de pat şi cearceafuri.

    JYSK a investit în continuare în extinderea reţelei de magazine din România şi a inaugurat 11 magazine noi în acest an, în oraşe precum Motru, Moreni, Câmpulung Muscel, Rădăuţi, Dej, Luduş şi Calafat. De asemenea, 18 magazine au fost modernizate şi amenajate conform unui nou concept.

    La nivel international, retailerul scandinav a deschis în acest an financiar, care a început pe 1 septembrie 2022 şi s-a încheiat pe 31 august 2023, primele magazine în Turcia, care sunt coordonate de echipa de management din România. Primele două magazine JYSK din Turcia au fost inaugurate în luna mai în Istanbul, iar în decembrie 2023 este planificată deschiderea celui de-al treilea magazin JYSK, tot în Istanbul.  

    Responsabili de cele trei ţări, România, Bulgaria şi Turcia, sunt Alex Bratu – Country Director, Simona Carp – Head of HR şi Cristian Cuzmin – Financial Manager.

    “Planurile noastre de expansiune continuă, deoarece credem că JYSK trebuie să fie aproape de clienţii săi. Acest lucru îl facem prin magazinele fizice, care sunt punctul de contact cel mai important dintre clienţi şi brand. Astfel, ne asigurăm că suntem mereu în mintea consumatorilor, atunci când aceştia doresc produse pentru casă şi grădină. Anul viitor plănuim să inaugurăm cel puţin tot atâtea magazine noi în România, vom extinde reţeaua noastră în Turcia şi Bulgaria şi vom moderniza restul magazinelor”, spune Alex Bratu.

     Compania a intrat pe piata din România în 2007, cu un magazin la Oradea, şi a ajuns la 138 de unităti, cu un număr total de 1170 angajati.

     

  • Activele celor mai mari zece administratori de fonduri mutuale din România, în creştere cu 10% de la începutul anului, la 19 mld. lei: Patria AM, cel mai mare avans, 53%

    ♦ OTP Asset Management şi Amundi Asset Management, active în scădere ♦ Primii cinci manageri de investiţii controlează 95% din toată piaţa

    La 19,1 miliarde de lei au ajuns activele celor mai mari zece administratori de investiţii din România la finele lunii octombrie, cu 10,2% mai mult decât la 31 decembrie 2022, reprezentând un avans de circa 1,8 miliarde de lei într-o perioadă de zece luni, arată calculele realizate de ZF pe baza celor mai recente date de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Activele s-au majorat pe fondul unui randament de 21,9% livrat în acest interval de BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti. Cu tot cu dividende (BET-TR), creşterea a fost de 29,4%, conform BVB. De asemenea, cu aprecierile înregistrate în noiembrie, dinamicile ajung la 26,1%, respectiv 33,9%. BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de investiţii, a crescut cu 21,3% în primele zece luni din 2023 şi cu 25,2% la finele lunii noiembrie.

    Prin comparaţie cu 2022, când scumpirile accelerate din economie au erodat puternic preţurile obligaţiunilor, ducând la pierderi considerabile în portofoliile investitorilor şi la serii întregi de retrageri de bani, evoluţia industriei locale de asset management a fost susţinută anul acesta de dinamica Bursei.

    La rândul ei, performanţa Bursa de la Bucureşti a fost ajutată de rezultatele financiare ale societăţilor listate, cât şi de mult anticipatul debut al Hidroelectrica (H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, ajunsă recent la un nou maxim istoric la BVB. Listarea din 12 iulie s-a reflectat inclusiv în creşterea lichidităţii zilnice şi a numărului de investitori din piaţă.

    „Au venit investitori internaţionali care au investit în Hidroelectrica şi, făcându-şi infrastructura pentru a tranzacţiona pe Bursa locală, au cumpărat şi alte acţiuni. Au mai fost investitori de retail cărora le-au mai rămas bani în cont după ce au participat la oferta Hidro. Plus că au mai venit diverse dividende şi au mai cumpărat cu acei bani”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei analiştilor financiari CFA România, la ZF Deschiderea de Astăzi.

    Cei mai mari zece manageri de fonduri din România deţineau cumulat o cotă de piaţă de 99,7%, de la 99,8% la finele anului trecut, când activele ajungeau, per total, la 17,3 miliarde de lei. Primii cinci aveau active de 18,2 miliarde la 31 octombrie 2023, 95% din piaţă.

    „Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 242 mil. lei (48,7 mil. euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria «alte fonduri» (100,8 mil. lei), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (86,9 mil. lei), cele diversificate (29,9 mil. lei) şi cele de acţiuni (26 mil. lei) , în vreme ce fondurile de randament absolut (-1,6 mil. lei) au avut ieşiri nete”, scriu reprezentanţii AAF.

