BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Rolul băncilor în revenirea economiei după criza coronavirusului

    „Se vor schimba multe, însă nu trebuie să ne amăgim, business-ul băncilor rămâne în continuare fundamental acelaşi şi anume intermedierea financiară în condiţii de eficienţă a alocării resurselor pe acele destinaţii şi segmente care au pe de o parte capacitatea de rambursare a creditelor angajate şi pe de altă parte contribuie semnificativ la creşterea PIB. Dar bineînţeles că, în contextul pandemiei de COVID-19, cum afirma un articol din The Economist, dacă sistemul de sănătate, medicii şi asistentele medicale au fost şi sunt în prima linie în criza de sănătate generată de pandemie, se poate spune că băncile sunt şi vor fi în prima linie a crizei financiare şi economice declanşată în acest context”, afirmă Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), referindu-se la strategiile băncilor în contextul crizei declanşate de pandemia de COVID-19.
    Astfel, ajungând în prima linie a crizei financiare şi economice, băncile vor avea o responsabilitate suplimentară – aceea a alocării rezervei financiare existente (limitată în cazul României) în condiţii de eficienţă şi randament superior economic.
    În acelaşi timp, nu trebuie neglijate lecţiile pozitive pe care sistemul bancar le-a învăţat în această perioadă precum digitalizarea realizată „pe fast forward”, lucrul de acasă (sau telemunca), capacitatea de a desfăşura aproape orice serviciu bancar în mediul online şi adoptarea rapidă şi fără riscuri operaţionale mari a acestor servicii de către clienţi. „Sunt convins că o mare parte din aceste realizări făcute sub imperiul crizei se vor permanentiza cu impact pe creşterea productivităţii şi scăderea costurilor.”
    În urma crizei coronavirusului, din punct de vedere economic vom parcurge două etape: o primă etapă de protecţie a mediului de afaceri şi o a doua de revenire economică.
    Iar sistemul bancar este astăzi parte a soluţiei atât în gestionarea crizei în prima fază, cât mai ales în perioada următoare de recuperare şi revenire, explică şeful ARB. „În criză, asigurarea de lichidităţi şi reducerea poverii datoriei sunt principalele obiective. În perioada de recuperare obiectivul principal va fi cel legat de asigurarea finanţării investiţiilor. Trebuie înţeles că resursele financiare sunt limitate. Noi am intrat în această criză cu un spaţiu fiscal limitat şi utilizat nepotrivit, aş spune chiar abuziv, în perioada anterioară pentru a stimula un consum excesiv. Ca atare se poate spune că astăzi, România intră cu un handicap semnificativ în criză, generat de o resursă fiscală de absorbţie a şocului destul de redusă prin comparaţie cu alte state din regiune care aveau chiar şi excedent bugetar.”

