BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a livra Planul National de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, cu proiecte mature şi bugete clare

    Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării, într-o postare pe Facebook, capacitatea Guvernului de a livra într-o lună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, respectiv să propună proiecte mature, care sa dea startul unor investiţii şi reforme potrivite timpurilor pe care le trăim.

    ”Sunt, sincer, îngrijorată şi sceptica. In primul rând, nu exista proiecte mature care sa accelereze rata de absorbţie a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020. La plecarea mea din funcţia de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene.  Este fezabil sa speram ca in mai puţin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata ţării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii şapte ani? Incerc sa fiu realista”, spune Corina Creţu.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit luni cu premierul Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta situaţia PNNR. La finalul întâlnirii, Ludovic Orban a declarat că Planul este în negociere şi că anumite proiecte trebuie pregătite mai bine.

    România are alocat un buget de 30 miliarde euro de la CE, sume care trebuie angajate în proiecte până în 2023, urmând ca licitaţiile şi partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026.

    Pentru proiectele neîncheiate până la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene.

    Autorităţile europene au retrimis României prima versiune a PNNR, pentru a fi refăcut şi revizuit.

    Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreaţi de miniştrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost şi adoptaţi in Parlamentul European, şi pentru toti aceşti piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfăşurat.


     

  • Dezvoltatorul român One United Properties vrea să se listeze. Când s-ar putea realiza acest lucru

    Compania One United Properties, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de proiecte rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din Bucureşti, anunţă intenţia de a se lista pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti, intenţie aprobată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor de astăzi, 19 aprilie.

    Cunoscut şi premiat internaţional pentru proiectele sale sustenabile în domeniul imobiliar, dezvoltatorul ia în considerare listarea la BVB printr-o ofertă publică iniţială. Intermediarul ofertei este BRK Financial Group, în timp ce Swiss Capital va face parte din grupul de distribuţie.

    One United Properties a fost fondată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, care în prezent deţin 75% din acţionariatul companiei şi sunt singurii membri executivi ai consiliului de administraţie, restul celorlalţi cinci membri fiind neexecutivi. Cei doi fondatori vor rămâne la conducerea societăţii şi după listarea acesteia la BVB. „Încă de la lansarea proiectelor sub brandul One, ne-am propus să inovăm continuu în ceea ce priveşte construirea clădirilor eficiente energetic şi durabile şi ne-am concentrat eforturile pe redefinirea conceptului de locuire urbană la standarde occidentale. Planurile noastre de creştere a companiei continuă şi prin listarea la bursă, care va duce compania la nivelul următor în strategia noastră pe termen lung, va diversifica opţiunile disponibile pentru accesarea de capital pentru proiectele noastre inovatoare din domeniul imobiliar, va permite unei noi categorii de investitori să ni se alăture şi va spori lichiditatea pentru acţionarii companiei”, spune Victor Căpitanu, co-fondator One United Properties.

    Cei doi fondatori au investit în imobiliare încă din 2000 şi au dezvoltat prima clădire rezidenţială în 2006, apoi începând cu 2013 au extins proiectele imobiliare sub marca One, transformând-o în lider al pieţei rezidenţiale de lux din România, cu multiple premii pentru arhitectură, design, dezvoltare, dar şi pentru sustenabilitate.

    Compania a avut o creştere rapidă şi s-a transformat într-un business profitabil, fiind autor al unor proiecte imobiliare reper pe piaţa românească. Printre acestea se numără One Floreasca City, proiect premiat internaţional la International Property Awards 2019-2020 cu „Best Sustainable Residential Development”. Proiectul multifucţional a fost conceput încă de la început ca un proiect arhitectural de referinţă, o expresie a viziunii contemporane, durabilităţii şi integrării comunităţii, cu focus crescut pe facilităţile oferite rezidenţilor, dar şi comunităţii. One Cotroceni Park este cel mai ambiţios proiect de regenerare urbană aflat în prezent în dezvoltare în Bucureşti, cu funcţiune mixtă, dezvoltat în jurul conceptului Live / Work / Play. O premieră este şi proiectul One Peninsula, pe care compania îl dezvoltă în cartierul Floreasca şi care este singurul club rezidenţial din Bucureşti cu sistem de climatizare cu pompe de căldură cu sursă geotermală. Alte proiecte de referinţă semnate de One United Properties sunt One Herăstrău Park, One Charles de Gaulle, One Herăstrău Plaza, One Verdi Park sau One Herăstrău Towers.

