BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • ​De ce este importantă testarea rapidă a pacienţilor cu simptome şi primirea rezultatelor rapid: În cazurile grave, câteva ore pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte

    Până la confirmarea infecţiei cu coronavirus, pacienţii cărora li se recoltează probe pentru testare nu pot fi trataţi cu medicaţia specifică COVID-19, a spus pentru ZF Virgil Musta, medicul epidemiolog care face parte din echipa care se ocupă de pacienţii cu coronavirus în spitalul de boli infecţioase Victor Babeş din Timişoara.

    „Pentru formele severe de coronavirus pot să conteze orele în care pacientul ajunge la spital, este internat, confirmat pozitiv şi tratat. Pentru că dacă se pierde prea mult timp de la recoltare până la primirea rezultatelor situaţia se poate agrava. Pentru formele uşoare nu contează foarte mult”, a spus medicul Virgil Musta.

    Astfel, chiar dacă persoanele care ajung la spital sunt considerate suspecte de infectare cu coronavirus şi li se recoltează probe în vederea testării, în timpul în care se aşteaptă rezultatele testelor, medicii nu pot aplica schema de tratament avizată pentru infecţia cu coronavirus.   

    „Dacă pacientul prezintă insuficienţă respiratorie poţi să îi dai medicaţie care să producă bronho-dilataţie, poţi să îi dai medicaţie de tuse dacă tuşeşte, dacă face febră îi dai medicaţie pentru febră şi aşa mai departe. Dar nu se dă medicaţia specifică pentru infecţia cu coronavirus pentru că poate avea doar o gripă, poat fi altă infecţie virală cu simptomatologii asemănătoare. Doar când este depistat pozitiv pentru coronavirus, atunci se administrează medicaţia specifică”, a spus Virgil Musta.

    Ziarul Financiar a contactat toate spitalele judeţene din ţară pentru a vedea care este capacitatea României de testare şi care este timpul de obţinere a rezultatelor.

    Din 21 de spitale care au răspuns solicitărilor ZF, doar patru spitale deţin în interiorul unităţilor medicale aparate de tip PCR pentru testare care garantează şi posibilitatea obţinerii unui rezultat în câteva ore. Însă, celelalte 19 spitale trimit probele recoltate în alte unităţi medicale, care pot oferi rezultatele în câteva zile – de la 24 de ore până la patru zile.

    „Nu avem încă nici un aparat de testare PCR, s-a finalizat procedura de achiziţie, îl vom avea până pe data de 19 aprilie. Zilnic prelevăm în jur de cinci probe pentru testele de coronavirus pe care le trimitem spre prelucrare la Clinica de Boli Infecţioase Iaşi. Rezultatul ne parvine în 2-3 zile”, a tarsnmis Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

    De asemenea, Spitalul Judeţea de Urgenţă Vaslui primeşte rezultatele şi în 3-4 zile. „Nu avem niciun aparat de tip PCR în acest moment. Avem promisiuni de la furnizori că pe data de 10 aprilie îl vom avea. Acum recoltăm şi trimitem la centrul din Iaşi, iar rezultatele vin în funcţie de test. Dacă este urgenţă de pacient cu suspiciune, insistăm şi se trimit răspunsurile într-un timp corespunzător. La testele care sunt pozitive suntem anunţaţi mai repede, cam în două zile, la restul în 3-4 zile”, a spus Ana Rinder, manager SJU Vaslui.

    Potrivit medicului Virgil Musta, tratamentul specific pentru infecţia cu COVID-19 este format din „antivirale şi imunomodulatori”, iar acestea „nu se pot folosi înainte să ştim că pacientul este infectat cu coronavirus.”

    „Protocolul prevede următoarea schemă. Pacienţii sunt internaţi ca infecţi cu coronavirus după ce avem rezultatele şi doar dacă acestea sunt pozitive. Până atunci nu pot fi trataţi specific pentru că nu figurează cu această infecţie, dar se tratează simptomatic. Pentru persoanele care sunt depistate pozitiv cu coronavirus, protocolul prevede scheme diferite de terapie în funcţie de forma bolii şi de comodităţile specifice pe care le are”, a explicat Virgil Musta. În Timişoara au fost vindecaţi 58 de pacienţi.