    Care sunt cele mai mari provocări pentru sistemul bancar în contextul crizei coronavirusului? „Intrând în criză cu aceste resurse limitate principala prioritate şi provocare este să le drămuim just şi să le folosim cu o maximă eficienţă, aici mă refer şi la capacitatea sistemului bancar de finanţare. Dacă alocăm excesiv resursele încă din prima fază a crizei, cea legată de reducerea temporară a poverii datoriei, se poate întâmpla să rămânem fără tracţiune în mijlocul pantei”, susţine Sergiu Oprescu.
    Băncile vor finanţa revenirea economiei, dând de data aceasta o atenţie sporită creditului pentru companii. Astfel, ieşirea din această criză economică se va face cu ajutorul băncilor, finanţând IMM-urile din surse proprii sau prin scheme de garanţii guvernamentale, spune şeful bancherilor. „Băncile vor acorda întotdeauna credite în aşa fel încât să minimizeze pierderile posibil de anticipat, adică în condiţiile standardului de risc asumat. Condiţia necesară, dar nu neapărat suficientă, pentru creşterea creditării este responsabilitatea în alocarea resurselor în perioada postcriză de sănătate şi în recesiunea economică ce va urma. Responsabilitatea aceasta nu revine doar bancherilor, ci şi autorităţilor române prin cadrul legislativ. Noi nu solicităm facilităţi speciale, ci un cadru legislativ stabil prin care să fie conservată capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Naţională, de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare.”
    În anul 2020 sunt necesare măsuri proactive de creştere a creditării, ca parte a abordării strategice de relansare a mediului antreprenorial şi a economiei în general, pentru a susţine reluarea activităţii economice afectate de pandemie, susţine Sergiu Oprescu.
    „În acest sens, la nivelul ARB am propus înfiinţarea unui task force public-privat pentru elaborarea strategiei de creştere a intermedierii financiare, măcar pe perioada aceasta. Invităm autorităţile să testăm o strategie de criză pentru creşterea creditării şi revigorarea economică.”
    Criza COVID-19 a blocat economia impunând carantină, izolare la domiciliu sau internare pentru persoanele contaminate, precum şi diminuarea activităţii economice, care duce uneori chiar la închideri de firme şi la şomaj, tehnic sau total, punând şi clienţii persoane fizice sau companii care au credite la bănci în derulare în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Deşi autorităţile au adoptat reglementări care permit clienţilor băncilor afectaţi de criza coronavirusului să-şi amâne ratele la credite cu până la 9 luni, până la sfârşitul anului 2020, dacă economia se redresează lent, debitorii pot avea dificultăţi cu plata creditelor şi în anii următori. Nu toate firmele vor rezista crizei COVID-19 şi cu toate precauţiile este încă dificil de anticipat care anume o vor face. Această analiză ţine atât de elementele particulare ale companiei respective, cât şi de creativitatea şi determinarea managementului, menţionează şeful ARB.
    În condiţiile crizei economice determinate de pandemia de COVID-19, rata creditelor neperformante ar putea să revină pe creştere. „În mod cert, rata expunerilor neperformante va creşte. În ultimii ani, acest indicator a avut o traiectorie descendentă, însă este posibil să asistăm la o inversare de trend pe fondul provocărilor care au tendinţa de a eroda gradual stabilitatea şi disciplina financiară.”
    În România rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel aproape de nivelul mediu din UE, fiind de 3,98% în februarie 2020, faţă de 3% în iunie 2019 în UE.
    Deocamdată, pierderile crizei în rândul IMM-urilor par să fie reduse, judecând după răspunsul la întrebarea „După cât timp credeţi că veţi reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei”, dintr-o recentă anchetă în rândul IMM-urilor. Doar 7,5% dintre firme au avut un răspuns mai ezitant şi au indicat că ar reveni la valorile de dinainte de criză după mai mult de doi ani, spune Oprescu.
    În bilanţul băncilor există aproximativ 10% din companiile active din România, acestea fiind cele care au contractat credite bancare în prezent. Însă, principalul risc vine de la creditul comercial.
    La nivelul economiei, raportul creditul comercial versus creditul bancar este de 3:1, dacă ne uitam la creditul total pe companii, şi de aproape 10:1, dacă particularizăm la nivelul capitalului de lucru, atenţionează preşedintele ARB.
    „Acest lucru poate produce blocaje în economie, efectul fiind unul de domino în rândul celor care utilizează creditul comercial şi care poate afecta indirect şi restul companiilor.”
    În această perioadă ar trebui acordată o atenţie deosebită şi modificării cadrului legislativ privind insolvenţa persoanelor juridice.

    „Ar trebui să găsim acel punct de echilibru între creditori şi debitori în legislaţie care să integreze condiţionalităţile crizei actuale pentru a nu sufoca economia României cu un nou val al insolvenţelor.”


    Fiind un an cu stres financiar pentru mulţi, cererea pentru credite ar putea să scadă, mai puţin vizibil la sold din cauza moratoriumului de amânare a plăţii ratelor.
    Creditarea privată totală înregistra în primul trimestru din 2020 o creştere de 7,1%. Dar, din cauza efectelor crizei COVID-19, până la sfârşitul anului 2020 creditarea poate avea o scădere faţă de anul 2019, când s-a înregistrat o creştere medie a creditării de 7,6%.
    „Ne dorim ca această perioadă să fie cât mai scurtă. Precum s-a văzut înainte de izbucnirea crizei, creditul ipotecar a avut cea mai mică creştere în 2019 de când acest tip de credit se acordă (7,8% faţă de 2018, cifre exprimate în euro). Este această evoluţie conjuncturală sau un trend? Rămâne de văzut. În orice caz, în primul trimestru din 2020 creşterea pe acest segment a accelerat uşor (9% în martie 2020, faţă de martie 2019).”
    În opinia şefului ARB, programul Prima casă va trebui regândit şi direcţionat către cei care se pot califica la credit, dar îşi pierd curajul investiţional. Dobânda medie la creditele Prima casă este 4,44% pe an, iar dobânda medie la creditele ipotecare noi 5,35% pe an în martie 2020. „Este nevoie să stimulăm cererea în toate segmentele sociale eligibile prin măsuri bine ţintite care să ofere oportunităţi celor mai curajoşi să îşi asume investiţii.”