    Toate proiectele rezidenţiale One United Properties sunt certificate „Green Homes” de către Romania Green Building Council, iar întregul portofoliu de birouri al companiei este în curs de certificare WELL Health and Safety, cea mai riguroasă certificare axată pe beneficiile angajaţilor la locul de muncă.


     

  • Cristian Erbaşu, proprietarul celui mai mare constructor român, despre PNRR: Dacă nu respectăm termenele, proiectele vor rămâne doar un vis frumos

    Proiecte de infrastructură de câteva mi­liar­de de euro sunt promise în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pus în dez­batere publică săptămâna tre­cută şi care va fi pre­zentat în această pri­mă­vară Comisiei Euro­pene. Nu este însă pen­tru prima dată când autori­tăţile pre­zintă aseme­nea pla­nuri, care ajung să nu fie duse la în­deplinire, astfel că repre­zentanţii con­struc­torilor se arată sceptici şi de această dată.

    „Noi nu suntem organizaţi, nu avem struc­turi capabile să deruleze acele proiecte. Cred că lucrurile vor merge înainte, dar vor merge încet. Or, dacă nu respectăm anumite ter­me­ne, nu vom primi niciun ban, iar proiectele vor ră­mâne doar un vis frumos“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul celei mai mari companii de construcţii din România, Construcţii Erbaşu.

    România se află mult sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastruc­tu­ra de transport. Auto­străzile şi drumurile na­ţionale reprezintă puţin mai mult de 20% din reţeaua rutieră, în timp ce aproximativ 90% din drumurile na­ţio­nale au o singură ban­dă de cir­cu­laţie pe fiecare direc­ţie. „Inves­ti­ţi­ile în infra­struc­tura de transport au un po­tenţial imens în stimu­la­rea creşterii şi a locu­rilor de muncă şi pot duce la conver­gen­ţa ade­vă­rată a regiunilor periferice“, se arată în PNRR, însă asta nu este o noutate. Inves­ti­to­rii, angajaţii, companiile româneşti şi străine, an­treprenorii spun aceste lucruri de ani întregi.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă mai menţionează că „starea precară a infrastructurii afectează eficienţa cu care România îşi poate creşte exporturile şi conecta producătorii cu consumatorii în comparaţie cu principalii săi parteneri comerciali“.

    România se află mult sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura de transport. Autostrăzile şi drumurile naţionale reprezintă puţin mai mult de 20% din reţeaua rutieră, în timp ce aproximativ 90% din drumurile naţionale au o singură bandă de circulaţie pe fiecare direcţie.

    Construcţii Erbaşu are în derulare mai multe proiecte de construcţie a unor drumuri judeţene, naţionale şi locale, colaborând de asemenea şi la alte proiecte publice precum stadionul Rapid, săli polivalente la Oradea şi Mioveni, anvelopări în sectoarele 4 şi 6, lucrări de termoficare în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, restaurarea unor clădiri tip monument (Palatul Nifon din Bucureşti) sau reabilitarea complexului Panduri al Universităţii din Bucureşti.