    În România au fost anunţate zeci de cazuri de pacienţi cu coronavirus care au murit înainte sau în aceeaşi zi în care medicii au primit rezultatele probelor care confirmau pozitiv la infecţia cu coronavirus persoanele deja decedate.

    Spre exemplu, Grupul de comunicare strategică a anunţat despre decesul cu numărul 50 – „femeie, 60 de ani, jud. Hunedoara. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara. Data confirmării: 30.03.2020. Data deces: 29.03.2020 – Spital Municipal Hunedoara Sectia ATI.” Sau „bărbat, 62 ani, jud Suceava, recoltat în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020, decedat în 25.03.2020.”

    Acestea sunt doar două exemple care arată că lipsa de aparate de testare şi aflarea rapidă a rezultatelor testelor sunt factori care agravează pandemia de COVID-19 şi transformă spitalele judeţene în focare de infecţie, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, intrat în carantină la sfârşitul lunii martie.

    De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, după ce managerii şi-au dat demisia în urma haosului generat de modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19. Până la acest moment, Suceava înregistrează 866 de cazuri de pacienţi infectaţi cu coronavirus, din care 318 sunt cadre medicale ce lucrează în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.

    În acest context, în cursul zilei de astăzi, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a anunţat că pe teritoriul României sunt trei focare -Suceava, Arad şi Deva.

    „În acest moment avem 3 focare de infecţie în Suceava, Arad şi Deva. În două dintre acestea am fost personal să verific situaţia şi urmează, în perioada următoare, şi Deva. Voi merge în fiecare regiune să verific personal cum stau lucrurile şi să lucrez cu colegii mei pentru remedierea deficienţelor”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

    Însă, sunt şi cazuri în care, în ciuda faptului că în cadrul spitalului se fac teste pentru coronavirus, iar rezultatele pot fi aflate în decurs de 4-5 ore, pacienţii nu rezistă şi apar pe lista de decese a Grupului de comunicare strategică.

    Un exemplu este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Ap. Andrei” Galaţi, unul din cele patru spitale judeţene care are aparatura necesară pentru a face teste pentru coronavirus.

    Potrivit Grupului de informare strategică, un pacient internat „în SJU Galaţi în 26.03.2020, recoltat pentru COVID-19 în aceiaşi zi. Rezultat pozitiv în 26.03.2020. Decedat în 3.04.2020.”

    Din datele centralizate anunţate de Grupul de informare strategică, reiese că jumătate din decesele anunţate au fost confirmate cu diagnostic COVID-19 după ce persoanele testate au decedat.

    Ziarul Financiar a scris încă de la începutul pandemiei de COVID-19 că este nevoie de organizare şi un centru de comandă care să gestioneze activitatea unităţilor sanitare în lupta impotriva răspândirii coronavirusului, pentru ca haosul să nu se răspândească în unităţile medicale, iar medicii şi personalul medical să poată ajuta pacienţii care au nevoie.

    Astăzi, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a anunţat printr-o declaraţie de presă că spitalele care se aflau în subordinea autorităţilor administrativepublice locale sunt transferate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, pe perioada declarată de pandemie cu coronavirus.

    „Guvernul României a decis ca, pe perioada pandemiei, toate unităţile sanitare care se aflau în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale să fie transferate în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Va fi transferată inclusiv activitatea de numire sau revocare a persoanelor care ocupă funcţii de conducere”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

  • Un pui de afacere. Cum reuşeşte o antreprenoare să ajungă la venituri de zeci de mii de lei folosindu-se de aparatul foto