    Dobânzi mai mici şi mai multă volatilitate?
    Creditarea va fi preponderent în lei pentru retail şi un mix lei şi valută pentru corporaţii.
    Iar perioada dobânzilor mici, posibil mai mici decât în prezent, se va menţine în continuare, după cum anticipează şeful ARB.
    Volatilitatea este în mod evident o expresie a unei stări de incertitudine cu privire la viitor. Iar în condiţiile actuale, când toate evaluările se fac pe termen scurt, este normal să ne aşteptăm la o creştere a volatilităţii pe pieţele financiare locale şi internaţionale pentru 2020, mai spune Sergiu Oprescu.
    VIX, care este un indice ce exprimă volatilitatea pieţelor de capital, calculat în SUA, a înregistrat deja din a doua jumătate a lunii martie creşteri substanţiale, de la un nivel, să spunem, înainte de criză, de palier, până la un nivel de 6-7 ori mai mare decât cel de dinainte de criză. Ulterior, începând cu luna aprilie, VIX a înregistrat o evoluţie descendentă, iar acum tranzacţiile se situează în jurul unui nivel de două ori mai mare decât cel iniţial.
    Răspunsul băncilor centrale, de a mobiliza resurse financiare uriaşe în ţările dezvoltate şi în UE, va contribui la o posibilă tendinţă de scădere a dobânzilor de bază pe principalele valute. Acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple şi în România, susţine şeful ARB. „Nu este de altfel exclus ca dobânda de politică monetară să fie din nou redusă dacă inflaţia se va plasa în continuare aşa cum este de aşteptat pe un trend descendent. Iar intervenţiile anunţate de către Banca Naţională a României de cumpărare de titluri de stat pe piaţa secundară ar modera şi mai mult dobânzile pe termen lung.  Dobânzile mai reduse pot însă duce şi la deprecierea leului.”
    În încercarea de a reduce perioada de recuperare şi revenire a economiilor toate resursele disponibile vor fi folosite. În Europa nu numai politica monetară din zona euro rămâne neortodoxă, dar şi politicile fiscale naţionale au devenit neortodoxe. Renunţarea la clauzele Pactului de stabilitate şi creştere pentru prima oară în istorie (care limitau deficitul bugetar la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB) arată cât de dificilă este perioada pe care o traversăm. La noi, în premieră, banca centrală a anunţat pe 20 martie că va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară. Tot atunci a anunţat şi că vor fi posibile reduceri ale rezervei minime obligatorii, aminteşte Sergiu Oprescu.
    „Ar fi bine să înţelegem, atât la nivel economic, cât mai ales la nivel politic, că în mijlocul acestor turbulenţe băncile sunt bărcile noastre de salvare. În majoritatea ţărilor s-a avut grijă să existe bărci de mari dimensiuni şi cu stabilitate mare, iar în altele, precum şi la noi, s-a umblat cu bormaşina şi s-au dat găuri prin toata carena prin tot felul de iniţiative legislative.  Populismul trecut, precum şi cel din prezent, reprezintă cel mai mare pericol pentru capacitatea băncilor de a asista economia în procesul de revenire la normal.”