     

  • Fost lider PMP: S-a aşternut liniştea peste proiectul de reducere a numărului de parlamentari

    „Ce s-a întâmplat cu Comisia Specială pentru legislaţie electorală? Ce s-a întâmplat cu revenirea la 2 tururi de scrutin? A făcut UDMR linişte? Ca mâine e 2024 şi iar se victimizează parlamentarii că nu pot schimba legea electorală şi să avem 2 tururi de scrutin pentru alegerea primarilor. Ce s-a întâmplat cu renumita Comisie Specială pentru legislaţia electorală pe care o anunţa chiar preşedinta Senatului în primele săptămâni de mandat ale noului Parlament? Poate explica vreunul dintre partidele din majoritatea parlamentară ce s-a întâmplat cu 2 tururi de scrutin, cu 300 de parlamentari, cu modificările pe legile electorale, inclusiv pe cele care includ Diaspora – votul prin corespondenţă şi reprezentarea Diasporei în Parlamentul României? E simplu, totuşi: UDMR nu doreşte 2 tururi de scrutin. La fel ca PSD, la fel ca tabere din restul partidelor. Pentru liniştea UDMR, pentru liniştea din coaliţie s-a pus la sertar proiectul?”, transmite Ioana Constantin.

    Ea reaminteşte că Partidul Mişcarea Populară a lăsat la Camera Deputaţilor „cel mai avansat proiect” pentru revenirea la alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin.

    „Pentru susţinerea acestui proiect, filialele PMP din întreaga ţară au strâns peste 1 milion de semnături. Sunt 3 ani fără alegeri, cine opreşte actuala majoritate să voteze acest proiect? Trebuie doar pus pe ordinea de zi şi votat. La fel cum, Comisia despre care se discuta la Senat ar putea face modificări pe care românii le aşteaptă. Interesant şi cum s-a aşternut liniştea peste proiectul de reducere a numărului de parlamentari. Tot preşedinta Senatului spunea la începutul mandatului că trebuie pusă în practică voinţa românilor. Însă, la mai bine de un deceniu de la votul românilor, se pune în practică voinţa partidelor. Ce opreşte Parlamentul să voteze proiectul PMP de reducere a numărului de parlamentari la 300, subiect – temă pentru USR-PLUS în campanie?”, conchide Constantin.

  • Investiţiile bugetate pentru metroul bucureştean se ridică la 5 mld. de lei în următorii 4 ani şi 1,4 mld. lei în 2021. Care sunt cele mai importante proiecte

    Investiţiile bugetate în metroul bucureştean se ridică la 5 miliarde de lei în următorii patru ani, iar pentru 2021 întreţinerea şi 1,4 mld. lei în 2021, credite bugetare, pentru „exploatarea capacităţilor de transport cu metroul prin realizarea de reparaţii şi întreţinere material rulant, cale de rulare, construcţii speciale şi instalaţii tehnologice”, se arată în proiectul de buget aprobat de guvern pentru Ministerul Transporturilor.

    Cea mai mare alocare este pentru legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henry Coandă, pentru care alocarea ar fi de 3,7 mld. lei în 4 ani, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat.

    Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei-Pantelimon, care a fost inaugurată în septembrie 2020, pe sectorul Râul Doamnei-Eroilor, are o alocare de 310 mil. lei în 2021-2024, din fonduuri externe nerambursabile.

    Pentru reînnoirea materialului rulant, pentru care deja s-au încheiat contracte în sumă de 500 mil lei. Pentru modernizarea instalaţiilor de pe magistralele 1,2 şi 3, guvernul alocă o finanţare de 550 mil. lei în perioada 2021-2024.

    Metrorex, operatorul metroului din Bucureşti şi companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri de 757 mil. lei, în creştere cu 44 mil. lei faţă de 2018, când a avut afaceri de 713 mil. lei. Pierderea netă din 2019 a fost de 331 mil. lei cu 177 mil. lei mai puţin faţă de 2018, când a fost de 508 mil. lei. Compania a avut în 2019 un număr mediu de 4.445 de angajaţi.