    „Ca idee, Pui de Poze s-a născut la câteva luni după ce a venit pe lume fiul meu. Fiind conectată la informaţii despre bebeluşi, cumva am ajuns să văd fotografii minunate cu nou-născuţi în ipostaze creative. Băieţelul meu trecuse de stadiul de nou-născut când am descoperit acest tip de imagini, aşa că mi-am dat seama că am ratat ocazia să-i creez şi lui astfel de amintiri”, povesteşte Anca Costea. Acest mic regret, împreună cu ceva experienţă în domeniul fotografiei pe care o acumulase cu câţiva ani înainte de a deveni mamă, dar şi cu încurajările din partea soţului ei au făcut-o pe tânăra mamă să îndrăznească să se avânte în lumea afacerilor. Primii protagonişti au fost bebeluşii prietenilor şi ai cunoştinţelor, deveniţi vedete în faţa camerei de fotografiat. Se întâmpla în mai 2017.
    „Fiind încă în concediu de creştere a copilului şi dorind să capăt experienţă în această direcţie a fotografiei, până în 2018 am lucrat gratis, iar în 2018 Pui de Poze a devenit firmă cu acte în regulă. În business îi este alături soţul, astfel că, dacă Anca Costea este fotograful din poveste, partenerul ei, cu experienţă de 15 ani ca art director, se ocupă de editarea fotografiilor, serviciu pe care businessul a început să-l furnizeze din primele luni ale lui 2019.
    „Investiţia iniţială a fost în jur de 3.000 de euro, însemnând un aparat foto entry level (pentru începători – trad.), un obiectiv, un set de lumini, două fundaluri foto şi elemente de recuzită: wraps, boluri, costumaşe. Ulterior am investit în spaţiu, aparatură mai bună, recuzită de mai bună calitate, căci această nişă presupune reinvestire constantă, mai ales în recuzită şi în special în educaţia mea ca fotograf.”
    În 2019, imaginilor cu bebeluşi li s-au adăugat cele cu mame în devenire, ceea ce a presupus noi investiţii, precum cele în rochii, accesorii. Ca să se dezvolte, lunar, spune Anca Costea, participă constant la concursuri şi workshopuri, astfel că despre 2019 spune că a fost un an al „reinvestirilor”.
    „Pui de Poze este un business mic, ce creşte organic. M-am concentrat pe livrarea unor imagini de calitate şi crearea de experienţe minunate pentru noii părinţi, nu pe programarea de şedinţe pe bandă rulantă, prin care se poate pierde mare parte din experienţa personală şi relaţia creată cu fiecare părinte în parte”, spune Anca Costea.
    Astfel, lunar, ea îşi programează un număr limitat de şedinţe foto, luând în calcul o durată medie de trei ore, la care se adaugă editarea foto. Studioul foto se află în zona centrului comercial Bucureşti Mall din Vitan. Avocaţi, medici, oameni din domeniul resurselor umane, din publicitate sau antreprenori au trecut până acum prin faţa aparatului Ancăi Costea. În funcţie de numărul de fotografii solicitate, dar şi de formatul acestora, preţul unei şedinţe începe de la 600 de lei şi poate ajunge la 1.150 de lei.
    În 2019, încasările au fost de circa 59.000 de lei, businessul având doi angajaţi. Planul antreprenoarei este să mai coopteze pe cineva în 2020, pentru promovare şi editare foto. Iar puiul de afacere se va face din ce în ce mai mare.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Hai afară, Hai la joacă – excursii în natură (Bucureşti)
    Fondator: Oana Bernecher
    Prezenţă: pădurile din jurul Capitalei, Delta Văcăreştilor

    Lotus Textile Care & Training – centru de training pentru îngrijirea produselor textile (Bucureşti)
    Fondator: Ana Maria Stoica
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Ralitza – producţie de accesorii vestimentare (Predeal)
    Fondatori: Marieta Kojanov şi Dan Lucian Govella
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 43.000 de euro
    Prezenţă: online

    Iona – producţie de bijuterii din aur (Bucureşti)
    Fondator: Simona Telteu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Tarta Ta – patiserie (Bucureşti)
    Fondator: Ovidiu Mărginean
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Qantas, Air France şi KLM au anunţat afaceri în scădere din cauza coronavirusului

    Companiile aeriene Qantas, Air France şi KLM au anunţat joi că vor înregistra reduceri ale afacerilor şi rezultatelor financiare din cauza epidemiei de coronavirus, anunţă CNN.

    Compania australiană Qantas a raportat că epidemia i-ar putea reduce profitul cu până la 100 de milioane de dolari în a doua jumătate a anului fiscal.

