BusinessMagazin

Tag: reţele

  • Tânăra de 37 de ani care coordonează vânzările Danone în reţelele moderne de magazine

    Coordonează din toamna anului trecut echipa care este responsabilă de vânzările în reţelele moderne de magazine, iar din ianuarie a preluat şi responsabilitatea canalului away from home (cantine, restaurante, covrigării etc.). „Rolul nostru în Danone este destul de complex, fiind o verigă importantă în procesul intern de previzionare, critic în industria de produse proaspete, la fel ca în activarea de brand pentru fiecare retailer.“

    Absolventă a ASE, Oana Bejan se consideră o persoană norocoasă, pentru că a întâlnit oameni care au inspirat-o şi au avut încredere să o promoveze. „Îmi amintesc că în 2002 lucram la Carrefour ca asistent non-food, iar şeful meu m-a anunţat că mă promovează «achizitor». Sinceră sa fiu, nici în franceză nu ştiam ce înseamnă, şi la 23 de ani eram în mod oficial primul achizitor Carrefour pe electronice şi electrocasnice. Carrefour a fost o şcoală foarte bună, am învăţat de la colegi, de la furnizori şi mult din greşeli, din jobul de zi cu zi.“

    În următoarea etapă a carierei sale a trecut de cealaltă parte a baricadei, la furnizor, lucrând la Coca-Cola Hellenic. Din 2013 este în echipa Danone, organizaţie în care a intrat ca trade marketing manager, şi spune că acum „suntem într-o etapă de construcţie, piaţa reîncepe să crească şi am încredere că 2016 va fi un an foarte bun“.

    Oana Bejan nu crede că a avut praguri critice în carieră până acum, dar menţionează un moment dificil, când a ales să părăsească achiziţiile şi să intre în domeniul vânzărilor, fără nicio experienţă anterioară. „Cred că am fost un pariu şi pentru şeful meu de atunci şi am învăţat foarte mult din schimbarea de perspectivă – chiar dacă sunt multe aspecte comune pentru o poziţie de vânzător şi una de achizitor, a fost totuşi o transformare fundamentală, în care am înţeles că performanţa în vânzări este direct legată de capacitatea de veni cu soluţii.“ Tot ea consideră drept cea mai mare reuşită faptul că are foarte mulţi prieteni în toate companiile pentru care a lucrat, „oameni care îşi amintesc cu plăcere de proiectele pe care le-am dezvoltat împreună şi care mă apreciază atât ca om, cât şi ca profesionist. Cred că este cel mai important lucru pe care îl las în urmă“.

    Pe termen lung, Oana Bejan îşi doreşte să facă performanţă în domeniul comercial, să lucreze cu echipe de oameni diferiţi şi să înveţe de la fiecare dintre ei. „Zece ani pare foarte departe, dar ştiu sigur că voi lua tot ce se poate de la fiecare zi.“

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • A luat o invenţie neutilizată până atunci, a perfecţionat-o şi a creat compania care astăzi deţine o cotă de piaţă de peste 60% pe segmentul său

    Născut în Pennsylvania, în 1952, într-o familie catolică poloneză, Leonard Bosack a absolvit La Salle College High School, iar ulterior Wharton School de la Universitatea din Pennsylvania; în timpul facultăţii a fost atras de domeniul tehnologiei hardware. În 1979 a fost acceptat la Universitatea Stanford, unde a început să studieze ştiinţa calculatoarelor şi la scurt timp a devenit inginer de suport pentru un proiect important al universităţii. Sarcina sa era de a realiza, prin intermediul routerului, partajarea de informaţii între calculatoarele Computer Science Lab şi reţeaua School Business. Aşa a întâlnit-o pe soţia sa, Sandra Lerne, care era manager al laboratorului Business School.