    Care sunt principalele proiecte Metrorex pentru care guvernul vrea să aloce bani în următorii 4 ani:

    ♦Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoanele cu deficienţe de vedere, pentru care se propune pentru acest orizont de timp  (2021-2024 – n. red.) o finanţare cu credite bugetare în valoare totală de 25 milioane lei;

    ♦Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile;

    ♦Modernizarea instalaţiilor pe magistralele I, II, III SI TL de metrou pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile.

    ♦Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat;

    ♦Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

  • Investiţiile bugetate pentru metroul bucureştean se ridică la 5 mld. de lei în următorii 4 ani şi 1,4 mld. lei în 2021. Care sunt cele mai importante proiecte

    Investiţiile bugetate în metroul bucureştean se ridică la 5 miliarde de lei în următorii patru ani, iar pentru 2021 întreţinerea şi 1,4 mld. lei în 2021, credite bugetare, pentru „exploatarea capacităţilor de transport cu metroul prin realizarea de reparaţii şi întreţinere material rulant, cale de rulare, construcţii speciale şi instalaţii tehnologice”, se arată în proiectul de buget aprobat de guvern pentru Ministerul Transporturilor.

    Cea mai mare alocare este pentru legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henry Coandă, pentru care alocarea ar fi de 3,7 mld. lei în 4 ani, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat.

    Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei-Pantelimon, care a fost inaugurată în septembrie 2020, pe sectorul Râul Doamnei-Eroilor, are o alocare de 310 mil. lei în 2021-2024, din fonduuri externe nerambursabile.

    Pentru reînnoirea materialului rulant, pentru care deja s-au încheiat contracte în sumă de 500 mil lei. Pentru modernizarea instalaţiilor de pe magistralele 1,2 şi 3, guvernul alocă o finanţare de 550 mil. lei în perioada 2021-2024.

    Metrorex, operatorul metroului din Bucureşti şi companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri de 757 mil. lei, în creştere cu 44 mil. lei faţă de 2018, când a avut afaceri de 713 mil. lei. Pierderea netă din 2019 a fost de 331 mil. lei cu 177 mil. lei mai puţin faţă de 2018, când a fost de 508 mil. lei. Compania a avut în 2019 un număr mediu de 4.445 de angajaţi.

    Care sunt principalele proiecte Metrorex pentru care guvernul vrea să aloce bani în următorii 4 ani:

    ♦Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoanele cu deficienţe de vedere, pentru care se propune pentru acest orizont de timp  (2021-2024 – n. red.) o finanţare cu credite bugetare în valoare totală de 25 milioane lei;

    ♦Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile;

    ♦Modernizarea instalaţiilor pe magistralele I, II, III SI TL de metrou pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile.

    ♦Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni pentru care se propun alocaţii bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile şi alocaţii de la bugetul de stat;

    ♦Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

  • Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor în 2021

    ♦ Ministerul Transporturilor are un buget total de 14,1 mld. lei în 2021, dintre care întreţinerii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt alocaţi 5,8 mld. lei.

    Bugetul alocat Ministerului Transporturilor în 2021 este de 14,1 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de bugetul din 2020. Pentru partea de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere Ministerul a alocat credite bugetare în valoare de 5,8 mld. lei, arată o anexă care însoţeşte proiectul de buget.

    Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat că pentru întreţinerea infrastructurii rutiere au fost alocate 617 mil. lei.

    „Am crescut şi suma alocată întreţinerii infrastructurii rutiere! Cu 10% faţă de execuţia preliminară din 2020, adică până la 617 milioane lei. Am spus de la debutul mandatului că bani vor fi. Constructorii şi managerii au primit de la mine mesajul să lucreze cât pot de mult pentru că e nevoie să creştem România împreună”, a scris el pe Facebook.

    Printre cele mai importante proiecte pentru care există alocare bugetară în 2021 sunt secţiunile 1-5 din Autostrada Sibiu-Piteşti, un sector din Autostrada Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Centura  de Nord şi Centura de Sud a Bucureştiului, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

    Cei de la Transporturi au mai scris în anexa la proiectul bugetului că pe parcursul anului 2021 se vor aloca bani şi pentru o secţiune din Autostrada A7.