    După câteva ore, Air France-KLM a spus că virusul ar putea reduce veniturile cu până la 200 de milioane de euro (216 milioane USD) între februarie şi aprilie.

    Industria aeriană globală se confruntă cu pierderi financiare importante după ce zeci de operatori au anulat sau au redus zborurile către Asia din cauza focarului de coronavirus.

    Potrivit analiştilor, daunele economice vor fi mai grave decât cele cauzate în 2003 de epidemia SARS, de 7 miliarde de dolari.

    Air France şi KLM şi-au suspendat zborurile către Shanghai şi Beijing. Qantas şi-a anulat deja serviciul către Shanghai până la sfârşitul lunii mai.

    CEO-ul Qantas, Alan Joyce, a declarat joi că compania aeriană intenţionează să reducă zborurile în Asia cu 15% până la sfârşitul lunii mai din cauza cererii slabe către Hong Kong, Singapore şi Japonia.

    Qantas a raportat un profit brut de 512 milioane de dolari pentru cele şase luni încheiate în decembrie, o uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă de un an mai devreme.

    Air France-KLM a declarat că veniturile sale operaţionale pentru 2019 au scăzut la 1,14 miliarde euro (1,2 miliarde de dolari) din cauza creşterii costurilor cu carburanţii.

  • Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway

    Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

    „Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.
    În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.

    Sandivşuri în familie, de 55 de ani
    Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.

  • Promisiunile CEO-ului Exxon de îmbunătăţire a rezultatelor, lovite de rafinării şi sectorul chimic

    Planurile CEO-ului Exxon, Darren Woods, de a restabili câştigurile celei mai mari companii de petrol şi gaze din SUA, au fost afectate de două domenii de business pe care acesta le cunoaşte foarte bine: substanţele chimice şi rafinarea, transmite Reuters.

    Exxon trebuie să imprumute sau să vândă active pentru a putea acoperi dividendele acţionarilor.

    A doua cea mai bine cotată la bursă companie de petrol, după Saudi Arabian Oil, Exxon a fost mult timp considerată una dintre companiile cel mai bine administrate şi care putea să gestioneze cel mai bine preţurile volatile.

    Aceste avantajele s-au diminuat în ultimii ani, odată cu scăderea veniturilor, cândva constante, din industria chimică.

    Acum doi ani, CEO-ul Woods promitea să restabilească veniturile, prin investiţii puternice în operaţiuni, chiar dacă rivalii au redus cheltuielile.

    Planul de potenţare a sectorului chimic, rafinării şi de creştere a producţiei de petrol au dus cheltuielile de capital la 35 de miliarde de dolari în acest an, în creştere de la 19 miliarde de dolari în 2016, cu un an înainte ca Woods să preia funcţia de CEO.

    În martie, anul trecut, el a aproximat încasări de 25 de miliarde de dolari pentru anul acesta şi de 31 de miliarde pentru 2021.

    Compania îşi va publica câştigurilor rezultatele trimestriale vineri.

  • Google, acuzat că şi-a schimbat designul reclamelor astfel încât să pară că de fapt sunt rezultate la căutările făcute de utilizatori

    Diferenţa dintre modul în care arată reclamele plătite de companii şi rezultatele organice la căutările făcute de utilizatori pe Google au devenit insesizabile odată cu o modificare de design pe care gigantul american a început să o implementeze, scrie publicaţia The Verge. Odată cu această modificare singura diferenţă dintre reclame – pentru care Google primeşte bani dacă utilizatorii dau clic pe ele – şi rezultatele organice generate de motorul de căutare este reprezentată de un mic semn, alb-negru, pe care scrie „Ad” (reclamă – n. red.).

    Gigantul american este deja acuzat că odată cu aceste modificări utilizatorii sunt păcăliţi să dea clic mai des pe reclame decât anterior, când diferenţa dintre mesajele plătite şi cele generate natural de căutare era mai vizibilă.