    Pentru a conecta computere aflate la distanţă, Leonard Bosack a fondat, împreună cu soţia sa, Cisco, un sistem de router multiprotocol cu scopul comercializării pe scară largă a tehnologiei de reţea locală (LAN), o raritate tehnologică la momentul respectiv. Advanced Gateway Server, sistemul creat de Bosak, a fost, de fapt, o versiune revizuită a routerului existent deja la Universitatea Stanford, inventat de William Yeager şi Andy Bechtolsheim, brevetat cu câţiva ani înainte de apariţia Cisco. Cei doi soţi au început să-şi construiască primele routere acasă, utilizând reţeua de internet de la Universitatea Stanford, acolo unde lucrau ca profesori. Iniţial, au vrut să construiască şi să vândă routere pentru Stanford, însă propunerea le-a fost refuzată. Atunci şi-au fondat propria companie, pe care au numit-o Cisco, prescurtare a oraşului San Francisco. Produsul Cisco a fost dezvoltat în garajul lor şi a început să fie vândut în 1986, prin recomandări; în prima lună de viaţă Cisco a avut contracte în valoare de peste de 200.000 de dolari. Compania a produs o tehnologie revoluţionară în ceea ce priveşte sistemele de routere, iar asta le-a oferit rapid dominaţia asupra pieţei. Brandul a devenit cunoscut publicului larg în 1990, an în care Bosack s-a retras din companie, la puţin timp după plecarea soţiei sale. Bosack şi Lerner au plecat de la Cisco cu 170 milioane de dolari şi au divorţat la începutul anilor 1990. În 1996, veniturile Cisco s-au ridicat la 5,4 miliarde de dolari, devenind una dintre poveştile de succes din Silicon Valley; în 1998, compania a fost evaluată la peste 6 miliarde de dolari şi controla peste trei sferturi din afacerile cu routere.

    Pe lângă Cisco, Leonard Bosack este cunoscut pentru comercializarea în premieră, pe scară largă, a reţelei locale (LAN). El şi colegii săi de la Stanford au fost capabili să lege cu succes 5.000 de calculatoare din Universitate într-o zonă de campus de 16 mile pătrate (41 kmp). Au depăşit problemele de incompatibilitate, atunci fiind creat primul sistem LAN adevărat. Leonard Bosack a deţinut, de asemenea, poziţii de conducere în domeniul tehnologiei în cadrul unor companii precum AT & T Bell Labs şi Digital Equipment Corporation şi a fost unul dintre profesioniştii care au contribuit la tehnologia de reţea condusă de către Departamentul SUA al Apărării (ARPnet), proiect ce a stat la baza internetului de astăzi.  Printre cele mai recente progrese tehnologice ale lui Bosack se încadrează crearea unor sisteme de fibră optică in-line, capabile să atingă viteze de transmisie fără precedent – de 6.071 milisecunde la peste 1.231 km de fibre, distanţa aproximativă dintre Chicago şi New York.

    Leonard Bosack şi Sandy Lerner au o fundaţie de caritate fondată cu 70% din banii obţinuţi prin vânzarea acţiunilor de la Cisco, recunoscută pentru finanţarea unei game largi de proiecte pentru dezvoltarea ştiinţei şi protejarea animalelor. În prezent, Leonard Bosack, în vârstă de 64 de ani, este CEO al XKL LLC, o companie privată de inginerie care explorează şi dezvoltă reţele optice pentru comunicaţii de date.

  • Iohannis şi-a ridicat marile reţele străine de hipermarketuri în cap. Ce spun marile reţele străine: E posibil să închidem magazinele

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

     

  • Cum te pot ataca hackerii în concediu

    Datele personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi atacate pe durata vacanţei de vară, potrivit informaţiilor comunicate de specialiştii în securitate cibernetică ai companiei de securitate informatică Bitdefender. 
     
    Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender susţin că informaţiile personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi compromise sau furate pe durata vacanţei de vară, când turiştii în căutare de internet gratuit se conectează la reţele publice de Wi-Fi, fără să ţină cont de riscurile de securitate.
     
    Din moment ce accesul la internet în roaming poate genera costuri suplimentare în factura la mobil, turiştii obişnuiesc să se conecteze frecvent la reţele Wi-Fi, pe care le consideră inofensive. Contrar aşteptărilor, conectarea la o reţea de internet controlată de un răufăcător pentru navigarea pe reţele sociale sau verificarea conturilor de email poate duce la pierderea parolelor sau a datelor de pe dispozitive.
     
    Iată o listă cu locurile în care să evitaţi folosirea reţelelor de Wi-Fi:
     
