BusinessMagazin

Tag: renault

  • Compania auto Renault mută în Maroc producţia Logan Break MCV începând de anul viitor

    “Vom prelua producţia acestui model fabricat în prezent în România (Logan Break MCV – n.red.) începând din primul trimestru al anului 2017”, a declarat Jean-François Gal.

    Directorul Uzinei Renault Tanger a explicat că mutarea producţiei Dacia/Renault Logan Break MCV va necesita investiţii suplimentare, în valoare de circa 20 de milioane de euro.

    Uzina Renault din oraşul marocan Tanger – unde sunt fabricate deja modele Sandero, Dokker şi Lodgy – estimează pentru anul 2017 o producţie totală de 300.000 de vehicule, incluzând Logan MCV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la Mioveni spre Moscova, via Paris

    România câştigă un statut tot mai clar de furnizor de talente, odată ce numele autohtone sunt din ce în ce mai numeroase la sediile centrale ale multinaţionalelor. Cornel Olendraru, care de la 1 octombrie va deveni responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în România, Turcia şi Rusia, povesteşte pentru Business Magazin care sunt schimbările prin care a trecut Dacia în perioada în care a condus fabrica de la Mioveni.

    Trei este numărul de ţări de care va deveni responsabil, la 47 de ani, Cornel Olendraru, director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, având astfel în grijă performanţa industrială şi logistică a grupului. În ultimii doi ani, el a urmărit procesul de modernizare şi automatizare a uzinei Dacia după noile standarde ale Alianţei Renault Nissan.

    Misiunea uzinei Automobile Dacia este să ajungă în următorii doi ani la un grad de automatizare de 20%, faţă de 5% în 2014, când a fost demarat acest proces. „În ultimii doi ani, modernizarea uzinei face parte dintr-un plan agresiv al Renault de a vinde cât mai mult şi se lucrează pe două axe: una – produs, vizând Renault şi implicit Dacia, şi altă axă vizează calitatea. O maşină frumoasă trebuie să fie şi de calitate pentru a se vinde bine pe termen lung”, declară Cornel Olendraru. Dacia este parte a planlui de modernizare care vizează uzina la presaj, secţiile de caroserie şi vopsitorie.

    Tot el adaugă că acum nu se poate avansa o cifră cu privire la gradul de automatizare, dar procesul este în desfăşurare. „La presaj se modernizează secţiile, tot ce trebuie modernizat se înnoieşte pentru ca în final să scoatem o maşină mai bună şi să răspundem unor cerinţe legate de ergonomie. Manipularea pieselor nu este deloc uşoară, iar secţia este predispusă a fi automatizată. Tot ce înseamnă fabricaţie şi manipulare de piese mari, se va face cu roboţi”.

    Pe de altă parte, directorul uzinei de vehicule spune că modernizarea nu înseamnă întotdeauna automatizare, dar implică obligatoriu investiţii în instalaţii capabile să ofere o calitate mai bună. Spre exemplu, la vopsitorie s-a înlocuit o cabină de apret care avea aproape 40 de ani, iar alţi roboţi au fost înlocuiţi pentru că nu mai erau la fel de performanţi cum sunt noile utilaje. Şi în uzina de vehicule, unde sunt asamblate toate piesele, au fost implementate noi soluţii care să eficientizeze producţia. „Spre exemplu, acum montajul are un «inel» de jur împrejur pentru o aprovizionare mai uşoară. Până acum era sub forma unei potcoave. Acum se poate circula uşor în jurul montajului, iar pentru asta am construit două tuneluri”, explică directorul uzinei.

    În cazul Automobile Dacia, local, au fost dezvoltate soluţii pentru eficientizarea procesului de producţie, soluţii care ulterior au fost implementate şi în alte uzine auto ale Alianţei Renault-Nissan, iar Olendraru povesteşte că multe idei au plecat de la angajaţii din România. „Modernizarea prin presaj s-a făcut cu know-how local, în mare parte; soluţia externă ar fi fost mult mai scumpă. Ce s-a făcut la Mioveni a devenit soluţie corporate la nivel de alianţă în presaj.”