    Consolidare a sistemului bancar… Şi digitalizare
    Şocurile din economie reprezintă un real „test de stres” pentru bănci, iar cine nu rezistă în ciuda pregătirilor impuse de reglementări trebuie să găsească capitalul necesar pe pieţele financiare locale sau internaţionale, făcând în acelaşi timp concesiile de preţ sau de acţionariat dorite de investitori, indiferent de mărime, anticipează şeful bancherilor. „Perioadele de criză au reprezentat însă întotdeauna bune oportunităţi de consolidare a sistemelor bancare şi nu văd de ce nu ar fi cazul şi în aceasta criză.
    Dacă privim însă din perspectiva necesarului de finanţare în economia naţională şi a gradului de incluziune financiară, România are nevoie de bănci pentru dezvoltarea economică. Într-un stat european unde gradul de intermediere financiară este de 3 ori mai redus faţă de media europeană, 25% versus 83%, reducerea capacitaţii de creditare este de fapt elementul de monitorizat, nu neapărat numărul băncilor care operează.”
    Criza a impus avansul digitalizării în toate sectoarele unde acest lucru a fost posibil, inclusiv în sistemul bancar. Pentru unele sectoare acest mod de lucru se va dovedi a fi doar o alternativă de avarie, iar pentru altele un mod de lucru normal. Băncile îşi vor ajusta modul de lucru în funcţie de cerere, este de părere preşedintele boardului ARB.
    „Cred însă că această criză prin natura ei, în special prin digitalizarea forţată a relaţiei cu clienţii, a adus o nouă dimensiune de economisire şi eficienţă în răspunsul sistemului bancar la nevoile clienţilor. Am convingerea că programele  de eficientizare a costului de intermediere financiară, mai ales prin canalul reprezentat de reţeaua de sucursale, sunt de abia la început.  Pe de altă parte, având în vedere dimensiunea mică de active bancare pe unitate şi nevoia de creştere a intermedierii financiare, se prea poate să asistăm la o creştere rapidă de cerere pe canalele digitale cu păstrarea amprentei actuale a canalului bancar reprezentat de reţeaua de sucursale. Această decizie însă va face parte din strategia de dezvoltare a fiecărei bănci pe viitor.” În România, penetrarea reţelei de unităţi bancare şi a numărului de ATM-uri se situează puţin peste media Uniunii Europene, potrivit datelor incluse într-un raport recent al Băncii Mondiale. Astfel, în anul 2019, România avea 4.018 unităţi bancare şi 10.531 ATM-uri la nivel naţional, care echivalează cu 26 de unităţi bancare şi 68 ATM-uri la 100.000 de adulţi. Această penetrare este comparabilă cu nivelul UE, de 25 sucursale şi 63 de ATM-uri la 100.000 de adulţi în 2017.
    Recesiune economică în vremuri de pandemie
    Evoluţia sistemului bancar este corelată şi cu mersul  economiei. Iar atunci când economia este în declin se resimte şi la nivelul băncilor.
    În 2020, conform estimărilor FMI, economia globală va cădea cu 3%, zona euro cu 7,5%, iar cei mai importanţi parteneri comerciali ai României, Germania cu 7% şi Italia cu 9,1%. În aceste condiţii, România nu poate evita căderea, crede şeful ARB.
    „Dar măsurile ample de susţinere a economiilor din UE împreună cu propriile măsuri luate la nivel naţional, estimate a reprezenta un procent important din PIB, vor susţine recuperarea.”
    În opinia lui Sergiu Oprescu, este dificil de anticipat dacă sub impactul COVID-19, evoluţia economiei României va avea o traiectorie în „V”, cu scăderea producţiei şi a investiţiilor, stagnarea temporară a afacerilor, acea fază de declin al activităţii economice temporară (recesiune), urmată de o revenire rapidă de amplitudine proporţională cu cea din faza de cădere, sau evoluţia economiei va fi în „U”, cu prelungirea perioadei de stagnare.


    „La momentul acesta, nu luăm în calcul un scenariu de criză în forma de «L», care presupune o cădere şi o rămânere pe palierul de cădere timp mai îndelungat. Criza financiară este un element probabil dacă modificările aduse cadrului legislativ în domeniul bancar de cele 8 legi/ proiecte de legi intră în vigoare. Este nevoie de responsabilizare pentru ca factura plătită de români să fie cât mai mică.”