    1. Deşi aeroporturile au proceduri stricte în materie de securitate fizică, există loc pentru îmbunătăţiri ale securităţii informatice, mai ales în cazul reţelelor de internet. Numeroase experimente sociale făcute de experţi în securitate IT demonstrează că pasagerii s-ar conecta la orice reţea care promite internet gratuit în aeroport şi ar accepta integral termenii şi condiţiile solicitate de furnizorul serviciului. Cei mai mulţi cad în capcana reţelelor denumite „Free Airport Wi-Fi” sau similar şi conectează telefoane, tablete sau chiar laptopuri la reţele nesecurizate. Odată conectate, atacatorii pot colecta cu uşurinţă toate parolele.
    2. În cazul hotelurilor, este important să solicitaţi la recepţie datele referitoare la reţeaua de internet: user name şi parolă. Frecvent, la hotelurile care oferă internet gratuit, turiştii omit să mai ceară detalii legate de serviciile de internet şi caută reţele pe cont propriu, direct de pe telefon, în speranţa că nu sunt parolate. De exemplu, dacă vă cazaţi la hotel Central, numele reţelei hotelului poate fi „Hotel Central Wi-Fi”, în timp ce un atacator v-ar putea păcăli cu o reţea denumită „FREE Hotel Central Wi-Fi”. Semnalaţi recepţionerilor astfel de tentative de înşelăciune.
    3. Dacă folosiţi transportul public (autobuz sau tren), tentaţia de a vă conecta la Wi-Fi în gară sau staţia de autobuz vă poate expune nu doar riscului furtului de date. Mai mult, dacă cineva vă sustrage sau vă găseşte smartphone-ul, tableta sau laptop-ul în astfel de locuri, este util să puteţi să blocaţi accesul respectivei persoane la fotografiile personale, agenda telefonică sau mesajele text. De aceea, protejaţi-vă telefonul mobil cu o parolă complexă. Este primul pas pentru a evita invadarea vieţii private de către un străin. Vă puteţi proteja telefonul mobil cu o aplicaţie anti-furt, care poate localiza, bloca şi şterge conţinutul de pe telefon. 
    4. Cafenelele reprezintă pentru mulţi turişti locul ideal unde să verifice peste zi conturile de pe reţele sociale. Cum multe localuri permit acces gratuit la internet, utilizatorii sunt obişnuiţi să le acceseze. Atacatorii pot crea reţele clonă şi intercepta traficul clienţilor cafenelei, ducând la instalarea de ameninţări informatice sau chiar la aflarea datelor bancare ale celor care verifică situaţia contului.
    5. În baruri, restaurante sau alte locuri cu reţele nesecurizate, evitaţi să folosiţi servicii bancare online sau să faceţi cumpărături online cât timp sunteţi conectaţi la o reţea publică de Wi-Fi. Dacă este absolut necesar să vă conectaţi, recomandarea este să folosiţi o soluţie de plăţi online adaptată. Pentru laptop-uri, Bitdefender Safepay garantează o conexiune sigură către contul de online banking sau către pagina de plăţi din magazinul online. De asemenea, verificaţi dacă link-ul paginii pe care o accesaţi începe cu https: // şi, în plus, dacă apare desenul unui lacăt în câmpul unde tastaţi link-ul, ceea ce indică accesul securizat. Pentru terminalele mobile, este recomandată instalarea unei soluţii de tip VPN ce are ca scop criptarea traficului şi face dificilă interceptarea acestuia de către atacatori. 
     
    „Dacă un hacker reuşeşte să atragă victime către reţele de Wi-Fi pe care le controlează, el identifică rapid vulnerabilităţile de pe dispozitiv şi le exploatează ca să intercepteze traficul de date, inclusiv datele bancare când se fac plăţi online. În lipsa unei soluţii de securitate actualizate, victima nu descoperă interceptarea traficului decât după ce pagubele se produc”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică al Bitdefender.
     
    Folosirea datelor mobile reprezintă o variantă sigură pentru navigarea pe internet. În ultima vreme, operatorii telecom includ în ofertele lor trafic de internet care poate fi folosit chiar şi în afara ţării. Cei care aleg totuşi să folosească reţele Wi-Fi pot instala un VPN în paralel cu soluţia de securitate pentru a reduce la maximum eventuale pagube şi neplăceri.
     

  • Preţul greşelii la început de drum

    În fabrica de pantofi înfiinţată de părinţii săi a observat modul de lucru şi a constatat că productivitatea era scăzută. Aşadar, pentru a vedea exact ce se întâmplă în fabrică, Mircea Gavrilă a cumpărat o cameră de filmat pe care a montat-o în faţa uşii principale de acces în zona de producţie. După ce a analizat imaginile a văzut unde erau obstacolele în producţie şi a schimbat maniera de lucru, iar rezultatele au venit,  „timpul pierdut în afara zonelor de lucru s-a eliminat aproape complet, productivitatea a crescut, iar contravaloarea camerei s-a «amortizat» în aproximativ două săptămâni prin creşterile de productivitate pe care le-a facilitat“.