    Dacă este întrebat cum s-a schimbat uzina în cei trei ani cât timp a condus-o, Cornel Olendraru vorbeşte despre cum clienţii automobilelor produse la Mioveni au adus schimbarea. „În urmă cu trei ani era un alt nivel de exigenţe al clienţilor. Se poate spune că uzina a progresat. Sistemul de producţie al alianţei, Alliance Production Way, exista, dar în ultimii ani a fost standardizat, pus în comun cu Nissan, astfel încât astăzi, la Dacia se foloseşte acelaşi mod de producţie ca în oricare altă uzină a alianţei Renault Nissan.”

    Iar directorul fabricii de la Mioveni susţine că nu există diferenţe între modul în care este produsă o maşină la Mioveni la orice altă uzină a alianţei. Spune că tocmai faptul că Dacia are ca principală piaţă Europa de Vest a dus la implementarea de noi soluţii pentru a creşte calitatea producţiei de la Mioveni. „Dacia a pornit cu o maşină pentru piaţa locală şi cele emergente. Oportunitatea clară a fost criza din 2008 şi am exportat Dacia pe piaţa europeană”, adaugă Olendraru. Dacia are acum 3% din piaţa europeană iar pretenţiile constructorului sunt ambiţioase. „Un executiv francez de la Renault spunea că genialitatea românilor constă în a face mult cu foarte puţin. La fel şi Dacia: oferă foarte mult cu foarte puţin, pe o piaţă foarte exigentă cum este cea europeană, pe care ne încadrăm perfect.”

     

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Un brand românesc a fost sărbătorit cu mare fast în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • Brandul românesc sărbătorit în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • Cine este noul ministru al Transporturilor

    Noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Buşe, are o experienţă de peste 25 de ani în industria auto globală, între septembrie 2010 şi mai 2015 fiind vicepreşedinte al Inginerie Renault Globale şi Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR), informează Guvernul.

    Anterior, tot în cadrul grupului Renault, în perioada iulie 2009 – septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar în perioada septembrie 2008 – iunie 2009, Inginer Şef Adjunct pentru Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Yves Caracatzanis, CEO Renault în România

    SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI

    1.
    Să fii consistent cu valorile tale. Poţi să fii inconsistent pe termen scurt, dar termen lung asta te va afecta.
    2.
    Să fii curios

    3.
    Să îţi cultivi abilităţile. Trebuie să înveţi în permanenţă şi să adaugi, cărămidă după cărămidă, noi abilităţi care să te ajute să aduci mai multă valoare companiei.
    4.
    Să livrezi rezultate într-un mod sustenabil. Astfel, activitatea ta va putea fi continuată şi după ce pleci.
    5.
    Să antrenezi şi să dezvolţi echipa. Succesul nu e niciodată al unei singure persoane, ci al echipei; e exact ca în fotbal. Dacă ai un jucător puternic dar echipa nu se ridică la acelaşi nivel, în cele din urmă nu vei putea câştiga niciun campionat.
    6.
    Să ai o viaţă echilibrată. E dificil, dar este un aspect extrem de important. Trebuie să ţii cont atât de viaţa profesională, cât şi de cea personală sau cea socială. Trebuie să faci lucruri în afara biroului.
    7.
    Să înveţi să delegi. Atunci când ai activităţi de conducere nu e uşor, aşa că trebuie să împarţi responsabilităţile.
    8.
    Să îţi respecţi echipa şi oamenii
    cu care lucrezi.
    9.
    Să îţi setezi puncte de referinţă. Dacă vrei să evoluezi trebuie să ţii ochii deschişi şi să vezi şi în afara domeniului tău.
    10.
    Să înveţi din experienţele altora. Transferul de experienţă este extrem de important pentru generaţiile diferite; e valabil atât pentru cei care vin în companie, cât şi pentru cei care lucrează acolo de ani buni.