    „Tehnic încă există etichete pentru reclame şi rezultatele organice, dar e greu să nu ajungi la concluzia că acum este greu să-ţi dai seama imediat unde se termină reclamele”, scrie Alex Hern de la publicaţia The Guardian, citat de The Verge. În trecut, Google avea o abordare complet diferită, notează publicaţia. „Până în 2013 reclamele aveau un fundal colorat complet diferit de rezultatele organice la căutări. Chiar şi după aceea fundalul colorat al reclamelor le permitea utilizatorilor să vadă imediat care sunt reclamele”.

    Reprezentanţii Google au declarat că modificarea are ca ţintă simplificarea designului, care să ajute utilizatorii să „digere mai uşor informaţia”.

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • Val de reacţii, după rezultatele testelor PISA | Monica Anisie: Nu sunt teste de performanţă individuală / Cioloş: Seninătatea ministrului Educaţiei ne dă fiori

    „Rezultatele (testării PISA, n.r) spun sau oferă nişte date concrete. Dar aşa cum am precizat şi mai devreme, aceste teste nu sunt teste de performanţă individuală. Implicarea celor care au participat la testare nu a fost maximă pentru că nu au avut o miză în acea testare”, explică ministrul.

    Anisie a precizat, în ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în acest context, că vorbim deja despre programe naţionale cum ar fi Euro 200, rechizite şcolare, masa caldă în şcoli.

    „Venim şi cu măsuri în sprijinul acesta al mediului socio-economic, dar venim şi cu măsuri pentru că cercetarea ne spune că şi profesorii ar trebui să fie formaţi, să intervenim ca minister în formarea iniţială a profesorilor şi formarea continua”, spune ministrul.

    Vor fi introduse şi măsuri care să conducă la o formare iniţială mai bună. Mai mult, din anul universitar următor va fi introdus masteratul didactic.

    „Această evaluare internaţională este o cercetare ştiinţifică de la care Ministerul Educaţiei trebuie să pornească atunci când ia nişte măsuri. (…) De acum înainte, consider că este important să nu mai luăm măsuri fără a fundamenta măsurile pe nişte cercetări solide”, a mai explicat ministrul.

    Monica Anisie a declarat că rezultatele de la testarea PISA 2018 pot reprezenta „un semnal de alarmă” pentru construcţia subiectelor pentru evaluările naţionale din anii următori. Ministrul a anunţat că va cere profesorilor de Limba română să înceteze să mai ceară copiilor memorarea comentariilor.

    „Ceea ce ne spune, de fapt, şi rezultatul de la testarea PISA pe lectură putem aplica şi pentru ceea ce se întâmplă în sistem astăzi la limba şi literatura română, dar poate ne trage şi un semnal de alarmă acest rezultat pentru construcţia subiectelor pentru evaluările naţionale, construcţie care este deja publică peste anul acesta şcolar. Poate pentru anul viitor ne gândim mai mult la modul în care construim subiectele şi ce competenţă urmăreşte să dezvolte copilului”, a declarat ministrul.

    Anisie susţine că  va solicita profesorilor de Limba română „să înceteze” să mai ceară copiilor memorarea comentariilor la clasă, menţionând că în calitate de profesor nu a fost niciodată adepta acestei tehnici.

    „Să răspund în calitate de profesor de Limba Română, nu în calitate de ministru: nu am fost adepta niciodată a memorării comentariilor, ci întotdeauna mi-am dorit ca elevii mei să-şi dezvolte gândirea critică, ei să realizeze acele comentarii de text. Eu nici măcar nu le spun comentarii, pentru că vorbim despre o interpretare a unui text literar. Acum vă răspund în calitate de ministru, voi solicita colegilor mei să înceteze să le mai ceară copiilor să memoreze acele comentarii, dar răspunsul colegilor profesori de limbă română va fi că trebuie să înveţe pentru examenul de Bacalaureat sau pentru Evaluarea Naţională nişte comentarii”, informează Anisie.

    Anisie a precizat faptul că rolul profesorului la clasă este acela de a creea competenţă, de a dezvolta o idee pe un text la prima vedere.

    „În ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat acolo, la subiectul al III-lea avem un reper important pe care trebuie să-l dezvolte şi anume particularităţile de construcţie ale unui text”, informează ministrul.