    Aşa avea să înceapă afacerea Depisto a lui Mircea Gavrilă, o afacere care a crescut de la înfiinţare, în 2008, de la un business local la unul naţional cu o cifră de afacere de peste 2 milioane de euro. La început Depisto însemna doar două persoane, care instalau sisteme de securitate în judeţul Harghita, iar acum numărul de angajaţi ajunge la 60 şi activitatea companiei se împarte în trei ramuri: sisteme de securitate, protecţie la incendiu şi instalaţii electrice – curenţi slabi.

    Incendiul de la maternitatea de la Giuleşti din 2010 a trezit lumea la realitate cu privire la starea spitalelor din ţară şi a sistemelor de detecţie la incendiu, spune antreprenorul de 33 de ani. Mircea Gavrilă a început o campanie de promovare a sistemelor de detecţie la incendiu pentru a fi instalate în spitalele din Harghita, „dar ei căutau un partener care să se ocupe de toată activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. După mult studiu, timp şi investiţii, am înfiinţat o divizie care s-a specializat pe activităţi de protecţie la incendiu cerute sau impuse de reprezentanţii ISU companiilor locale“, spune antreprenorul.

    Astfel a apărut al doilea serviciu oferit de companie, „protecţie la incendiu (PSI)“. Cel de-al treilea, care se ocupă de instalaţii electrice, a fost dezvoltat ceva mai târziu şi se adresează în special pieţei de construcţii, Depisto fiind de obicei, subcontractor al unor firme de construcţii sau de instalaţii. Iar acest serviciu s-a dovedit a fi căutat şi în prezent generează cele mai mari rulaje din companie. Cifra de afaceri a Depisto a crescut constant în ultimii ani; în 2015 a înregistrat o creştere de 151% şi a depăşit 2,1 milioane de euro. Cea mai mare pondere la această sumă a avut-o diviza de instalaţii electrice (85%), apoi cea de securitate (12%) şi cea de PSI de 3%. Chiar dacă poate acoperi întreaga ţară, cea mai mare pondere a clienţilor este concentrată în zona Gheorgheni, în Harghita. În această zonă sunt active şi diviziile de Securitate şi PSI ale Depisto, despre care Gavrilă spune: „Chiar dacă nu generează rulaje la fel de mari precum divizia de electrice, reprezintă un volum destul de mare în ce priveşte numărul de clienţi şi activităţi efectuate“.

    La patru ani de la înfiinţare, în 2012, a avut loc prima lucrare importantă pentru Depisto în afara judeţului, ce a marcat intrarea în domeniul de construcţii – au executat o lucrare pentru sediul Gărzii Financiare din Constanţa. În 2014 au deschis un birou la Bucureşti, iar un an mai târziu un alt sediu în Braşov. Aşadar cele trei mari zone unde Depisto activează sunt Harghita, Braşov şi Bucureşti, dar mai sunt prezenţi şi în alte şantiere din ţară precum Bistriţa sau Cluj- Napoca, potrivit lui Gavrilă. Dacă în Capitală secţia de electrice este cea mai importantă (reprezintă 78% din businessul Depisto), în Harghita şi Braşov divizia de securitate este mai importantă (70% din afacere).

    Gavrilă spune că întemeierea firmei în 2008, la început de criză, nu a contat prea mult pentru afacerea sa „pentru că era singura realitate pe care o cunoşteam“. În schimb, afirmă că dificultăţile în carieră au venit din cauza deficienţei de cunoştinţe, atât tehnice, cât şi de management: „Nu ştiam cum se programează un sistem de alarmă, nu aveam deloc cunoştinţe de management. Am luat-o de la zero, am pierdut multe zile şi nopţi studiind, învăţând. Am greşit de multe ori şi am plătit foarte multe «taxe de şcolarizare». Din fiecare greşeală am învăţat câte puţin“. Un alt moment dificil din carieră spune că a coincis cu unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui, naşterea fiul lui, despre care spune că a declanşat o schimbare în modul cum şi-a organizat viaţa profesională: „am început să deleg mai mult, să reconsider ideea de productivitate versus timp petrecut la birou şi să mă ocup mai degrabă de coordonare decât de implementare“.