    „Obiectivul ‘Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani’ va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.”

    De asemenea, printre principalele proiecte de modernizare a drumurilor naţionale se află DN 18, Moisei – Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Ioneşti – Vârfurile – Stei – Beiuş – Oradea (finalizarea in integralitate), DN 5, Bucureşti – Adunaţii Copăceni; DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2); DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov.

    În documentul citat, reprezentanţii Transporturilor notează că modernizarea unui drum costă în România 800.000 de euro pentru 1 km.

    „Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuţia acestor tipuri de lucrări până la construirea reţelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii reţele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implica costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costa cca 800.000 euro).”

    Practic, cu alocarea de 517 mil. lei (126 mil. euro) se pot reabilita  158 de kilometri de drum. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, din care aproape 59% din drumuri au durata de utilizare depăşită.

    „Durata normală de funcţionare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulaţie a drumului ca nou şi până la introducerea sa în prima reparaţie capitală sau între două reparaţii capitale”, mai notează reprezentanţii CNAIR.

  • Primarul Sectorului 6 nu mai vrea haos imobiliar: Viitoarele proiecte vor avea şcoli şi drumuri

    Primarul Ciprian Ciucu a organizat luni o întâlnire cu reprezentanţi principalelor companii care au lucrări în sector şi a anunţat că viitoarele proiecte vor fi realizate cu respectarea unor reguli stricte.

    Edilul şef spune că toate proiectele de amploare vor avea, pe lângă locuinţe, parcuri, şcoli şi drumuri.

    „Dezvoltarea nu mai poate continua ca până acum, haotic. Nu este normal ca unii să construiască în câmp apoi să vină la primărie să le facă drumuri, parcări şi să le tragă utilităţile. S-a construit enorm în Sectorul 6, dar nu s-a construit nicio şcoală. De acum mă aştept ca marile proiecte să conţină pe lângă locuire (blocuri) şi parcuri, şcoli, drumuri. Vom căuta o formulă de colaborare pentru a sistematiza noile zone ce se vor dezvolta, inclusiv cu participarea dezvoltatorilor”, a explicat primarul Ciprian Ciucu.

  • Oraşul din România care explodează total şi pregăteşte o dezvoltare fabuloasă. Primăria are în plan proiecte cu fonduri europene de 2 MILIARDE de euro

    Primăria din Cluj-Napoca pregăteşte proiecte în valoare de două miliarde de euro din fonduri europene pentru modernizarea oraşului, declară Emil Boc. Edilul din Cluj-Napoca a dat şi trei sfaturi primarilor de oraşe.

    Boc a declarat, în cadrul EUROSFAT 2020, organizat online între 12-16 octombrie, că sunt trei sfaturi pe care le-ar oferi oricărui primar de oraş: să identifice avantajele competitive ale oraşului, să-l promoveze prin avantajele identificate şi să găsească surse alternative de finanţare bugetului local pentru modernizarea oraşului.

    „Dacă aş fi primar în orice oraş al lumii aş încerca să identific împreună cu alţi experţi avantajele competitive ale oraşului meu. Şi, după ce le voi identifica, voi brandui oraşul în acele direcţii. Aş spune zilnic, dimineaţa, la prânz, fiecărui om, în interiorul primăriei şi extern, fiecărui stakeholder, fiecărui turist că oraşul nostru este bun la anumite aspecte. Deci, identificaţi avantajele competitive ale oraşului, branduiti oraşul şi aduceţi locuri de muncă în acest sens. Al doilea aspect ar fi banii, desigur. Nu te poţi aştepta ca toate resursele să fie ale oraşului, ai nevoie de parteneriate public-privat pentru a construi. Iar noi în Europa de Est încă avem avantajul fondurilor europene. Dacă suntem destul de deştepţi, ne putem moderniza oraşele folosind fonduri europene. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult”, a explicat Emil Boc.