    Ministrul Educaţiei a mai declarat că pe viitor, în contextul rezultatelor slabe înregistrate de România la testările PISA 2018 s-ar putea lua în calcul introducerea unei ore de lectură în şcoli, fiind necesară totodată şi regândirea planurilor cadru şi a programelor.

    „Poate în situaţia în care ne aflăm acum, în care va trebui să regândim planurile cadru şi programele, poate pe baza documentării ştiinţifice pe care acum o avem la bază, ne putem raporta la ea şi poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înţelegi şi să intepretezi pentru că dacă ştii să citeşti cum trebuie un text poţi să rezolvi şi o problemă la matematică, de exemplu. (…) Ştiţi că mai demult exista acea oră de lectură. Nu întâmplător era introdusă, tocmai pentru că acea oră era dedicată exclusiv pe de o parte, lecturării textului, apoi interpretării lui, înţelegerii, deci toate etapele erau parcurse în acea oră distinctă faţă de cea de limbă şi comunicare”, a explicat Anisie.

    Ministrul a precizat că trebuie găsite soluţii în aşa fel încât, la orele de limbă şi comunicare – fie în limba română, fie într-o limbă străină -, copiii să fie învăţaţi să descifreze textul şi să-l interpreteze, menţionând că „simpla lectură a textului nu este suficientă, asta este de fapt problema”.

    Orban, despre rezultatele PISA: Creşterea calităţii educaţiei trebuie făcută prin măsuri de substanţă

    Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri “de substanţă” pentru a creşte calitatea educaţiei, nu măsuri “cosmetice”, întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul preşedintelui Iohannis, “România Educată”,stă la baza acţiunii guvernamentale în educaţie.

    “Este clar că este necesară creşterea calităţii educaţiei în România care să fie realizată nu prin măsuri cosmetice, ci prin măsuri de substanţă. Aici ştiţi foarte bine că preşedintele României împreună cu aproape toţi actorii din domeniul educaţiei, din zona mediului de afaceri, au adoptat un document extrem de important care stă la baza acţiunii guvernamentale în reforma educaţiei, este vorba de «Românai Educată», care practic pune bazele acţiunii noastre de a creşte semnificativ calitatea educaţiei în România”, a declarat, marţi, Ludovic Orban.

    Cioloş, despre rezultatele la testele PISA: Seninătatea ministrului Educaţiei ne dă fiori

    Dacian Cioloş a declarat, marţi că rezultatele testelor PISA sunt dezamăgitoare pentru sistemul românesc, însă afirmaţiile ministrului Educaţiei Monica Anisie denotă o „seninătate care ne dă fiori”. ”Niciodată nu punem degetul pe rană, nu ne ducem la originea dezastrului”, a mai spus el.

    „Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educaţie din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situaţii concrete de viaţă, dar ministrul Educaţiei ne spune să stăm liniştiţi, pentru că elevii ştiu. În fapt, este o tragedie: elevii români învaţă după un curriculum care nu are legătură cu viaţa reală. Dincolo de resurse, de finanţarea învăţământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA ţin de modul în care profesorii reuşesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viaţa reală”, a scris Dacian Cioloş, pe Facebook, despre reacţia minsitrului Educaţiei, Monica Anisie, faţă de rezultatele testelor PISA.

    Cioloş consideră că rezultatele la testele PISA din 2018 sunt dezamăgitoare.

    „Aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să îşi folosească cunoştinţele învăţate la şcoală în viaţa de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puşi să compare distanţa totală pe două rute alternative sau să convertească preţurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situaţia, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a motivat liderul PLUS.

    Liderul PLUS a mai afirmat că situaţia slabă a sistemului educaţional este ignorată, deşi e cunoscută, şi „niciodată nu punem degetul pe rană”.

    „Programa şcolară din România este depăşită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu ştim toate acestea şi vorbim despre reforme pe hârtie, despre educaţie subfinanţată, despre profesori prost plătiţi. Dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, însă, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcţionare a sistemului. Trebuie să înţelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educaţie”, a mai zis acesta.

    Dacian Cioloş consideră că o reformă a învăţământului este o prioritate pentru orice Guvern.

    „Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din şcoală incapabili să-şi asume proactiv un loc şi un rost în societate. Cei mai mulţi dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenţi de şcoală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educaţie. Reforma învăţământului din România este o urgenţă. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei ţări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialişti pe care România îi are. Din ţară şi din diaspora.