    Această direcţie de responsabilizare trebuie arătată şi condusă în primul rând de clasa politică, pe baza consultării experţilor în economie, prin identificarea măsurilor pe care să le luăm.” Şeful ARB consideră că este un moment foarte potrivit pentru a se realiza, spre exemplu, un pact larg pe întreg spectrul politic pentru acţiuni economice ţintite spre evitarea unei eventuale reduceri a ratingului de ţară, fapt care ar accentua fundamental criza şi ar amâna revenirea.
    „Românii nu trebuie din nou expuşi la o criză economică severă. PIB-ul pe cap de locuitor în România în cifre absolute s-a situat în 2019 la nivelul de 11.500 euro, reprezentând 37% din media UE27 de 31.960 euro. România are al doilea cel mai ridicat nivel de sărăcie din Europa (32,5%), după Bulgaria (32,8%), cu 11 pp peste media UE (21,7%), suntem încă prea săraci ca să ne permitem măsuri populiste. De aceea cred că noi toţi, indiferent că suntem economişti, ingineri, jurnalişti, politicieni, sociologi etc., trebuie să contribuim conştient, consecvent şi apăsat la reducerea continuă a indicatorului populismului în ţara noastră.”

  • Cea mai mare piaţă auto îşi revine: Volkswgen anunţă că vânzările din China se apropie de nivelul dinainte de pandemie

    După o revenire puternică a celei mai mari pieţe auto din lume, producătorul german Volkswagen crede că ar putea atinge ţintele de vânzări pre-pandemie pentru 2020, sau măcar un nivel apropiat, potrivit FT.

    Stephan Wollenstein, directorul executiv al Volkswagen Group China, a scris miercuri pe contul său de LinkedIn că până la începutul verii piaţa auto din China ar putea reveni la normal – după ce vânzările grupului au crescut de la an la an în luna aprilie.

    „Dacă trendul actual continuă, noi putem fi optimişti şi să estimăm un rezultat anual care nu va fi foarte departe de planurile noastre iniţiale”, a scris Stephan Wollenstein.

    Criza medicală a dus la o prăbuşire de 80% a vânzărilor faţă de nivelul anului trecut, ceea ce a trimis piaţa în ceea ce se conturează momentan a fi al treilea an consecutiv de contracţie în sector.

    Cu toate acestea, piaţa şi-a revenit în aprilie la un nivel mai redus doar cu 10% faţă de aprilie 2019, a anunţat Wollenstein.

    Criza poate aduce oportunităţi de a câştiga cotă de piaţă pentru producători globali ca Volkswagen, întrucât în prezent piaţa din China este inundată de branduri automotive, dar nu toate pot face faţă unei crize.

  • Ce se întâmplă cu economia României? Scădere de 6% în 2020 şi revenire de 4,2% în 2021. Deficitul bugetar ajunge la 11,4% în 2021, cel mai mare din UE

    Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

    Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

    În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

    În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

    Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

    Cum vede Comisia Europeană România

    Consumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

    Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

    Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

    Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

    Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

    Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

  • Se anunţă vremuri grele: Zonei euro îi vor trebui trei ani să îşi revină după această criză. Philip Lane, economist şef al BCE: Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestora asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea va reintra în normalitate

    Economistul şef al Băncii Centrale Europene a avertizat că este posibil să dureze cel puţin încă trei ani până ca economia zonei euro să îşi revină complet din şocul ”extraordinar şi şever” al coronacrizei, scrie Financial Times.

    Philip Lane a spus că în scenariul sever, modelat de BCE, care estimează o scădere economică de 12% în zona euro pentru acest an, economia nu se va reîntoarce la nivelul dinainte de criză până în 2023.

    Un grafic publicat de BCE indică un rezultat asemănător şi pentru scenariul ”mediu”, care arată o scădere economică de 8% la nivelul zonei euro anul acesta.

    Singurul scenariu unde perspectivele sunt mai optimiste este cel ”lejer”, care presupune o scădere economică de numai 5% anul acesta, şi în cadrul căruia economiştii estimează o revenire economică completă până la jumătatea anului viitor. 

    ”Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestor măsuri asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea economică va reintra în normalitate”, a scris Lane.

    Economia zonei a înregistrat o scădere trimestrială record de 3,8% în T1 2020, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta. Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca declinul să fie mult mai adânc în T2, din cauză că măsurile de izolare au cuprins întreaga perioadă şi au îngheţat activitatea economică.

