BusinessMagazin

Tag: protejare

  • Defrişări ilegale: Peste 900 de hectare de pădure tăiată la ras în Argeş, într-o zonă protejată

     Ministrul Lucia Varga a efectuat, joi, în nordul judeţului Argeş, o acţiune de control a rapoartelor vizând defrişările ilegale, constatând că au fost afectate 2.000 de hectare de pădure, din care pe 915 hectare pădurea a fost tăiată la ras.

    “Am fost în ţară în multe locuri unde au fost tăieri necontrolate, dar ce-am văzut astăzi în Argeş este de neacceptat. (…) Soluţia în acest moment la acest flagel este noul cod silvic care acum este în Parlament şi care este contestat de toţi cei care au profitat de pe urma jafului din păduri. “, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Lucia Varga.

    Ea a mai apreciat că se poate vorbi, în acest caz, “de o anumită protecţie din partea politicului”. “Imposibil să tai 915 hectare la ras, să transporţi 206.000 de metri cubi, am făcut o socoteală, aproximativ 6.000 de camioane încărcate cu lemn fără să le vadă nimeni”, a mai spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prinţul Charles: România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră

     Premiera de gală a celei de-a treia părţi a seriei documentare “Wild Carpathia” a avut loc miercuri seară, la hotelul Pullman din Bucureşti. La eveniment au participat numeroase personalităţi, între care ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    În cadrul evenimentului, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, a spus că este foarte bucuros să fie alături de cei prezenţi la manifestare pentru a sprijini acest proiect româno-britanic, “care are scopul să protejeze şi să promoveze cel mai frumos peisaj de pe continentul Europei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta ACUZĂ Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală: Mesajul către firmele şmechere a fost “Faceţi evaziune fiscală că noi vă protejăm!”

    “Legea pe care am adoptat-o combătea evaziunea fiscală la nivel naţional a acelor firme din toate domeniile care, pentru a nu plăti taxe şi impozite, intrau în mod voit în insolvenţă. Decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un sprijin pentru evazioniştii fiscali şi o lovitură importantă nu doar pentru guvernul actual, ci pentru toate guvernele de acum încolo care vor încerca să aibă venituri mai mari la buget şi să prezinte companiilor corecte faptul că nu sunt dezavantajate.

    Când văd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat şi, iată, prin decizia de ieri a Curţii Constituţionale sunt în continuare protejate să nu plătească taxe şi impozite, nu pot decât să constat o decizie care afectează grav dezvoltarea României în continuare. Împărţirea României între firme corecte, care plătesc taxe, şi şmecheri care nu plătesc taxe şi sunt protejaţi de Curtea Constituţională cred că este extrem de nocivă pentru societatea românească”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ochelarii Google nu vor avea deocamdată controversata funcţie de recunoaştere facială

     Ochelarii inteligenţi sunt în prezent în faza de testare, fiind deja distribuiţi unor utilizatori selectaţi, în cadrul unui program numit Explorer, relatează Business Insider.

    “Am lansat programul Explorer acum aproape un an cu obiectivul ca oamenii să fie participanţi activi la conturarea viitorului acestei tehnologii, înainte de lansarea pe piaţă a produsului. V-am ascultat cu atenţie opiniile pro şi contra faţă de funcţia de recunoaştere facială. Aşa cum am spus de mai mulţi ani, nu vom introduce această funcţie în lipsa unor elemente solide de protecţie a vieţi private. În aceste condiţii, nu vom aproba o funcţie de recunoaştere facială, în acest moment”, a anunţat compania pe pagina sa de Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi protejează bogaţii Rusiei averile de Vladimir Putin

     Bogaţii Rusiei îşi controlează o parte însemnată a activelor prin intermediul unor companii holding înregistrate în afara ţării, pentru a-şi proteja afacerile de stat, dar şi de rivali, potrivit Bloomberg.

    “Entităţile offshore sunt principalele instrumente ale oamenilor de afaceri ruşi pentru protejarea activelor de autorităţi şi rivali”, a declarat Valeri Tutikhin, avocat la firma John Tiner & Partners, din Geneva, specializată în administrarea averii.