    Până la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România ar fi trebuit să aibă o analiză a riscurilor de securitate; altminteri, riscă amenzi cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Totuşi guvernul s-a răzgândit şi a decis amânarea legii până la 1 iulie 2017. Cum Depisto are în portofoliu un astfel de serviciu de analiză, Mircea Gavrilă povesteşte că „prin lunile noiembrie – decembrie toată lumea căuta o firmă specializată pe evaluări, iar toţi evaluatorii din zonă era ocupaţi până peste cap. La început de an s-au mai liniştit apele, în special datorită amânării obligativităţii până la jumătatea anului 2017“. Pentru anul în curs antreprenorul îşi propune să finalizeze proiectele începute în anii trecuţi, „să punem mare accent pe eficientizarea proceselor interne care să ne ajute în creşterea productivităţii“ şi aşteaptă o creştere moderată, de 10%, a cifrei de afacere.

  • Traficul pe internet se va tripla până în 2020, iar traficul pe smartphone îl va depăşi pe cel de pe PC

    Traficul IP la nivel global aproape că se va tripla în următorii cinci ani, având o rată anuală compusă de creştere de 22%, indică raportul Cisco Visual Networking Index (VNI) pentru perioada 2015-2020. Mai mult de un miliard de noi utilizatori de internet se vor alătura comunităţii globale, de la 3 miliarde în 2015, la 4,1 miliarde în 2020.

    În următorii cinci ani, reţelele IP globale vor susţine 10 miliarde de noi dispozitive şi conexiuni, în creştere de la 16,3 miliarde în 2015, la 26,3 miliarde până în 2020. Până în 2020 vor există, în medie, 3,4 dispozitive şi conexiuni aferente per capita, în creştere de la 2,2 dispozitive şi conexiuni în 2015.

    “Romania este recunoscută pentru vitezele mari la Internet şi, în general, pentru infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată. Creşterea numărului de utilizatori şi a dispozitivelor care să beneficieze de reţele va fi accelerata în perioada următoare, atât pe zona rezidenţială, cât şi în segmentul business. În acest context, acum mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm nevoia de avea infrastructuri sigure şi scalabile”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Evoluţia pe care o înregistrează fenomenul ”Internet of Things” (IoT) e un generator de trafic.  Aplicaţii precum supravegherea video, contorizarea inteligentă, monitorizarea stării de sănătate şi alte servicii M2M înseamnă noi cerinţe la nivel de reţea şi determină creşterea graduală a traficului. La nivel globl, conexiunile M2M vor creşte de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde în 2015, la 12,2 miliarde până în 2020, reprezentând aproape jumătate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicală va creşte de cinci ori, înregistrând cea mai rapidă evoluţie, de la 144 de milioane de conexiuni în 2015, la 729 milioane în 2020.

    Locuinţele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumătate, cu un total de 5,8 miliarde până în 2020, de la 2,4 miliarde în 2015. Serviciile video şi de conţinut continuă să genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicaţii. Conţinutul video va reprezenta până în 2020 79% din traficul pe internet, de la 63% în 2015. Până în 2020, în fiecare lună se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online. De asemenea, conţinutul video în format HD şi Ultra HD va reprezenta 82% din traficul video pe internet până în 2020, de la 53% în 2015.

    Modul în care consumatorii individuali şi utilizatorii de business accesează reţelele IP şi Internetul se schimbă, făcându-se trecerea de la PC-uri la dispozitive mobile. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, inclusiv tablete, smartphone-uri şi televizoare, comparativ cu 47% în 2015.

    Până în 2020, smartphone-urile vor genera 30% din totalul traficului IP, în timp ce contribuţia PC-urilor la totalul traficului IP va scădea la 29%.

    În 2015, dispozitivele conectate la Wi-Fi şi reţele mobile au generat 62% din traficul de internet (Wi-Fi: 55%; mobil: 7%, fix: 38%). Până în 2020, dispozitivele conectate la reţelele Wi-Fi şi mobile vor genera 78% din traficul de internet (Wi-Fi: 59%; mobil: 19%; fix: 22%).

  • Nokia prezintă cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente

    Nokia prezintă la Bucureşti cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente, dezvoltate pentru a spijini furnizorii de servicii să beneficieze de avantajele tehnologiilor de generaţie viitoare şi pentru a permite noi modele de afaceri în domeniul IoT.