    BCE a anunţat joi că îşi păstrează dobânzile la depozite la 0,5%, în timp ce diminuează costurile de finanţare pentru bănci, reducând dobânda la care le împrumută la un minim record de minus 1%, practic plătind băncile să le împrumute bani. 

    Vineri, Lane a indicat că BCE s-ar pregăti să extindă orizontul de timp pe care aplică PEPP – programul de achiziţii de urgenţă din pandemie – lansat în luna martie, şi să crească şi scara acestuia. Programul deja avea o amploare de 750 de miliarde de euro alocaţi. El a adăugat că va continua să examineze constant toate măsurile să vadă dacă sunt eficiente, şi că ”vom ajusta instrumentele dacă situaţia o va cere”. 

  • Primele cifre: Cât va costa revenirea la birou – companiile cu 1.000 de angajaţi vor plăti până la 30.000 de euro pe lună în plus

    Revenirea la birou va atrage o serie de modificări majore în organizarea companiilor dar şi costuri suplimentare semnificative în condiţiile în care operaţiunile de dezinfectare implică mai multe substanţe.

    Potrivit consultanţilor imobiliari de la JLL, costul exact depinde de mărimea companiei, de măsurile implementate, dar per total, acestea sunt aşteptate să urce cu 30-50% faţă de costul alocat în mod normal unui angajat pentru curăţenie. Costul poate fi mai mic în cazul companiilor care pot lucra de la distanţă în continuare.

    Spre exemplu, în medie companiile plătesc 3-5 euro/mp/angajat, iar pentru fiecare angajat sunt alocaţi 10 mp. Dacă înainte de pandemie costul legat de curăţenie era de 30-50 de euro/angajat/lună, după implementare acesta s-ar putea mări cu 30-70%.

    “Vom vedea investiţii suplimentare în reproiectarea spaţiilor de birouri, pentru separare, dar şi schimbări de comportament – trebuie limitată la maximum orice mişcare în interiorul biroului, inclusiv accesul la imprimantă sau la cafetărie. Spre exemplu, şi pentru cafea, încurajăm ca fiecare angajat să abiă propria cană ceramică pe care sa o spele pentru a o refolosi. Noi vom încuraja ca şi imprimanta sa fie folosită cu şerveţele pentru a apăsa pe buton, iar unele companii iau în calcul utilizarea unui serviciu de shuttle pentru ca angajaţii să nu utilizeze transportul în comun pentru a veni la birou”, explică Silviana Petre-Badea, managing director JLL.

    În plus, trebuie implementate măsuri noi precum eliminarea stocării alimentalor angajaţilor în acelaşi loc, precum frigiderul din bucătărie, iar curierii să nu mai aibă acces în clădire. De asemenea, birourile angajaţilor trebuie să rămână libere de orice documente sau hârtii pentru a facilită operaţiunile de dezinfecţie şi curăţenie.

     

     

  • Estimări catastrofale pentru una dintre cele mai importante economii europene. Îi va lua ani să îşi revină după pandemie

    În urma pandemiei de COVID-19, este de aşteptat ca economia Regatului Unit să revină la normal abia în ​​2023, potrivit unui nou raport realizat de EY, scriu cei de la chargedretail.co.uk. Grupul de cercetare de piaţă a avertizat că este probabil să treacă trei ani până când economia Regatului Unit va reveni la acelaşi nivel din ultimul trimestru al anului 2019.

    Potrivit raportului, scăderea uriaşă a cheltuielilor consumatorilor şi a investiţiilor în afaceri va determina o scădere a PIB-ului (produsul intern brut) Marii Britanii cu 6,8% în acest an. Se estimează că şomajul va creşte la 6,8% în 2020, nivel care nu a mai fost înregistrat din 2014.

    În raport se mai precizează că, în cazul în care măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei ar începe să fie reduse pe parcursul lunii mai şi iunie, economia ar putea creşte cu 4,5% în 2021. Scăderea economică preconizată se va datora în mare măsură scăderii cheltuielilor consumatorilor cu 14%, remarcată deja în rândul unor retaileri precum Cath Kidston, Oasis şi Warehouse.