    59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.
     

    Consiliul Naţional al Elevilor: Sistemul educaţional actual nu corespunde nevoilor actualei generaţii
     

    Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educaţie, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi.

    Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul Educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea Raportului PISA 2018.

    „Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educaţiei din România şi, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educaţional să îşi aplece atenţia către formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcţional, iar în vederea garantării echităţii, este necesară implementarea unor programe de ţară pentru a recupera decalajele întâlnite între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural”, se arată într-un comunciat transmis, marţi, de CNE.

    Pentru soluţionarea acestor probleme, elevii cred că factorii decizionali trebuie să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaţionalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte şi structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional.

    „Considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare unui elev la finalitatea învăţământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus şi, ulterior, în funcţie de volumul şi complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învăţământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieşiri din sistem”, se arată în comunicat.

    Elevii cred că variantele propuse nu reuşesc să diferenţieze aşteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învăţământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiaşi tip de învăţământ, iar ei vor să pună în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competenţele referitoare la viaţa civică şi socială, ca mai apoi să se poată orienta pentru a-şi alege o carieră.

    „Susţinem trandisciplinaritatea şi considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informaţie din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât şi pentru a deveni un cetăţean activ, implicat în viaţa comunitară. De asemenea, în vederea obţinerii unui sistem educaţional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România îşi doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informaţional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos şi accesibil. Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanţa serviciilor de consiliere şi orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivaţi să înveţe, să deprindă abilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învăţare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educaţional, de aceea transmitem decidenţilor faptul că elevii trebuie încurajaţi să îşi poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învăţare optim pentru aceştia”, mai arată elevii.

    De altfel, Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, a spus că rezultatele din raportul PISA trebuie să reprezinte un „motiv de îngrijorare” pentru toţi factorii implicaţi.

    „Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicaţi în elaborarea şi/sau monitorizarea politicilor educaţionale. Sistemul acesta educaţional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi, iar pentru a soluţiona aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate şcolară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulţumim cu comoditatea unei soluţii universale, soluţiile, în sistemul educaţional, trebuie pliate pe fiecare comunitate şcolară în parte, pe fiecare elev în parte”, a declarat Pup.

     

  • Rezultate finale oficiale BEC pentru primul tur: Klaus Iohannis – 37,82%, Viorica Dăncilă – 22,26% şi Dan Barna – 15,02%

    Biroul Electoral Central a anunţat, joi, rezultatele finale oficiale la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel, Klaus Iohannis a obţinut 37,82%, Viorica Dăncilă – 22,26% şi Dan Barna – 15,02%.

    „Rezultatul final al votării pentru alegerea Preşedintelui României, conform procesului verbal este următorul: Număr total ala alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.359.673, reprezentând 51,19% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale permanente. Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 9.216.515, reprezentând 98,47% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al voturilor nule este următorul: 142.961, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă este de 25.319”, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

    „Situaţia voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat este următoarea: Klaus Werner Iohannis – 3.485.292, reprezentând 37,82%, Vasilica Viorica Dăncilă – 2.051.725, reprezentând 22,26%, Ilie Dan Barna – 1.384.450, reprezentând 15,02%, Mircea Diaconu – 815.201, reprezentând 8,85%, Theodor Paleologu – 527.098, reprezentând 5,72%, Hunor Kelemen – 357.014, reprezentând 3,87%, Ramona Ioana Bruynseels – 247. 275, reprezetând 2,75%”, a mai spus Preoţescu.

    De asemenea, Alexandru Cumpănaşu a obţinut „141.316 reprezentând 1,53%, Viorel Cataramă 48.622, reprezentând 0,53%, Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoevici 39.192 reprezentând 0,42%, Cătălin Sorin Ivan 32.787 reprezentând 0,36%, Ninel Peia 30.884 reprezentând 0,34%, Sebastian Constantin Popescu 30.850, reprezentând 0,33%, John Ion Banu 27.769 reprezentând 0,30%”, a mai spus purtătorul de cuvânt al BEC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.