    Cel mai bogat om din Rusia, Alisher Usmanov, a transferat anul trecut controlul averii sale de 20 de miliarde de dolari unei companii holding din Insulele Virgine Britanice, aflată la o distanţă de circa 9.000 de kilometri de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayU: 0,19% tentative de fraudă la plata online anul trecut

    Deşi valoarea asociată fraudelor a crescut cu 37%, numărul tentativelor de fraudă este în scădere de la un an la altul.

    Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%).

    “În 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic număr de tentative, sub 3% din total. Observăm în prezent o crestere a vârstei medii a celui care încearcă o fraudă, de la puţin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evoluţie semnificativă a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinţe, împreună cu cresterea preferinţei pentru produse cu livrare fizică sau produse mai scumpe, demonstrează că persoanele care încearcă să fraudeze sunt tot mai bine pregătite si mai îndrăzneţe. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online”, explică Anamaria Pîrjol, Risc & Customer Experience Manager PayU România.

    Astfel, în perioada 2013 – 2014, strategia de securitate a companiei vizează integrarea serviciilor de antifraudă din toate ţările în care operează pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel internaţional, în timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plată online noi.

    Cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia si 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania si Canada.

    Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

    “Datele identificate în sistemul PayU arată încă o dată că în comerţul electronic nu există limite si că toţi jucătorii pot acţiona la nivel global. România este o ţară foarte bine securizată în privinţa plăţilor online, însă tendinţele observate arată că există provocări si că investiţiile în securitate trebuie să fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezintă punctul central în jurul căruia a fost construită platforma si mergem chiar mai departe, colaborând foarte strâns cu autorităţile locale. în 2012, numărul dosarelor în care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 în 2011”, explică Anamaria Pîrjol.

  • Cel mai nou model Vertu este disponibil şi în România. Cu ce sumă poate fi achiziţionat

     Acesta poate fi cumpărat cu 7.900 de euro. Noul terminal are o carcasă de titan polişat şi un display multitouch de 3,7 inch cu rezoluţie 480×800 pixeli, protejat de un ecran de cristal de safir.

    De asemenea, Vertu TI este dotat cu o cameră foto de 8MP capabilă de filmare full HD şi cu o alta frontală de 1,3 MP, dedicată apelurilor video.

    Telefonul are două difuzoare stereo, iar partea audio este realizată în colaborare cu Bang&Olufsen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini vrea să schimbe legislaţia în domeniul balnear, pe care îl consideră o prioritate

     “Încă înainte de a şti că turismul intră în portofoliul meu, ca simplu cetăţean sufeream că în România turismul balnear a fost abandonat. Chiar cred că turismul balnear trebuie să fie o prioritate. Doresc să pun în evidenţă şi să prioritizez unele proiecte. Marţi mă întâlnesc cu ministrul Sănătăţii pentru a stabili ce putem să facem pentru turismul balnear”, a spus Grapini vineri la un seminar.

    Ea a afirmat că a revăzut toată legislaţia din domeniu împreună cu ministrul Sănătăţii şi că este necesară schimbarea câtorva legi şi ordonanţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buzău: Peste 2.000 de locuinţe din 28 de localităţi sunt încă sub nămeţi

    Potrivit centralizărilor realizate de Prefectura Buzău şi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, 2013 locuinţe sunt încă sub zăpadă în acest judeţ, după viscolul şi ninsorile abundente din lunile ianuarie şi februarie, cea mai gravă situaţie fiind în localitatea Smeeni. Aici, dintr-un total de 2307 gospodării, 301 sunt sub nămeţi încă. La Ghergheasa, din 1103 gospodării 300 sunt în această situaţie, iar la Movila Banului din 1.277 de locuinţe 268 de case trebuie să fie curăţate astfel încât topirea zăpezii să nu provoace stricăciuni imobilelor. Alte localităţi buzoiene în care nămeţii au înghiţit case sunt Amaru, Bălăceanu, Boldu, C.A.Rosetti, Cochirleanca, Costeşti, Florica, Gherăseni, Glodeanu Sărat, Glodeanu Siliştea, Largu, Luciu, Mihăileşti, Rîmnicelu, Ruşeţu, Vadu Paşii, Vâlcelele, Ziduri.

    Mai multe pe mediafax.ro