    Deşi economia se aşteaptă să revină la ritmul de creştere anul viitor, EY a spus că efectele ar putea fi mult mai grave dacă „coronavirusul afectează economia mai mult decât se preconizase”. În timpul celui de-al doilea trimestru al anului curent, EY avertizează că pandemia de COVID-19 ar putea provoca o scădere de 13% a PIB-ului, de aproximativ şapte ori mai grav decât cea mai mare scădere trimestrială înregistrată în ultima criză financiară. Vineri, cifrele de la Oficiul pentru Statistică Naţională (ONS) au dezvăluit că volumul vânzărilor totale în martie a scăzut cu 5,1% faţă de luna februarie, deoarece multe magazine şi-au închis porţile în faţa coronavirusului. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul vânzărilor a scăzut cu 5,8%.

  • Italia şi-a repornit economia: Micile afaceri de familie au dat lacătele jos de pe uşi. Coloana vertebrală a economiei se întoarce la lucru

    Miile de librării, papeteării şi businessuri artizanale au început să se redeschidă în Italia, după o perioadă dureroasă din punct de vedere economic, în care economia a stat îngheţată, potrivit CNBC.

    Antreprenorii care îşi redeschid afacerile se confruntă cu un mix de emoţii, întrucât frica instalată pe perioada carantinei se împleteşte cu speranţa că businessul va reveni la normal – însă nu în perioada imediat următoare.

    Restricţiile impuse la nivel naţional cu efecte asupra vieţii private şi a businessului au lovit puternic afacerile mici şi mijlocii. Acestea sunt considerate a fi coloana vertebrală a economiei italiene, iar multe dintre ele sunt afaceri de familie care au fost moştenite din generaţie în generaţie.

    În perioada post-pandemie, proprietarii businessurilor cred că va dura o perioadă până când afacerile lor şi obiceiurile de consum vor reveni la normal.

    „Sunt foarte fericită să redeschid librăria, chiar dacă va fi foarte dificil. Nu sunt oameni pe străzi încă, întrucât măsurile de distanţare socială au avut un impact major, în special pentru locuri mici cum e al nostru. Cu siguranţă, nu va fi la fel cum era înainte de Covid. Carantina a fost foarte dură”, a comentat Paola, o antreprenoare care deţine o librărie în Roma, cunoscută drept Open Door, împreună cu sora sa Lavinia.

    IMM-urile din Italia generează 66,9% din valoarea adăugată totală pe care o produc businessurile non-financiare din economie, depăşind media UE de 56,4%, conform datelor Uniunii Europene pe anul trecut.

    În ceea ce priveşte numărul de angajări pe care businessurile le fac în economie, IMM-urile angajează 78,1% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 66,6%. Microîntreprinderile – care au până la 9 angajaţi – sunt în special importante, angajând 44,9% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 29,7%.

    Cu toate acestea, IMM-urile din Italia se confruntă cu o provocare majoră, întrucât se estimează că economia Italiei se va contracta cu 9,1% în 2020, potrivit celor mai recente previziuni lansate de Fondul Monetar Internaţional.

    Italia a fost epicentrul european al pandemiei, cu peste 187.000 de cazuri confirmate şi peste 25.000 de decese.

    Doar cele mai puternice businessuri şi cei mai puternici oameni de afaceri vor reuşi să treacă prin perioada dificilă care se aşterne în faţă, a explicat Francesca Anichini pentru CNBC.

    Ea controlează un butic de îmbrăcăminte pentru copii în Florenţa, alături de sora ei, Eugenia. Afacerea denumită A.Anichini este în familia lor de patru generaţii, începând din anul 1912.

    „Am înţeles că va fi foarte dificil să revenim la producţia de dinainte, chiar şi după ce se ridică măsurile. A fost o perioadă stresantă de o lună şi jumătate (n.r: în carantină)”, a spus Francesca Anichini, proprietar al A. Anichini.

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • Cum se va schimba comportamentul oamenilor după ce vom ieşi din autoizolare?