    De remarcat însă că ordinea primelor zece administratori este aceeaşi de anul trecut. Astfel, Erste Asset Management a rămas pe locul întâi, cu active de patru miliarde de lei, urma t de BT Asset Management (3,9 miliarde), Raiffeisen AM (3,7 miliarde), BRD AM (3,7 miliarde) şi Goldman Sachs AM (2,8 miliarde).

    Ultimele cinci locuri sunt ocupate de OTP AM (active de 513 milioane de lei), Patria AM (175 de milioane), Amundi AM (97 de milioane), Globinvest (71 de milioane) şi Certinvest (37 de milioane).

    Pe de altă parte, activele nete ale celor 248 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna octombrie cu 0,7%, până la nivelul de 38,7 miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au coborât cu 15,8%.

    „Scăderea din acest an a fost puternic determinată de reducerea activului net al Fondului Proprietatea ca urmare a acordării unui dividend special acţionarilor săi din încasările rezultate din IPO-ul de vânzare de acţiuni Hidroelectrica; intrările nete ale lunii au totalizat 235 mil. lei”, conform AAF.

    La 31 decembrie 2021, activele primilor zece administratori de fonduri mutuale din România erau de 25,2 miliarde de lei. Totalul de 19,1 miliarde de lei de la finele lui octombrie 2023 este cu 24% mai mic.

     

  • România începe azi implementarea Sistemului Garanţie-Returnare. Mircea Fechet, ministrul Mediului: „SGR este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”

    România începe de astăzi să implementeze Sistemul Garanţie-Returnare, un proiect amplu care are ca scop impulsionarea colectării deşeurilor de ambalaje şi reciclarea lor. Modul în care vom cumpăra băuturi – apă, răcoritoare sau alcoolice – se va schimba odată cu introducerea unei garanţii de 50 de bani la achiziţionarea fiecărui recipient.

    „De multe ori în ultimii ani mi-am imaginat cum va fi să introduc primul PET într-un aparat şi să obţin un voucher la schimb. Am făcut asta în alte ţări şi am crezut mereu că şi România poate face asta. SGR este o moştenire pe care o lăsăm copiilor noştri. Este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, la evenimentul care a marcat lansarea SGR în România. Conferinţa de presă a avut loc în incinta magazinului La Cocoş din zona Vitan din Bucureşti.

    Ministrul a subliniat că România generează 6 milioane de tone de deşeuri anual, iar gradul de colectare separată nu depăşeşte 12-13%.

    „Ne batem pe ultimul sau penultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol. Odată cu Sistemul Garanţie-Returnare însă, ne propunem o ţintă de reciclare de 80% pentru 2025, iar începând cu 2026 speranţa noastră este ca SGR să genereze o rată de colectare de peste 90%, cu ajutorul celor 80.000 de magazine din România unde vom putea aduce aceste ambalaje”, a mai spus Mircea Fechet.

    Concret, după implementarea Sistemului Garanţie-Returnare, orice cumpărător va plăti o garanţie de 50 de bani atunci când va achiziţiona o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.

    Ulterior, după golire, el poate merge cu recipientul în orice magazin care vinde băuturi în ambalaje de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal sau la orice alt punct de returnare, îl poate returna şi va primi astfel valoarea garanţiei plătite. În acest scop, nu este nevoie de prezentarea bonului fiscal, ambalajele băuturilor urmând să fie inscripţionate cu un cod care garantează înscrierea lor în SGR. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv.

    „Va fi foarte uşot pentru fiecare cetăţean al României să recicleze de acum înainte. Vom replica în România succesele înregistrate în alte state”, a spus Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, compania desemnată administratorul SGR în România.

    Sistemul Garanţie-Returnare s-a dovedit de succes în alte state în care a fost deja implementat, atingând performanţe de colectare de 80-90% în mai multe ţări europene. Ţintele sunt ambiţioase şi pentru România, scopul fiind realizarea unei rate de colectare de 90% din ambalajele de băuturi în al treilea an de funcţionare a SGR.

    SGR va funcţiona cu 17 centre logistice, distribuite în toată ţara. În vederea operaţionalizării acestora şi a dotării cu echipamentele necesare, RetuRO a obţinut o finanţare în valoare de 426 de milioane de lei de la ING Bank, care a devenit astfel unicul finanţator al SGR. Din cele 17 centre, în care vor lucra în total 500 de angajaţi, şase vor fi de mari dimensiuni, iar unsprezece mai mici.

    RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A., administratorul SGR, a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.