    El a adăugat că pentru a atrage fonduri europene, proiectele propuse trebuie să urmărească valorile promovate la Bruxelles: verde, digital, rezilienţă.

    „Să rămânem la aceste concepte – verde, digital, rezilienţă – pentru că este vorba de calitatea vieţii. Din această perspectivă, banii vin de la Bruxelles, proiectele şi planurile vin de la noi. Dacă avem planuri, putem avea succes. De exemplu, în Cluj-Napoca am implementat proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, iar acum implementăm proiecte în valoare de alte 200 de milioane de euro. De asemenea, chiar acum pregătim proiecte în valoare de două miliarde de euro. Încercaţi să folosiţi banii europeni ca pe o sursă alternativă de investiţii pentru a moderniza oraşul. Pentru că, din păcate, bugetul nostru nu este foarte mare. Bugetul nostru pentru investiţii este mai mic de 100 de milioane de euro pe an. Dar am dublat acest buget folosind fonduri europene. Deci acestea sunt sfaturile mele: identificaţi avantajele competitive, promovaţi oraşul prin aceste avantaje şi aduceţi bani. Şi ţineţi banii în comunitate cât de mult puteţi, este important”, a spus Boc.

    Pe de altă parte, Mohamed Riduani, primarul oraşului Leuven – Capitala Europeană a Inovării 2020, îi sfătuieşte pe primarii care vor să facă schimbări majore în comunităţile pe care le conduc sa aibă răbdare, să le explice oamenilor ceea ce îşi doresc şi să rămână consecvenţi asupra viziunii pe care o au.

    „Dacă le spui oamenilor despre emisiile de carbon, nu înţeleg despre ce le vorbeşti. Pentru că nu este nimic emoţional. Dar dacă le spui că trebuie să facem ceva pentru copiii şi nepoţii noştri şi că fiecare poate contribui cu paşi mici, te ascultă. Ai nevoie de un vis, de ceva la care să viseze şi să muncească toţi. De asemenea, ai nevoie de curaj politic. În 2018, cu un an şi jumătate înainte de alegeri, proiectul Leuven 2030 a venit cu un plan nou de mobilitate. Un plan de a scoate maşinile din centrul istoric şi de a investi în zonele pietonale şi pentru biciclete. A fost ca o mică revoluţie pentru că trebuia să schimbăm comportamentul oamenilor, trebuia să le spunem că nu mai au voie să conducă şi să parcheze oriunde îşi doresc. A însemnat o schimbare de comportament, dar am impus planul de mobilitate. Au fost discuţii dure, dezbateri, multe reacţii împotrivă. Mi s-a zis «Domnule Riduani aţi făcut o treabă minunată, dar cariera dumneavoastră politică s-a terminat». Dar oamenii au început să îşi ţină maşinile acasă şi să folosească transportul în comun, au adoptat această schimbare, iar eu am fost ales primar. Această decizie nu mi-a distrus cariera. Uneori trebuie să stabileşti reguli noi, o legislaţie nouă care schimbă realitatea”, a afirmat Mohamed Riduani.

    Despre curaj politic şi viziune a vorbit şi Emil Boc.