    Comportamentul oamenilor va fi diferit după ce starea de urgenţă se va termina şi vom putea ieşi din casă. Oamenii se vor feri de grupuri şi vor fi reticenţi în a ieşi  în oraş, să meargă în vacanţe, la concerte sau la meciuri, să participe la şedinţe în birouri, crede Radu Turcescu, reputation management strategist şi political consultant.

    ”Sigur, toţi aşteptăm să ieşim din casă, dar temerile (teama de necunoscut, teama de îmbolnăvire), vor fi mult mai puternice, iar vechile comportamente vor avea nevoie de timp pentru a reveni. Dacă vor mai reveni. În al doilea rând, acea încredere de care am discutat mai devreme se va transforma în “dacă cel care mi-a făcut cafea / mi-a deschis uşa / mi-a întins mâna / mi-a pregătit mâncarea / mi-a înmânat pixul mă poate îmbolnăvi”? Vom fi foarte atenţi şi vom continua să evităm interacţiunea socială, chiar şi în momentul în care Guvernul va ridica interdicţiile. Trebuie să înţelegem că toată lumea noastră se bazează pe interacţiune socială fizică. Trebuie să înţelegem că această componentă fundamentală a vieţii noastre se va schimba. Trebuie să înţelegem că lumea noastră se va schimba”, afirmă Radu Turcescu.

    De asemenea, relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi depinde de cum va fi gestionată pandemia de COVID-19, crede el.

    ”Dacă actualul Guvern va avea curajul să aplice câteva măsuri dure ( împotriva anumitor interese) şi să rezolve criza corect, atât din punct de vedere medical, cât şi economic, şansele la viitoarele alegeri vor creste semnificativ. Dacă nu, absolut toate instituţiile statului, indiferent de legătura directă sau mai puţin directă cu un anumit partid, vor avea de suferit în relaţia cu cetăţenii, neîncrederea va creşte şi statul, evident, va slăbi”, adaugă Turcescu.

    În ceea ce priveşte potenţialii câştigători sau pierzători ai acestei situaţii create de răspândirea noului coronavirus, el crede că statul poate fi în oricare dintre aceste poziţii când această criză va trece.

    ”Cred că cel mai mult de pierdut va avea Guvernul, iar ei ştiu asta. Probabil acesta este şi motivul pentru care propun organizarea alegerilor în toamna lui 2021. Pandemia nu va dura până atunci, dar vor avea nevoie de timp să reintre în joc din punct de vedere reputaţional. (…) Paradoxal, de câştigat ar putea avea tot Guvernul dacă va reuşi să rezolve criza şi problemele cauzate de numirile politice. Este important ca actualul legislativ să asculte puţin mai mult vocea opiniei publice, să implementeze măsurile corecte şi, mare atenţie, să le comunice profesionist pentru a evita probleme de imagine. PNL se află în faţa unei importante şanse. Să vedem dacă va şi profita”, spune Radu Turcescu.

     

     

     

  • În timp ce Europa şi SUA se afundă în recesiune, China îşi revine: Exporturile chinezilor au scăzut doar cu 3,5% în martie

    Exporturile Chinei au înregistrat în martie un minus de doar 3,5% în comparaţie cu martie 2019, indicând o potenţială revenire a comerţului, după ce în ianuarie şi februarie chinezii au înregistrat scăderi masive, pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Conform datelor publicate de administraţia Vămilor din China, marţi, exporturile pe primul trimestru au scăzut cu 6,4% de la an la an, în comparaţie cu declinul de două cifre înregistrat în perioada ianuarie-februarie.

    Mai mult, pentru luna martie China a înregistrat un excedent comercial de 18,5 miliarde dolari, în comparaţie cu un deficit de 7,1 miliarde dolari pentru ianuarie şi februarie.

    Însă oficialii adminstraţiei Vămilor au atras atenţia cu privire la situaţia actuală în care cele mai mari pieţe de export ale Chinei au încă măsuri de carantină naţională introduse, pentru a opri răspândirea pandemiei.

    „În timp ce COVID-19 se răspândeşte la nivel mondial, economia globală se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari. Incertitudinea este în creştere, iar comerţul exterior al Chinei se confruntă cu dificultăţi mai mari”, a spus Li Kuiwen, purtător de cuvânt al administraţiei Vămilor.