    Tehnologia 5G va depăşi graniţele conectivităţii, transformând reţeaua, oferind capacitate masivă, conectivitate şi viteze de date ultra-rapide – cu aproape zero latenţă – pentru a satisface cererile miliardelor de dispozitive, aplicaţii şi obiecte specifice unei lumi„programabile”

    În cadrul Innovation Days, Nokia prezintă soluţii şi tehnologii care oferă rezolvări pentru provocările operatorilor de telecomunicaţii şi ajută la extinderea posibilităţilor umane. Nokia este prima companie care poate rula tehnologia 5G pe o staţie de bază comercială, se arată în comunicatul dat publicităţii. De asemenea,  5G va conecta fabricile viitoare şi va ajuta la crearea unui sistem de producţie complet automatizat şi flexibil, productivitatea proceselor de fabricaţie şi logistice vor creşte cu peste 50%. Noua tehnologie 5G îşi propune să ofere niveluri ultra-fiabile şi previzibile de servicii stricte în ceea ce priveşte capacitatea, transferul, latenţa şi conectivitatea senzorilor

    Noua soluţie compatibilă 5G, AirScale,suportă orice tehnologie, de la 2G la LTE Advance Pro şi 5G, atunci când acesta va fi implementată. AirScale înlocuieşte Nokia Flexi Base Sation şi utilizează cu 60% mai puţină energie decât Flexi.

    Demonstraţiile IoT evidenţiază o serie de studii de caz de utilizare a tehnologiei în situaţii precum prevenirea scurgerilor de apă prin contorizare inteligentă şi analiză avansată, parcare inteligentă şi pilotaj autonom şi conectivitate în industria de îngrijire a sănătăţii.

    „Nokia participă la dezvoltarea tehnologiilor 5G şi a principiilor arhitecturale de aproape un deceniu. Rezultatele acestor proiecte pun acum bazele îmbunătăţirii radicale a umanităţii, oferind posibilitatea de a avea acces oriunde, de a înţelege şi a controla totul. Nokia a fost prezentă în România în ultimii 25 de ani şi investeşte continuu aici, contribuind la transformarea industriei de telecomunicaţii. Site-ul din România este unul strategic, cu o echipă profesionistă de peste 1.600 de angajaţi pasionaţi şi cu experienţă, care lucrează în cercetare şi dezvoltare pentru reţelele mobile, aplicaţii & analytics şi reţele fixe, într-unul dintre centrele Global Network Operations ale Nokia, care oferă soluţii multi-vendor şi multi-technology, precum şi în hub-ul nostru global pentru design-ul, livrarea şi mentenanţa reţelelor IP, optice, mobile, fixe şi convergente.”, a declarat Raoul Ros,  Director General  Nokia România

  • Confesiunile unui model australian. De ce a renunţat la viaţa de pe reţelele de socializare – GALERIE FOTO

    Essena O’Neil, model australian de 18 ani, renunţă la contul de Instagram şi susţine că social media nu reprezintă viaţa reală, ci este una închipuită, potrivit The Guardian.

    Modelul are peste 600.000 de fani pe Instagram şi spune că făcea cu uşurintă 2000 de dolari australieni pe fiecare postare.  În octombrie anul trecut, ea a şters peste 2.000 de fotografi de pe contul ei şi a editat descrierile fotografiilor rămase (96), astfel dezvăluind adevărul şi cadrul în care au fost realizate. De asemenea, numele contului a fost schimbat în “Social Media is not real life”.

    “Fără să-mi dau seama, mi-am petrecut majoritatea adolescenţei pe reţelele sociale, căutând aprecierile şi aprobările celor din jur. Reţelele de socializare nu reprezintă viaţa reală, este doar un sistem bazat prin care indivizii caută validările celor din jur” a scris ea.

    “În această fotografie aveam acnee, însă am folosit foarte mult machiaj. Zâmbeam doar pentru că credeam că arat bine”, este modul în care tânăra descrie o fotografie. “Nu am dat bani pe rochia asta. Am făcut sute de încercări înainte să obţin această fotografie. Mă simţeam foarte singură”,  “am fost plătită cu 400 de dolari pentru a face această fotografie. Asta când aveam doar 150.000 de fani, acum pot să primesc şi 2000 de dolari” sau “şi pentru această fotografie am fost plătită. Dacă vezi aşa zisele “fete instagram” şi vrei si tu să fii ca ele…gândeştete că tu vezi doar ceea ce vrei să vezi” sunt comentarii adăugate fotografiilor de pe cont.

    Reacţiile oamenilor au fost în marea lor majoritate pozitive, lăudând gestul fetei. Mai mult chiar, odată cu această schimbare Essena O’Neil şi-a lansat propriul site, loc unde fanii vor găsi “imagini creative care au un scop, poezii, articole şi interviuri cu oameni care mă inspiră”.