    „Trebuie să rămâi foarte puternic pe poziţie pentru că tu ştii că aceea este direcţia în care trebuie să mergi şi ştii rezultatele care vor apărea peste câţiva ani. Una dintre deciziile luate pentru zona pietonală este faptul că am micşorat spaţiul destinat maşinilor. Unele zone erau pline cu maşini, acum sunt pline cu terase. A fost un fel de revoluţie. «De ce faceţi asta? O să fie un dezastru!» mi se zicea. Şi le-am spus «Uite, dacă schimbăm de la patru la opt benzi pentru maşini, mâine toate cele opt benzi vor fi pline cu maşini. Nici nu mai contează cât de mult spatiu creezi, tot va fi plin de maşini. Hai să ne schimbăm modul de a gândi, să mergem către ceva alternativ». Bineînţeles, acum oamenii sunt fericiţi, a fost decizia corectă. Da, curajul politic este important. Dacă eşti primar doar ca să faci lucrurile ca de obicei…toţi pot face asta. Ca primar trebuie să ai viziune, trebuie să te ţii de acea viziune, să ţi-o asumi. Altfel, nu ai succes”, a adăugat primarul municipiului Cluj-Napoca.

  • Enel: Forma de producţie de energie a viitorului va fi cea verde. În zece ani ne vom tripla capacitatea în proiectele verzi. Banii merg unde avem un business integrat

    Italienii de la Enel, unul dintre cele mai mari grupuri de utilităţi la nivel global, şi-a setat ca ţintă pentru următorii zece ani triplarea capacităţii instalate în proiecte de energie verde, în urma unui plan mamut de investiţii de circa 60 de miliarde de euro. Ţările în care grupul are deja o prezenţă integrată vor fi principala ţintă a viitoarelor proiecte.

    “În următorii zece ani ne dorim triplarea capacităţii de generare pe care o avem în producerea de energie verde, de la 49 GW la 145 GW. Credem că energia verde va fi capacitatea de energie a viitorului, fără diferenţiere între surse. Ne uităm să investim astfel încât să ne întărim lanţurile valorice existente”, a declarat Francesco Starace, CEO al grupului Enel în cadrul unui eveniment de prezentare a strategiei grupului până în 2030.

    Potrivit datelor prezentate, bugetul de investiţii strict pentru realizarea acestui plan se va ridica la circa 60 de miliarde de euro, 53% din capacitate urmând a fi montată în proiecte solare. Mai mult, 54% din bani se vor duce acolo unde grupul deja are o prezenţă integrată.

    În România, Enel are circa 3 milioane de clienţi, grupul având controlul reţelelor de distribuţie din Banat, Dobrogea şI Muntea Sud, inclusiv Bucureştiul. Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene.

    În România sunt circa 3.000 MW în proiecte eoliene, peste 16% din capacitate fiind contribuţia Enel. Cu acest portofoliu de proiecte verzi, Enel a generat în primele 9 luni ale anului cu 6% mai multă energie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice, lucru care a susţinut veniturile.

    O altă divizie care începe să ajute rezultatele Enel este cea de soluţii inteligente Enel X, acolo unde intră şi proiectele de electromobilitate. Veniturile în România generate de Enel X au crescut până la 18 milioane de euro în primele nouă luni ale anului faţă de cele 13 milioane de euro de anul trecut.

    Grupul a terminat primele nouă luni ale anului, în România, cu venituri totale de 1,3 miliarde de euro, puţin peste cele 1,29 de miliarde de euro înregistrate în perioada similară a anului trecut. Datele sunt pre­zentate în documentele finan­ciare publicate de grupul ita­lian pentru primele trei trimestre ale anului. Evoluţia veniturilor este bună ţinând cont de fap­tul că la nivel naţional, tot potrivit datelor Enel, cere­rea de energie a înregistrat un recul de 5%, scăderea preţului spot fiind dramatică, de circa 30%.

    Mai departe, EBITDA-ul raportat de Enel în România a crescut de la 152 de milioane de euro în 2019 la 229 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an. Cel mai important salt a fost făcut de divizia de retail, care implică furnizarea de energie către tot portofoliul de clienţi, unde EBITDA-ul a crescut de la 4 milioane de euro la 62 milioane de euro în primele trei trimestre din 2020 printr-o gestiune mai bună a costurilor. Un impact pozitiv l-a avut scăderea costurilor cu energia, ca urmare a evoluţiei din piaţă, lucru care a echilibrat rezultatul slab din 2019.