  • Renault lansează ediţia limitată Renault Olimpic

    Renault România lansează ediţia limitată de autoturisme Renault Olimpic, inspirată de Jocurile Olimpice de la Rio. În total, 450 de modele Renault – Kadjar, Captur şi Clio vor fi diponibile la achizitia de catre publicul larg, incepand de azi. Medaliaţii români de la Rio vor fi recompensaţi cu autoturisme din ediţia limitată, prin parteneriatul dintre Renault şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR).

    Medaliaţii cu aur vor fi recompensaţi de Renault Commerciale Roumanie cu autoturisme Kadjar, cei medaliaţi cu argint vor primi cheile modelului Captur, în timp ce sportivii distinşi cu medalii de bronz vor primi automobile Clio.

    Ediţia Renault Olimpic este formată din 150 de unităţi Kadjar, 150 Captur şi 100 Clio. Autoturismele sunt personalizate cu motive olimpice. Astfel, pavilionul si oglinzile exterioare au un design dedicat desprins din universul olimpic, badge-ul lateral reproduce logo-ul Team Romania, iar pragurile sunt ornate cu numele modelului.

    Toate automobilele se încadrează în standardul de securitate 5* la testele EuroNCAP şi beneficiază de o echipare specială, in functie de model, în care intră dotări precum:R-Link 2.0, jante de aliaj de 16” diamantate sau de 17”, geamuri spate şi lunetă cu tentă închisă, card “mâini libere”.

    Versiunea Olimpic a lui Kadjar pleacă de la preţul de 17.700 euro pentru varianta de motorizare TCe 130. În cazul Captur Olimpic, preţul porneşte de la 12.500 euro pentru varianta de motorizare TCe 90. Versiunea Olimpic a lui Clio pleacă de la preţul de 9.850 euro pentru varianta de motorizare SCe 75.
     

  • Mizaţi pe infrastructură şi educaţie!

    A ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România şi ca un „proiect personal“, care îi va da ocazia să descopere România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, Caracatzanis a vorbit despre importanţa educaţiei şi a infrastructurii, despre rolul esenţial al menţinerii competitivităţii fabricii de la Mioveni, despre etapele carierei sale şi a răspuns la zeci de alte întrebări.

    „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate.“, a spus Caracatzanis

    În era franceză Renault, producătorul de automobile Dacia a fost proiect de management pentru cinci directori generali. Noul şef al uzinei din Mioveni este tot un francez, Yves Caracatzanis fiind al şaselea lider al producătorului de maşini de la preluarea uzinei de către grupul Renault; Caracatzanis este născut în Franţa, are strămoşi greci (după cum indică numele), ceva sânge de italian, vorbeşte franceză, englezăşi germanăşi, povesteşte el, gândeşte în engleză. Nu-i lipseşte prezenţa de spirit de a răspunde la orice fel de întrebare adresată de cei peste 30 de oameni prezenţi la eveniment, indiferent că se referă la momente dificile ale carierei, la cum echilibrează viaţa personală cu cea profesională sau la care crede că sunt cele mai importante funcţii din organigrama grupului pe care îl conduce. Grupul Renault a urcat anul trecut pe cea mai înaltă treaptă în clasamentul companiilor în funcţie de cifra de afaceri în România, cu 4,7 miliarde de euro; cifra echivalează cu aproape 3% din PIB-ul României. În plus, este şi cel mai mare exportator de pe piaţa localăşi ajunge în 2016 la directorul general cu numărul şase sub acţionariat francez.

    „România a evoluat mult în ultimii 10 ani“, spune CEO-ul Renault România, care îşi aminteşte că la inaugurarea centrului de la Mioveni, din 2004, „mă uitam în jur şi peisajul era cu totul altul. Acum sunt mult mai multe clădiri noi, vezi căţara a evoluat în bine. Un alt lucru diferit e mentalitatea oamenilor, ţin minte că le-a fost destul de greu să înceapă să lucreze la prototipuri, încrederea le lipsea. Acum însă o au din plin, sunt conştienţi că au avut rezultate bune şi sunt foarte profesionişti. Astăzi avem în România toate facilităţile de care e nevoie pentru a construi o maşină“.

    Absolvent al unei facultăţi de inginerie în Franţa, Yves Caracatzanis şi-a început cariera în cadrul grupul Renault în 1992. „Sunt francez, dar am rădăcini în Grecia şi Italia, iar înainte de a ajunge în România am lucrat în Rusia. Am avut o viaţăşi înainte de Renault“, spune el râzând şi gesticulând uneori. „Am lucrat în alte două companii, mai întâi într-o firmă de consultanţăşi mai apoi pentru o companie americană, Hewlett-Packard, de care cred că aţi auzit. M-am alăturat apoi Renault; lucrând pentru o companie din Statele Unite în Paris aveam două opţiuni: fie să plec în SUA şi să continuu acolo cu HP, fie să lucrez pentru o companie de la mine din ţară.

    Decizia de a pleca de la HP mi-a marcat cariera. Nu am mari regrete, consider că am luat decizia corectă“, povesteşte francezul. Povesteşte că la acel moment Renault nu era într-o situaţie prea bună; a fost cu siguranţă o provocare, spune Caracatzanis, care a petrecut zece ani în Franţa, trecând prin mai multe poziţii, în fabrici ale producătorului din industria auto. Apreciază că a fost o experienţă binevenită, pentru că a lucrat alături de oameni în zona de producţie. „Visul meu a fost să contribui la un proiect, la produse tehnice pe care să le pot vedea materializate în viaţa de zi cu zi. Să contribui, să învăţşi apoi să descopăr lumea. Din acest motiv, ultima mea slujbă în fabrică a fost de manager al calităţii; am lansat un proiect pe care l-am dus la bun sfârşit, iar apoi am cerut să merg în zona de inginerie şi am fost numit vicepreşedinte pe segmentul de prototipuri. La acel moment a început povestea mea cu România: Renault voia să lanseze 26 de noi modele, iar provocarea diviziei de prototipuri a fost să dezvolte activitatea globală, aşa că am decis să încep cu un mic centru de prototipuri în Mioveni.“

    A decis ulterior să preia funcţia de vicepreşedinte industrial şi supply chain pentru regiunea Eurasia, post care a presupus şi relocarea în Rusia. „Mutarea în altăţară pentru a munci este o experienţă extrem de interesantă, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Poţi să descoperi cultura, să întâlneşti localnici, să înveţi limba – am învăţat rusă, acum urmează româna; sper totuşi să fie ceva mai uşor. Încă deţin funcţia, urmează să predau mandatul în octombrie; dar principalul meu job a devenit cel din România“, spune Caracatzanis.

    „Când am venit prima oară la Mioveni, în 1999, am înţeles că e foarte mult de muncă; de-abia îmi începeam traseul în carieră, aşa că nu m-am gândit că voi ajunge CEO al grupului în România.“

    Ani mai târziu, în aprilie 2016, a primit un telefon – nu vrea să spună de la cine – şi a acceptat postul de CEO al grupului Renault România în urma unei discuţii cu şeful său; promovarea este şi o ocazie de a lua contact cu segmente ale industriei cu care nu a fost, până acum, în legătură directă. „Am acceptat postul de CEO în România pentru că funcţia pe care o aveam era concentrată pe zonele de industrie şi supply chain, în vreme ce acum sunt responsabil de mult mai multe activităţi. Important este ceea ce înveţi şi ce poţi oferi companiei, pentru că drumul în carieră nu este niciodată drept, trebuie să aşezi mai întâi o fundaţie şi abia apoi să construieşti în mod progresiv. Este o ocazie pentru mine, deoarece voi fi mai aproape de client“, spune Yves Caracatzanis

    . „A fost şi un proiect personal, alături de familie“, dezvăluie noul CEO al Renault în România, care spune că a cerut şi părerea soţiei sale şi a fiicei în vârstă de zece ani în ce priveşte mutarea. „Atunci când te gândeşti cum să îţi petreci timpul liber este important să ai un proiect de familie. Ne place să facem sport, să ne vedem cu prietenii, să mergem la teatru şi la concerte, lucruri simple. Cred că România este o ţară foarte interesantă, vom avea numeroase lucruri de vizitat şi descoperit.“